IurisPe regulis
Quicqͥd ē ī creatura qͣlibet v̓tutis ē bonū ꝑtiale ꝓcedēs ab illo totali bono. Cū gͦ ſcd̓mph̓m. Bonū oīa appetāt: ⁊ quātomaiꝰ tātomagis. Si creatura ꝓpter aliqd̓ bonū ꝑtiale ī ea trahit̉ ad amoreꝫ: multomagis dꝫ tͣhi a deo bono totali ī toto ⁊cͣ. Itē oīs ſcīa ⁊ſapīa ī deo ē: ⁊ ideo ſi qͥs vult aliquā ꝑtē. adeuꝫ accedat. eum q̄rat. vt docet Ambro. di.xxxv. Itē totū genꝰ humanū fuit v̓tual̓r inpͥmis ꝑntibꝰ Adā ⁊ eua: ⁊ quilibꝫ vir ⁊ mulier ē ꝑs deciſa ab illis ꝑ ſeminalē ꝓpagatōꝫexcepto xp̄o: qͥ nō fuit ex ſemīe viri generatꝰ. Ande corrupto toto ꝑ inobediētiā eorūomnis ꝑs deciſa ab eis eſt corrupta .j. q. iiij.it aqꝫ. Et de conſe. di. iiij. firmiſſime. Iteꝫ inacramēto ē totus xp̄c. vn̄ ⁊ om̄s ꝑtes eiusid ē corpꝰ. aīa. ſanguis. diuinitas et hmōi.In generali conceſſione noneniūt. q̄ qͥs nō eēt v̓iſil̓r ī ſpecie ꝯceſſurus.ec v̓ba habēt̉ de pe. ⁊ re. ſi ep̄us. li. vj. Poie caſū. xvj. q. j. frater nr̄. vbi general̓ ꝯmiſio facta legato ꝑ papā: nō extēdit̉ ad cāsdei. Itē. C. q̄ res pig. ob. poſ. l. j. vbi ī geneali obligatione pignoris. nō veniūt vxor ⁊lūni: ⁊ qͥ qͥs v̓iſil̓r non ē credendꝰ obligaſſepēal̓r. ¶ Et nota ꝙ nō ſolū ī obſcuris īſpiciid qd̓ ē v̓iſil̓e. ſed etiā ī generalibꝰ vt hicegula. ¶ Si q̄rat̉ que ſūt illa q̄ v̓iſil̓r nōicent̉ ī ſpecie ꝯceſſiſſe. ℟. hoc cognoſci ex īoſſibili vel in humana vel dura ſeꝑatōne.puta mīſteria artis ſue. vel q̄ ad effectōꝫinent. generali obligatōe nō veniūt. ff. deno. l. obligatōe. Et nota ꝙ ex hac regl̓abū generale reſtrīgi. ad idē de reſcrip. c.li. vj. Itē facit hec regula de eo. qͥ generar tenet̉ aliquē cōtra om̄s iuuare. Nūqͥdntra ſe vel filios. Et no. de hoc. xxij. q. v. d̓rma. in glo. Io. an. ¶ Hec regula multuꝫit ad auctoritatē. que dat̉ a p̄latis ſuis īoribus. Nam ẜm doctores. ſi dicat epūsquibus dat licētiā audiēdi confeſſioneso concedo auctoritatē meā. Ex iſta geneꝯceſſione: nō intelligūt̉ ꝯceſſi caſus reati ſibi niſi ip̄e ſpecificꝫ. Et ſi ꝯcedit caſibi reẜuatos: nō videt̉ ex hoc cōceſſiſſeſolutōꝫ ab excoīcatōe. aut diſpēſatōnemptis. Et ideo iſta in ſpeciali ſunt petēda.nfamibꝰ porte nō pateat ditatū. Hec r̄gula videt̉ ſūpta. C. de digni..ij. ⁊ li. xij. Ubi dicit lex. Neqꝫ quos īfamiab honeſtoꝝ cetu ſegregat. dignitatis portepatebūt. Pone caſū ꝑ canonē. di. lxxxj. tanīdaniel: et de exceſ. p̄la. inter dilectos. Adde di. xxxiij. laÿci. vbi dr̄. ꝙ opinio ordinābi vacillare nō dꝫ. ¶ De infamia aūt qͥd ſit⁊ quō ꝯtrahat̉. ⁊ de multiplici eius genere.dic̄ vt no. iij. q. vij. §. Tria. v̓. porro īfamia.
