Druckschrift 
2 (1481) Tabula tractatuus hui[us] secūde ptis sūme alexādri
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

Queſtio.xiiij.

Membrum ſecundum.D ſecūduꝫ membꝝ pͥncipale huiꝰ queſtionis quo querit̉ de coeuitate mūdi vel eoꝝque pͥmo creata ſunt ī mūdo. Dicit em̄ beda. facta ſunt celuꝫ terra. angelꝰ. aer.qua. de nihilo: hoc accipit ex hoc qd̓ dicit̉ in pͥncipioGen̄. In pͥncipio creauit deꝰ celū terra: celū terrade nihilo. Itē ſpūs dn̄i ferebat̉ ſuꝑ aquas. Cuꝫ de aqͣlegat̉ ibi. nec dicat̉ ex quo habet̉ aqua de nihilo. Etſpūs dn̄i ẜm vnā expoſitōeꝫ lr̄alem dicit̉ aer. qui factꝰ ēa dn̄o. cuiꝰ locus eſt ſuꝑ aquā: dicit̉ factꝰ ex aliquo.Ande ex hoc accipit̉ aer eſt ex nihilo. Angeli item qꝛeſt pͥma res ſpūalis. ex quo colligit̉ iſta vtrāqꝫ erāt coequeua in pͥncipio mūdi. Albinꝰ v̓o ſuꝑ Gen̄. dicit ſepiē fieri nihilo: celū. t̓ra. āgeli. lux. aqua. aer. aīa hominis: addit em̄ aīaꝫ homīs. qꝛ eſt res ſpūalis ſic̄ anelus: lucē v̓o addit. qꝛ lux inter res corꝑales magis eſtſpūalis. Itē in li. de ſentētijs ſanctoꝝ collectis dicit̉.Ante oēm diē an̄ om̄e tp̄us tres res ꝯdidit deꝰ ex nihilo: informē materiā. angelos aīaꝫ ade. De aīa v̓o adedicit̉ de angelo. an̄ om̄e tp̄us ſint creati: qꝛ depedent ex tēpore nec dependēt ex die. ẜm dies ē ex pn̄tialumīaris ſuꝑ terrā. ſic iſta tria ſunt coequeuā. Augu. in queſtione ad oroſiū ſic rn̄det int̓rogatōni facto: ſijncipiū oīm eſt celū terra angeli poſtmodū facti ſunt.Si aūt angeli poſtmodū facti ſunt. ſimul. Itemvidet̉ extrahi ex glo. tp̄us ſiue mutato ſunt coequeuacelo terre. in pͥncipio creauit deꝰ celuꝫ terrā: ẜmvnā expoſitōeꝫ dicit̉ ibi pͥncipiū tꝑis. ergo tempꝰ ratōeſui pͥncipij dicit̉ coeuū celo terre. Eodē creatuꝫexeat eſſe in eſſe. exitꝰ fit aut mutatō. mutatō aūtſit prior tꝑe ꝙͣ mutatū: erūt celū terra ratōe ſui mutatio coequeua. Itē in li. ꝯfeſſ. dicit̉. Duo reꝑio feciſti carētia tēporibꝰ. tn̄ neutrū tibi ſit coeternū. Unūqd̓ ita formatū ē. ſine vllo defectu ꝯtemplatōis. ſiue interuallo mutatōis: ꝙͣuis mutabile. tn̄ mutatū tua īcōmutabilitate ꝑficiat̉. Alterū qd̓ ita īforme erat. vt exqua forma in qua formā mutatōis vel ſtatōis mutaret̉:quo tꝑi ſubderet̉ habe̓t: ex relinquit̉. duo ī pͥncipio tm̄ erāt coequeuā. Item ex li. ſentētiaꝝ accipit̉colligi pōt ex glo. in pͥn. gen. qͣtuor ſūt coequeua ī creatōne. angelica natura. materia ī formis qͣtuor elemētoꝝ. celū empirreū. tp̄us: ſꝫ qua ratōe dicit̉ tp̄us eſſede pͥmis coequeuis. eadē ratōe motꝰ. Ratōe illa ſentētiaꝝ diuerſaꝝ pōt obijci. Si em̄ aer aqua dicunt̉ de pͥmis coequeuis t̓ra: multo fortiꝰ ignis quinobiliꝰ dicit̉ qͣtuor