Queſtio.xiiij.
¶ Membrum ſecundum.D ſecūduꝫ membꝝ pͥncipale huiꝰ queſtionis quo querit̉ de coeuitate mūdi vel eoꝝque pͥmo creata ſunt ī mūdo. Dicit em̄ beda. ꝙ facta ſunt celuꝫ ⁊ terra. angelꝰ. aer.qua. de nihilo: ⁊ hoc accipit ex hoc qd̓ dicit̉ in pͥncipioGen̄. In pͥncipio creauit deꝰ celū ⁊ terra: gͦ celū ⁊ terrade nihilo. Itē ſpūs dn̄i ferebat̉ ſuꝑ aquas. Cuꝫ gͦ de aqͣlegat̉ ibi. nec dicat̉ ex quo habet̉ ꝙ aqua de nihilo. Etſpūs dn̄i ẜm vnā expoſitōeꝫ lr̄alem dicit̉ aer. qui factꝰ ēa dn̄o. cuiꝰ locus eſt ſuꝑ aquā: nō dicit̉ factꝰ ex aliquo.Ande ex hoc accipit̉ ꝙ aer eſt ex nihilo. Angeli item qꝛeſt pͥma res ſpūalis. ex quo colligit̉ ꝙ iſta vtrāqꝫ erāt coequeua in pͥncipio mūdi. ¶ Albinꝰ v̓o ſuꝑ Gen̄. dicit ſepiē fieri d̓ nihilo: celū. t̓ra. āgeli. lux. aqua. aer. ⁊ aīa hominis: addit em̄ aīaꝫ homīs. qꝛ eſt res ſpūalis ſic̄ ⁊ anelus: lucē v̓o addit. qꝛ lux inter res corꝑales magis eſtſpūalis. ¶ Itē in li. de ſentētijs ſanctoꝝ collectis dicit̉.Ante oēm diē ⁊ an̄ om̄e tp̄us tres res ꝯdidit deꝰ ex nihilo: informē materiā. angelos ⁊ aīaꝫ ade. De aīa v̓o adedicit̉ ⁊ de angelo. ꝙ an̄ om̄e tp̄us ſint creati: qꝛ nō depedent ex tēpore nec dependēt ex die. ẜm ꝙ dies ē ex pn̄tialumīaris ſuꝑ terrā. ſic gͦ iſta tria ſunt coequeuā. ¶ Augu. in queſtione ad oroſiū ſic rn̄det int̓rogatōni facto: ſijncipiū oīm eſt celū ⁊ terra angeli poſtmodū facti ſunt.Si aūt angeli poſtmodū facti ſunt. nō gͦ ſimul. ¶ Itemvidet̉ extrahi ex glo. ꝙ tp̄us ſiue mutato ſunt coequeuacelo ⁊ terre. Nā in pͥncipio creauit deꝰ celuꝫ ⁊ terrā: ẜmvnā expoſitōeꝫ dicit̉ ibi pͥncipiū tꝑis. ergo tempꝰ ratōeſui pͥncipij dicit̉ coeuū celo ⁊ terre. Eodē mō cū creatuꝫexeat d̓ nō eſſe in eſſe. exitꝰ fit aut mutatō. mutatō aūt n̄ſit prior tꝑe ꝙͣ mutatū: erūt gͦ celū ⁊ terra ratōe ſui ⁊ mutatio coequeua. ¶ Itē in li. ꝯfeſſ. dicit̉. Duo reꝑio q̄ feciſti carētia tēporibꝰ. cū tn̄ neutrū tibi ſit coeternū. Unūqd̓ ita formatū ē. ⁊ ſine vllo defectu ꝯtemplatōis. ſiue interuallo mutatōis: ꝙͣuis mutabile. tn̄ nō mutatū tua īcōmutabilitate ꝑficiat̉. Alterū