Druckschrift 
2 (1486)
Entstehung
Seite
69v
Einzelbild herunterladen
 

De foro compe.

opi. Fe. ſcꝫ ibi ep̄i abſoluūt illos exemptos aucͣteapl̓ica ꝓpria qꝛ in caſu illius cle. papa ſibi reſeruauit abſolutionē caſu nequeūt ep̄i etiā abſoluere ſubditos. vt in. c. nuꝑ de ſen. ex. ſic rōe exēptōnis illd̓cōtingit vt dicit ibi glo. ſꝫ rōne reſeruatōnis oꝑtebatep̄os fungi aucͣte apl̓ica. ſil̓e in. c. irrefragabili of. or.et in. c. j. de ſta. regu. li. vj. in. c. vno de cle. egro. eo. li.Itē facit ꝯͣ do. An. qd̓ ipſe tꝫ poſt Io. de lig. vt.. recitaui videlꝫ clericus ſubiectus abbati etiā vbi p̄tp̄uenire ep̄s pōt ꝓrogare iuriſditionē ſui ep̄i ſine licētia abbatis. tn̄ fui ſimpl̓r ſecutus his tn̄ obſtātibꝰ ſecutus fui opi. Io. an. ꝯͣ. Fe. Io. de lig. vt exemptus poſſit regularit̓ ſe ſubmittere iuriſditōi etiaꝫep̄i loci ſine licētia pape etiā reſpectu abſolutōis fiende. nam exēptionē exēptus efficit̉ ſubditꝰ immediate ſubeſt pape. vt in. c. ſi papa pͥui. li. vj. in. c. pe.de of. or. nam dr̄ ſubditus qͣſi ſub alterius iuriſditōe .i.ptāte poſitꝰ. ſꝫ ꝑexēptōꝫ ep̄s deſinit hr̄e ptātē ī exēptūniſi ī caſibꝰ ſibi exp̄ſſe cōceſſis vt pꝫ in iuribꝰ.. allegatꝭ maxīe in. c. frater nr̄. xvj. q. j. pōt abſolui ep̄mqꝛ exqͦ papa exemit illū a iuriſditōe ep̄i dꝫ ep̄s trāſgredi ꝓprios terminos ſibi ſubditū abſoluere velligare nec pōt ſubditus exēptus ep̄i iuriſditioneꝫ ꝓrogare nec ad forum ꝯtētioſum vt hic nn̄e ad pnīale. vt in. c. oīs de peni. remiſ. ſic pōt ab eo abſolui ſiue dicat̉ abſolutio penitētialis ſiue abſolutio foriꝯtentioſi. nec valet ſi dicat̉ p̄dicta ꝓcedere qn̄ clericꝰꝯſentire vult in penitus alienū. ſecus ſi in ep̄m loci vtdixit Fe. qꝛ veritate inſpecta videt̉ ꝯͣ tex. iſtū vbi dr̄clericū ꝯſentire poſſe in iudicē ſuū ſine licētia ſuꝑioris. ep̄s loci ſit iudex exēpti vt.. dixipoterit in ꝯſentire ſine licētia pape eſt eius dyoceſanꝰ. Itē ſi poſſet exēptus ꝓrogare iuriſditionē adſolutionē vel ad aliū articulū ꝯtentioſum ita poſſet inalio in alio ſic in infinitū ſic ex toto renūciaret indirecte pͥuilegio exēptōis qd̓ facere p̄t. vt in. c. cuꝫtꝑe de arbi. ad qd̓ in ſil̓i no. Inn. ī. c. venerabil̓de cēſi. colligit̉ alia Fe. exēptio fuit īdultain merū fauorē exepti qꝛ ſimpl̓r ꝯcernit eiꝰ fauorēīmo fauorē ſuꝑioris poſſit ip̄e ſubditꝰ huic renūciare qd̓ al̓s poſſet. vt in. c. ad apl̓ca de reg. iur. in. l. ſiqͥs ī ꝯſcribēdo. C. de pac. Intereſt ſui iudicꝭ ꝯſiderare vultꝰ geſta ſui ſubditi vt ī. c. oīs de pe. remiſ. qd̓ibi no. Itē ſi ſpāle ē in caſu. c. fi. de pe. remiſ. vt exēptip̄lati poſſint ſibi eligere ꝯfeſſorē regularit̓ nequeūtꝯſentire in aliū iudicē. et puto vigore