elemētoꝝ: ita ſufficiēter diſtinxitbeda ponēs illa ꝗuqꝫ. Pretea aīa pͥma ratōnalis de nihilo creata ē: qua rōne dicit̉ de angelo. ē de pͥmisequeuis: eadē rōne de aīa rōnali. Ratōe v̓o ſcd̓e ſentētie pt̄ obijci: ſi ī pͥncipio gen. dicit̉ tm̄ de creatōe celi ēterre. in oꝑbꝰ ꝯſequētibꝰ ſex dieꝝ dr̄ de alijs. ī pͥmodie dicit̉ fiat lux facta ē lux. vbi noīe lucis ẜm aug. datur ītelligi lux ſpūalis ē angelꝰ. aīa hoīs dr̄ ī ſextodie: ſuꝑuacuū fuit pone̓ illa ſeptē coeq̄ua. Itē celuꝫ lux diuidāt̉ ex oppoſito. ꝯgruebat pone̓ hec tāꝙͣeq̄ua: ſi aqͣ aer t̓ra ponūt̉ de pͥmis coeq̄uis. qͣreponebat̉ ignis eis. Ratōe d̓o tercie ſentētie tangit̉ ī libro de collectōibꝰ. vbi ponit tria. āgelos informematiā aīaꝫ ade. Obijcit̉ āgelꝰ aīa ade int̓ fct̄a numerāt̉. factū diuidit̉ ꝯͣ creatuꝫ. ſic̄ apparet ex li. gen̄. ſūt coeq̄ua mat̓ia īformi. noīe celi t̓re deſigtur. Pret̓ea aīa eue ſit creata ex nihilo. ſic̄ aīa adenec depēdeat ab illa vt aīa ſit ex aīa: ꝓpt̓ qd̓ non dicebat̉aīa eue coeq̄ua ſic̄ aīa ade. Ratōe d̓o ſentētie qͣrteſcꝫ aug. obijcit̉. Si āgelꝰ dicebat̉ de p̄mis coeq̄uis. ea rōne aīa rōnalis. Pret̓ca t̓ra habeat ſua ꝯtentaſic̄ celū. ꝯtētū aūt celi ē angelꝰ coeq̄uꝰ dr̄ in creatōecelo: eadē rōe aliqd̓ ꝯtētoꝝ tre dicet̉ coeq̄uū t̓ra. Itēmotꝰ tp̄s ſūt accidētia: qͦꝝ vnū ſcꝫ motꝰ depēdet a mo-

bili ſiue mutabili. alteꝝ .i. tp̄us a re tꝑali: hꝫ eſſe ſuuꝫab illo: recte dicūt̉ iſta coeq̄ua celo tra. Item videt̉ ſufficiētia īponēdo duo pͥma coeq̄ua ẜm materiā īformē naturā āgelicā: ſic̄ em̄ mat̓ia informis dicitur pͥmo creata: ita forma corꝑalis. Rn̄dens dicet̉pͥmo creata anteꝙͣ ſcꝫ ē alia forma. ita erūt tm̄ illa duo coeq̄ua. ſꝫ terciū ſcꝫ prīa forma corꝑalis: hec at̄ videt̉ ip̄a forma celi vl̓ forma lucis. Ad illd̓ v̓o magiſter ī ſen. videt̉ pone̓ qͣtuor. ſcꝫ materiā īformē. natu angelicā. empirreū celū tp̄us: obijcit̉ tp̄s videt̉ de nūero coequoꝝ. qꝛ tp̄us ex motu depēdet. motus ex mobili: ita mobile ſit primū tp̄us ē coeque p̄dictis. Ad dicēduꝫ. ẜm diuerſaꝫ ꝯſiderationē attēdūt̉ iſta prima coeq̄uā ẜm maiorē nūeꝝ vl̓ minorē. Si em̄ ponūt̉ tm̄ duo ſcꝫ mat̓ia informis naturaangelica: noīe mat̓ie intelligūt̉ ea habēt ī hmōi materia vel ſubiecto. Un̄ ẜm illā expoſitōeꝫ. ẜm quā dicit̉t̓ra mat̓ia informis corpoꝝ. celū v̓o natura āgelica: nomīe t̓re ꝯp̄hēdūt̉ ea ſunt ī mat̓ia ſic̄ forma aeris terre hmoi. Si v̓o ponāt̉ tria coeq̄ua. ſcꝫ mat̓ia īformis angelꝰ aīa ade: nomīe t̓re ꝯp̄hedūt̉ forme corꝑalesp̄ter illā v̓o deſignāt̉ duo genera formaꝝ incorꝑaliū.de nihilo exeūt ī. Si v̓o ponāt̉ qͣtuor ſcꝫ angelꝰ materia informis. celū empirreū.us: nomīe