qd̓ ita īforme erat. vt exqua forma in qua formā mutatōis vel ſtatōis mutaret̉:quo tꝑi ſubderet̉ nō habe̓t: ex qͦ relinquit̉. ꝙ duo ī pͥncipio tm̄ erāt coequeuā. ¶ Item ex li. ſentētiaꝝ accipit̉ ⁊colligi pōt ex glo. in pͥn. gen. ꝙ qͣtuor ſūt coequeua ī creatōne. angelica natura. ⁊ materia ī formis qͣtuor elemētoꝝ. ⁊ celū empirreū. ⁊ tp̄us: ſꝫ qua ratōe dicit̉ tp̄us eſſede pͥmis coequeuis. eadē ratōe ⁊ motꝰ. ¶ Ratōe gͦ illarū ſentētiaꝝ diuerſaꝝ pōt obijci. Si em̄ aer ⁊ aqua dicunt̉ de pͥmis coequeuis cū t̓ra: multo fortiꝰ ⁊ ignis quinobiliꝰ dicit̉ qͣtuor elemētoꝝ: ⁊ ita nō ſufficiēter diſtinxitbeda ponēs illa ꝗuqꝫ. Pretea aīa pͥma ratōnalis de nihilo creata ē: qua gͦ rōne dicit̉ de angelo. ꝙ ē de pͥmis cōequeuis: eadē rōne de aīa rōnali. ¶ Ratōe v̓o ſcd̓e ſentētie pt̄ obijci: ſi ī pͥncipio gen. dicit̉ tm̄ de creatōe celi ēterre. ⁊ in oꝑbꝰ ꝯſequētibꝰ ſex dieꝝ dr̄ de alijs. ⁊ ī pͥmodie dicit̉ fiat lux ⁊ facta ē lux. vbi noīe lucis ẜm aug. datur ītelligi lux ſpūalis q̄ ē angelꝰ. ⁊ d̓ aīa hoīs dr̄ ī ſextodie: ſuꝑuacuū gͦ fuit pone̓ illa ſeptē coeq̄ua. Itē cū celuꝫ⁊ lux n̄ diuidāt̉ ex oppoſito. n̄ ꝯgruebat pone̓ hec tāꝙͣ cōeq̄ua: ⁊ ſi aqͣ ⁊ aer ⁊ t̓ra ponūt̉ de pͥmis coeq̄uis. qͣre nōponebat̉ ignis cū eis. ¶ Ratōe d̓o tercie ſentētie q̄ tangit̉ ī libro de collectōibꝰ. vbi ponit tria. āgelos informematiā ⁊ aīaꝫ ade. Obijcit̉ ꝙ āgelꝰ ⁊ aīa ade int̓ fct̄a numerāt̉. ⁊ factū diuidit̉ ꝯͣ creatuꝫ. ſic̄ apparet ex li. gen̄.nō ſūt coeq̄ua cū mat̓ia īformi. q̄ noīe celi ⁊ t̓re deſigtur. Pret̓ea aīa eue cū ſit creata ex nihilo. ſic̄ ⁊ aīa adenec depēdeat ab illa vt aīa ſit ex aīa: ꝓpt̓ qd̓ non dicebat̉aīa eue coeq̄ua ſic̄ ⁊ aīa ade. ¶ Ratōe d̓o ſentētie qͣrteſcꝫ aug. obijcit̉. Si eī āgelꝰ dicebat̉ de p̄mis coeq̄uis. eadē rōne ⁊ aīa rōnalis. Pret̓ca cū t̓ra habeat ſua ꝯtentaſic̄ ⁊ celū. ꝯtētū aūt celi ē angelꝰ ꝗ coeq̄uꝰ dr̄ in creatōe cūcelo: eadē rōe aliqd̓ ꝯtētoꝝ tre dicet̉ coeq̄uū cū t̓ra. Itēmotꝰ ⁊ tp̄s ſūt accidētia: qͦꝝ vnū ſcꝫ motꝰ depēdet a mo-