gas de eccl̓aſticis ⁊ ſcl̓aribꝰ. Infamis .n. iudex eſſe nō pōt. iij. q. vij. īfamis. Bene tn̄ eēpt̄ arbiter. iij. q. vij. tria. v̓. cogͥtores. Sꝫ anꝓcurator poſſit eē: q̄re no. di. l. accedēs. ⁊. iij.q. x. c. vlt̓. Io. an. ¶ Infamis ē coram deo ⁊curia celeſti qͥlibet pct̄or ī mortali ꝯſtitutꝰ?.de pe. di. j. eccl̓a. Un̄ ī ip̄o ꝑſeuerāte n̄ patētporte dignitatū regni celeſti. ī quo ſūt om̄sreges ⁊ ſacerdotes. vt dicit̉ in Apockalip.Locupletari no debꝫ aliquiscū alteriꝰ īiuria vel iactura. Hec regula ſūpta ē ex. l. ff. eo. ti. iure nature. Pone caſumxvij. q. vlt̓. c. vlt̓. Ubi dicit augꝰ. ꝙ qͥ vult eccl̓aꝫ face̓ heredeꝫ totiꝰ ſue ſub̓e: exheredatofilio: nō vult ip̄e reciꝑe talē he̓ditatē. et tūcīducit exēplū aurelij cartaginēſis ep̄i. Iteꝫde donatōe apl̓ice ſedis vbi nō ditat̉ monaſteriū. cū iactura cathedra l̓ eccl̓e. Concor.bi. xcix. ecce. ⁊. xij. q. ij. bōe rei. xj. q. iij. ſi qͥsxxij. q. ij. primū. Et iō priuilegiū interp̄tamur ne alteri enorme piudiciū inferat: de d̓bo. ſigni. qͥd per nouale. ix. q. iij. Nunc v̓o. ⁊xxv. q. ij. de eccl̓aſticis ¶ Hec regl̓a fallit ī p̄ſcpͥtōibꝰ ⁊ vſucapionibꝰ: vt ꝑ te vides: ⁊ ī except. nō nūerate pecunie: q̄ ſi īfra debitū tēpus nō opponit̉. locupletat̉ petēs cuꝫ aliēaiactura. C. de nō nū. pec. l. in contractibus.Itē ī expenſis factis ī re aliena. ff. d̓ doli excep. paulus. Sed vbi eſt auctoritas iuris n̄pōt dici iniuria. xxiij. q. iiij. qui peccet. Dicitur enim iniuria quaſi cōtra iura. Quod ergo dicitur iniuria vel iactura. expone vel ꝓEt ſic. lxxxvij. diſ. c. j ¶ Queri ſolet ſi licꝫ aliquid in meo facere: ex quo alij nocumentum ſequit̉. Reſpondeo. Aut īmitto vel opus facio in alienū: ⁊ tunc nō licet. ff. ſi ſeruitus ven. l. ſic. §. ⁊ ſi teſtatrix. Aut nō immitto nec opus facio in alienuꝫ. Et tūc autid dolo facio vt noceā alteri: ⁊ tūc ꝓhibeorAut nō dolo facio: ſꝫ ſolū eo ꝓpoſito vt mihi ꝓſim. licꝫ ꝑ id alteri noceā: ⁊ tūc nō ꝓhibeor. ff. de aqͣ pluuiali. ar. l. j. Et qd̓ dicit hecregula iactura: intelligas enormi. Nā pͥuilegiū bn̄ affert iacturā: licet enormē inferre non debeat. De hoc. xxv. q. ij. reſcpͥta. Etde v̓bo. ſigni. oliꝫ Io. an. ¶ Extende. pharaolocupletari voluit. cū iniuria ppl̓i iſrahel. ſꝫpunitus fuit. ꝙ aūt ppl̓s iſrl̓ fuerit locupletatus cū iactura egiptioꝝ. quorū vaſa mutuata aſportauit: non fecit cuꝫ iniuria: ſꝫ ſerecōpēſando de damnis eis datis: ſicut modo lice̓t alicuiꝰ bona retine̓. tantūdē ꝙͣtū habet de ſuo. Itē qꝛ mandato dn̄i hoc egit. cuius ſunt oīa. xiiij. q. v. dixit dominus.Nlora ſua cuilibꝫ eſt nociua.Hec r̄gl̓a ſūpta ē ex. l. ff. e. ti. ī ꝯdemnatōnePone caſū ī eo qͥ ē ī mora ſoluēdi decimas.quia ꝑeunt ꝑiculo ſuo. etiā in caſu fortuito