tꝑis deſignat̉ ip̄m nūc. in fit exitꝰ de eſſe ī eſſe creatū. Terrav̓o deſignat materiā informē inferioꝝ corpoꝝ ſcꝫ mutabiliū: tpus v̓o accipit̉ ip̄o nūc fiūt hmōi res. Si d̓oponāt̉ ꝗn̄qꝫ. deſignāt̉ tria elemēta ſub tribꝰ nomībꝰ. Ce v̓o ꝓpt̓ ſui lumīoſitatē ꝯtinet ſperā ignis. Fuerūt em̄quidā ph̓i. dixerūt quartā eēntia lucē: angelꝰ ē ſubſtātia ſeꝑata. p̄ter iſta accipit̉. Si v̓o ſeptē ponāt̉. lux accipit̉ corꝑe ignis. ita qͣtuor elemēta nūerāt̉ quītaeſſentia. noīe celi deſignāt̉: p̄ter illas v̓o ꝗn̄qꝫ de ſignāt̉due incorꝑales creature ſcꝫ angelꝰ aīa. Ad obiecta rn̄dendū ē ex dictis. in illa diuiſione ꝗnquimē briignis nūerat̉ tāꝙͣ id qd̓ rōne lucis nomīat vnū et̓nuꝫterra v̓o alteꝝ rōne tenebroſitatis: aer v̓o aqͣ ſunt duomedia int̓ illa tāꝙͣ lucis receptiua tranſparētiā. Celi noīe illd̓ eternū voluit deſignare. vt in pͥncipalit̓ lucis natura reſultat. Ad illud d̓o qd̓ obijcit̉ de aīa ratōnali. Dicēdū ē ſimile de ip̄a de angelo. Angelus em̄ ē ſubſtātia incorporea. cuiꝰ ē in corꝑe vnionem vel aliqͦ depedentiā. tāꝙͣ de primis cœequeuis prīcipijs corpoꝝ ponebat̉: ſic at̄ de aīa ratōnali. ex corꝑe quādā hꝫ depēdentiā. Ad tercō obiectū. dicēduꝫ licet angelꝰ aīa rōnalis int̓ facta ī oꝑibus ſex dieꝝ ꝯputēt̉: nihilominꝰ tn̄ qꝛ habēt ex materia ſꝫ ex nihilo. prīcipijs corpoꝝ ꝯnūerant̉ inꝙͣtumilla ſūt ex nihilo: alia alia rōe int̓ facta creata deſignant̉. De luce d̓o dicēduꝫ. accipit̉ ibi luce ignea.alteriꝰ ē nature ꝙͣ lux celeſtis. Habꝫ em̄ lux ignea ꝯtrarietatē. naturalit̓ mouet̉ motu rectō: lux aūt celeſtishabꝫ ꝯͣrietatē. mouet̉ motu orbiculari. Ad quartoobiectū licꝫ factū inqͣtum hmōi diuidat̉ ꝯͣ creatū perdiſꝑatōeꝫ. nihilominꝰ tn̄ inqͣtum illa duo ſūt ex nihilo.diuidāt̉ creatū ī eadē diuiſiōe. Nec ē ſimile de aīa euelicet em̄ ex nihilo ſit creata: nihilominꝰ tn̄ habet naturaliter priꝰ in ſuo gene̓ qd̓ dicit̉ priꝰ in ſil̓itudīe. corpus eue formatū ſit de corꝑe ade. aīa aūt creādo infundat̉. in fundēdo crect̉. erit aīa eue poſt aīaꝫ ade: id̓opriꝰ in ſil̓itudine ſpecifica ē ip̄a aīa ade. ꝓpter quod int̓prima coeq̄ua nūerat̉. Ad illud v̓o qd̓ obijcit̉ de āgēlo. quare ponit̉ vnū de coequis. aūt aīa rōnalis in diuiſione vna ſcꝫ trimēbri. Dicēduꝫ ē: aliter ē de angelo de aīa rōnali. Angelꝰ em̄ habet depēdentiā ẜm ſuūeſſe a re corꝑali tanꝙͣ ſubſtātia: aīa v̓o rōnalis habet. etideo ꝯnūerat̉ principijs corpoꝝ ſubiectorum.tentum aūt celi aliter ſe habet ꝙͣ contentum terre. Contentum enim celi non eſt eius generis cum ip̄o celo: hocem̄ eſt corpus. illud d̓o incorporeū a corꝑe in eſſe ſeꝑatūContentum v̓o terre eſt eiuſdem generis: ideo ponen-