bili ſiue mutabili. alteꝝ .i. tp̄us a re tꝑali: gͦ hꝫ eſſe ſuuꝫab illo: nō gͦ recte dicūt̉ iſta coeq̄ua cū celo ⁊ tra. Itemnō videt̉ ſufficiētia īponēdo duo pͥma coeq̄ua ẜm materiā īformē ⁊ naturā āgelicā: ſic̄ em̄ mat̓ia informis dicitur pͥmo creata: ita ⁊ forma corꝑalis. ¶ Rn̄dens dicet̉pͥmo creata anteꝙͣ ſcꝫ nō ē alia forma. ⁊ ita n̄ erūt tm̄ illa duo coeq̄ua. ſꝫ terciū ſcꝫ prīa forma corꝑalis: hec at̄ videt̉ eē ip̄a forma celi vl̓ forma lucis. ¶ Ad illd̓ v̓o ꝙ magiſter ī ſen. videt̉ pone̓ qͣtuor. ſcꝫ materiā īformē. ⁊ naturā angelicā. ⁊ empirreū celū ⁊ tp̄us: obijcit̉ ꝙ tp̄s nō videt̉ eē de nūero coequoꝝ. qꝛ tp̄us ex motu depēdet. ⁊ motus ex mobili: ⁊ ita mobile ſit primū nō gͦ tp̄us ē coequeuū cū p̄dictis. Ad hͦ gͦ dicēduꝫ. ꝙ ẜm diuerſaꝫ ꝯſiderationē attēdūt̉ iſta prima coeq̄uā ẜm maiorē nūeꝝ vl̓ minorē. Si em̄ ponūt̉ tm̄ duo ſcꝫ mat̓ia informis ⁊ naturaangelica: noīe mat̓ie intelligūt̉ ea q̄ habēt eē ī hmōi materia vel ſubiecto. Un̄ ẜm illā expoſitōeꝫ. ẜm quā dicit̉t̓ra mat̓ia informis corpoꝝ. celū v̓o natura āgelica: nomīe t̓re ꝯp̄hēdūt̉ ea q̄ ſunt ī mat̓ia ſic̄ forma aeris ⁊ terre ⁊ hmoi. Si v̓o ponāt̉ tria coeq̄ua. ſcꝫ mat̓ia īformis⁊ angelꝰ ⁊ aīa ade: nomīe t̓re ꝯp̄hedūt̉ forme corꝑalesp̄ter illā v̓o deſignāt̉ duo genera formaꝝ incorꝑaliū. q̄de nihilo exeūt ī eē. Si v̓o ponāt̉ qͣtuor ſcꝫ angelꝰ ⁊ materia informis. ⁊ celū empirreū.us: nomīe tꝑis deſignat̉ ip̄m nūc. in qͦ fit exitꝰ de nō eſſe ī eſſe creatū. Terrav̓o deſignat materiā informē inferioꝝ corpoꝝ ſcꝫ mutabiliū: tpus v̓o accipit̉ ꝓ ip̄o nūc qͦ fiūt hmōi res. Si d̓oponāt̉ ꝗn̄qꝫ. deſignāt̉ tria elemēta ſub tribꝰ nomībꝰ. Celū v̓o ꝓpt̓ ſui lumīoſitatē ꝯtinet ſperā ignis. Fuerūt em̄quidā ph̓i. ꝗ dixerūt quartā eēntia eē lucē: angelꝰ ꝗ ē ſubſtātia ſeꝑata. p̄ter iſta accipit̉. Si v̓o ſeptē ponāt̉. lux accipit̉ ꝓ corꝑe ignis. ⁊ ita qͣtuor elemēta nūerāt̉ cū quītaeſſentia. q̄ noīe celi deſignāt̉: p̄ter illas v̓o ꝗn̄qꝫ de ſignāt̉due incorꝑales creature ſcꝫ angelꝰ ⁊ aīa. ¶ Ad obiectagͦ rn̄dendū ē ex iā dictis. ꝙ in illa diuiſione ꝗnquimē briignis nō nūerat̉ tāꝙͣ id qd̓ rōne lucis nomīat