illiꝰ. c. fi. electi exēptos pn̄t abſoluere ab excōicatōe nec in alijscaſibꝰ ep̄is reſeruatis. ar. in. c. ij. de pe. remiſſ. li. vj. vn̄caueāt ſibi exepti vt a papa vl̓ a ſuis ſuꝑioribꝰ obtineant ſpālem indulgentiā ſuꝑ. Itē video maiorē hꝫiuriſditōꝫ archieps in ſubditos ſui ſuffraganei qͣꝫ ep̄sin exēptos ille ſit iudex totiꝰ ꝓuincie certis caſibꝰhēat ordinariā in ſubditos ſui ſuffraganei vt no. in. c.paſtoralis of. or. tn̄ pn̄t ſubditi ſuffraganei ꝯſētirein archiep̄m ſine licētia ꝓprij ep̄i. vt pꝫ in. c. romana defo. ꝯpe. li. vj. in. d. c. paſtoralis. multo fortiꝰ poterit exemptus ꝯſentire in ep̄m loci ſine licētia pape.optīe fa. d. c. aucͣte de pͥui. li. vj. vbi ſatis aꝑte colligit̉ ep̄s loci p̄t auctorizare in facto exēpti etiā volētis. videmꝰ etiā in ſil̓i feudatarios poſſe in caſibꝰ inquibꝰ dn̄s feudi ē iudex dn̄m dimittere alteriꝰ iuriſditionē ꝓrogare etiā ordinarij loci vt no. Inn. in. c. ceterū de iudi. no. ī. l. imꝑialē. §. p̄terea de ꝓhi. feu. alie.et.. dixi. multo fortiꝰ poterit clericꝰ exēptus magis ē ſubiectꝰ pape qͣꝫ vaſallus dn̄o feudi. fa. c. venerabilē. §. inſuꝑ fi. ſint legi. qd̓ no. Hoſti. in ſum. defo. ꝯpe. §. j.. ſꝫ nec vr̄. in. c. nimis de exceſ. p̄la. vbi dicit exēpti etiā volūtarij pn̄t ꝯfiteri ordinario loci. Itē oēs rōes ꝓhibitiuas hmōi ꝓrogatōis ī alijs clericis de qͥbꝰ.. video ꝓcedere etiā in exēptis reſpectu

pape. ſic cōcludo ꝯtra Fe. Io. de lig. aduertēdū tn̄eſt ad vnū dictū Io. an. qd̓ ponit in. c. religioſo de ſen.ex. li. vj. vbi dicit rōnem ibi exp̄ſſaꝫ ne det̓ religioſismateria vagādi ep̄m poſſe abſoluere religioſos exemptos excōicatos violēta manuū iniectōe ī clericoseo caſu ſecularis clericꝰ p̄t abſolui ab ep̄o tn̄ ꝯͣriuꝫſentit in. d. cle. pe. in glo. fi. puto equū dicere ī caſu illiꝰ. c. religioſo ep̄s poſſit abſoluere etiā religioſosexēptos generalit̓ loquat̉. ꝯceſſionis ꝑiter ꝓcedit in vtriſqꝫ. alios ꝟo exēptos religioſos vel etiāreligioſos extra caſū illiꝰ. c. poſſit ſic ꝓcedat ꝯͣriaopi. erit Io. an. ſibi ꝯͣrius. Rigor tn̄ facit in oppoſitū vt etiā in caſu illiꝰ. c. religioſo. neq̄at ep̄s abſoluere exēptos ibi dicat̉ reſpectu exēptorū faciat aucͣte apl̓ica ſicut ſemꝑ ſolet fieri qn̄ dat̉ ptās circaexēptos. vt in p̄all̓. cle. pe. cle. attēdētes de ſta. reg.