vnū et̓nuꝫterra v̓o alteꝝ rōne tenebroſitatis: aer v̓o ⁊ aqͣ ſunt duomedia int̓ illa tāꝙͣ lucis receptiua ꝑ tranſparētiā. Celigͦ noīe illd̓ eternū voluit deſignare. vt in qͦ pͥncipalit̓ lucis natura reſultat. ¶ Ad illud d̓o qd̓ obijcit̉ de aīa ratōnali. Dicēdū ꝙ nō ē ſimile de ip̄a ⁊ de angelo. Angelus em̄ ē ſubſtātia incorporea. cuiꝰ eē nō ē in corꝑe ꝑ vnionem vel aliqͦ mō ꝑ depedentiā. ⁊ iō tāꝙͣ de primis cœequeuis cū prīcipijs corpoꝝ ponebat̉: nō ſic at̄ de aīa ratōnali. q̄ ex corꝑe quādā hꝫ depēdentiā. ¶ Ad tercō obiectū. dicēduꝫ ꝙ licet angelꝰ ⁊ aīa rōnalis int̓ facta ī oꝑibus ſex dieꝝ ꝯputēt̉: nihilominꝰ tn̄ qꝛ nō habēt eē ex materia ſꝫ ex nihilo. cū prīcipijs corpoꝝ ꝯnūerant̉ inꝙͣtumilla ſūt ex nihilo: alia gͦ ⁊ alia rōe int̓ facta ⁊ creata deſignant̉. De luce d̓o dicēduꝫ. ꝙ accipit̉ ibi ꝓ luce ignea. q̄alteriꝰ ē nature ꝙͣ lux celeſtis. Habꝫ em̄ lux ignea ꝯtrarietatē. ⁊ naturalit̓ mouet̉ motu rectō: lux aūt celeſtis n̄habꝫ ꝯͣrietatē. ⁊ mouet̉ motu orbiculari. ¶ Ad quartoobiectū ꝙ licꝫ factū inqͣtum hmōi diuidat̉ ꝯͣ creatū perdiſꝑatōeꝫ. nihilominꝰ tn̄ inqͣtum illa duo ſūt ex nihilo.diuidāt̉ ꝯ creatū ī eadē diuiſiōe. Nec ē ſimile de aīa euelicet em̄ ex nihilo ſit creata: nihilominꝰ tn̄ habet naturaliter priꝰ in ſuo gene̓ qd̓ dicit̉ priꝰ in ſil̓itudīe. Cū eī corpus eue formatū ſit de corꝑe ade. aīa aūt creādo infundat̉. ⁊ in fundēdo crect̉. erit aīa eue poſt aīaꝫ ade: ⁊ id̓opriꝰ in ſil̓itudine ſpecifica ē ip̄a aīa ade. ꝓpter quod int̓prima coeq̄ua nūerat̉. ¶ Ad illud v̓o qd̓ obijcit̉ de āgēlo. quare ponit̉ vnū de coequis. nō aūt aīa rōnalis in diuiſione vna ſcꝫ trimēbri. Dicēduꝫ ē: ꝙ aliter ē de angelo⁊ de aīa rōnali. Angelꝰ em̄ nō habet depēdentiā ẜm ſuūeſſe a re corꝑali tanꝙͣ ſubſtātia: aīa v̓o rōnalis habet. etideo nō ꝯnūerat̉ cū principijs corpoꝝ ſubiectorum. Cōtentum aūt celi aliter ſe habet ꝙͣ contentum terre. Contentum enim celi non eſt eius generis cum ip̄o celo: hocem̄ eſt corpus. illud d̓o incorporeū a corꝑe in eſſe ſeꝑatūContentum v̓o terre eſt eiuſdem generis: ⁊ ideo ponen-