ſi. ꝓcedat in clericis. nec ob. p̄dic. c. ij. q. iiij. mādaſtis.c. auditū. e.. q. vij. nos ſi incōpetēter. qꝛ vt dic̄ Io.an. hic illa loquunt̉ in papa vbi papa ſe ſubiecit iuriſditiōi alteriꝰ ex nimia hūilitate neceſſitas excuſatvt ſubmittat ſe ſeip̄m ſuꝑiorē hēat ad quē recurrat. de ele. lꝫ. §. fi. ſicut ex neceſſitate ſe ſubmittit penitētiario qꝛ ē peccare p̄t. ix. q. iij. aliorū.. de iudi. nouit.. valētinianꝰ. vide bo. glo. in. c. ſane. ij. deof. dele. vn̄ dicit Io. an. ẜm legis diuine neceſſitateꝫcui ſubiacet neceſſe hꝫ penitere ip̄m forſan aſtringit ad deū mēs ꝯſtōnis.. de pe. remiſ. oīs. Et ex his dictis Io. an. no. papa ex nimia neceſſitate p̄t ſe ſubijcere inriſditōni laicorū. ſꝫ dic melius in ꝟitate ibifactū narrat̉ ſꝫ de iure p̄t qꝛ redūdat in obprobriuꝫdei cuiꝰ ē vicarius vt ipſemet Io. an. no. in. c. eccl̓ia deꝯſti. arch. in. d. c. nos ſi incōpetēter Scd̓o noͣ. papa tenet̉ ex neceſſitate cōfiteri pctā ſua. idē ſentit gl.in. p̄all̓. c. ſane. Tercio collige ꝯfeſſio ē de iure diuino. ꝯͣriū tn̄ videt̉ velle glo. no. de pe. di. v. in ſūma.dico in. c. oīs vtriuſqꝫ. Quarto colligo ꝯſtitutiopape fūdata ſuꝑ iure diuino aſtrīgit papā ad mētēlꝫ ad ꝟba ad penas addunt̉ vltra ius diuinūqd̓ bn̄ no. faciūt no. in ſil̓i in. c. fi. de ꝯſti. qn̄ ꝯſtitutioē iuris antiqͥ declaratoria ſꝫ de nouo addit penā nūqͥdextēdat̉ ad p̄terita reſpectu pene? de etiā in. c. tu.de vſur. Nūc venio ad laicos in qͥbꝰ ꝯcludo autq̄rit̉ nūqͥd poſſint ꝓrogare ad tꝑalia aūt ad ſpūalia. Primo caſu ſi ſint ſuppoſiti dn̄taxat reſpectu nudi exercitij iuriſditōis pn̄t ꝓrogare iuriſditiōꝫ alteriſine ꝯſenſu ꝓprij iudicis vt dixi.. ꝓcedit qn̄rogat reſpectu eiuſdē ſpeciei iuriſditōis ſb̓ eodē genere ẜm do. An. vt qꝛ ſubditꝰ iuriſditōi gnaͣli imꝑij deiudice imꝑio ſubiecto ꝓrogat ad aliū eodē ſubiectū. ſecꝰ ad diuerſaꝫ ſpēm vt de indice laico ad eccleſiaſticū. vt in. c. venerabileꝫ.. §. inſuꝑ fi. ſint le. hodie tn̄ hꝫ qͥlibet laicꝰ ptātē ꝓrogādi iuriſditōꝫ eccl̓iaſticā. vt in. l. ep̄ale. C. de ep̄i. cle. an poſſit fieri ꝓrorogatio ad diuerſā ſpēm iuriſditōis qͥd in crimīalibꝰtetigi ī. c. ſi diligēti.. e. ti. vide qd̓ plene no. ī. c. p..de of. dele. in. l. int̓ ꝯueniētes. ff. ad munici. Si ꝟo ſūtſb̓iecti vltra nudū exercitiū iuriſditōis vt qꝛ tenēt feuda a ſuis dn̄is vl̓ alit̓ ſūt vaſalli tūc p̄n̄t ſine ꝯſenſu dn̄oꝝ. vt ī. c. ex trāſmiſſa.. e. ſic etiā p̄t ītelligi. c. extenore.. e. vl̓ dic meliꝰ ad illud. c. vt ibi dixi. Scd̓ocaſu pͥncipali nūqͥd poſſit ꝓrogae̓ ad ſpūalia: dicin ſpūalibꝰ ſacramētalibꝰ p̄t ſine ꝯſenſu ꝓprij iudicꝭeccl̓iaſtici. vt in. d. c. oīs vtriſqꝫ. de paroch. c. nullꝰ.c. fi. de tēp. or. li. vj. Si ꝟo ſūt ſpūalia ſacramētaliavt qꝛ vult ꝓrogare iuriſditōꝫ ſuꝑ decimis vel ſuꝑ iurepatronatꝰ tūc ſētit hic Io. an̄. ſuꝑ glo. iuriſditōiudicꝭ ſecl̓aris ꝓrogare p̄t ſuꝑ iſtis ſine aucͣte ſedisapl̓ice. ſine mixtura clericoꝝ. remittit ad no. īc. tuas.. c. ꝯtīgit.. arbi. Ex his ꝟbis ſentit Io.an. ſuper ſpūalibus intereſſe ꝓprio p̄t laicus ſine