De foro compe. 69
ep̄i dyoceſani ⁊cͣ. vnū caſuꝫ reſeruatū ep̄o dūtaxat vtipſe hēat in hac ꝓrogatōe ꝯſentire ⁊ nō aliꝰ inferior.vn̄ putat Egi. ꝙ nō ſufficit ꝯſenſus ſuꝑioris etiā quipoſſet de cā cogͦnoſcere. ⁊ ex hͦ ⁊ ex text. arguit do. An.ep̄m poſſe dare hanc licētiā etiā in p̄iudiciū īmediateſuꝑioris ipſius clerici ꝓrogare volētis qͣſi poſſit eū p̄uenire in datōe hmōi licētie. ar. eorū q̄ no. in. c. qͣꝫto. etc. cū ab eccl̓iarū de of. or. ⁊. c. paſtoral̓. qd̓ ego puto veriſſimū qn̄ vterqꝫ hꝫ iuriſditōꝫ lꝫ vnus īmediate ⁊ alt̓mediate. ar. opti. ex eo qd̓ le. ⁊ no. in. c. ij. de pe. ⁊ remiſ.li. vj. ſecūs puto ſi inferior ep̄o hr̄et iuriſditōꝫ qͣſi ep̄alem de iure ſpāli tūc eī puto ꝙ ad eū ⁊ nō ad ep̄m ſpectat huiꝰ ꝯſenſum p̄ſtare. ar. op. ex no. ꝑ glo. in cle. j. dere. ec. nō alie. ⁊ ꝑ Inn. in. c. ij. de trāſac. ⁊ in. c. relatū decle. nō reſi. ⁊ ꝑ ea q̄ dixi in. c. at ſi clerici. §. d̓ adulterijssͣ. ti. ꝓx. Et adu̓te ad vnū dictū Io. de lig. h̓ dicit eī ꝙclericꝰ ſubiectus abbati etiā vbi ep̄s nō p̄t p̄uenire eup̄t ꝓrogare iuriſditōꝫ ep̄i ſui ⁊ forte ſine ꝯſenſu abbatis. ⁊ hͦ idē videt̉ ſeqͥ do. An. hic hͦ. dictū nō puto verūvt poſſit ſine ꝯſenſu abbatis ſi vltra ſubiectōꝫ retinetab eo bn̄ficiū qꝛ tūc eſt ſubiectꝰ vltra nudū iuriſditōisexercitiū vt ſtatī dicā. Itē ſi abbas hꝫ in iſtū qͣſi ep̄alēiuriſditōeꝫ qꝛ tunc hꝫ iſtū ſuꝑ caput ſuū loco ep̄i ꝑ idqd̓. sͣ. dixi et. jͣ. ſubijciā. Sed qꝛ hic tm̄ dr̄ de ſubiectisep̄oꝝ vt ſine ꝯſenſu ipſorū nequeāt ꝓrogare iuriſditionē alteriꝰ iudicis qͥd dicendū ē in archiep̄is reſpectu ſuoꝝ ſuffraganeorū? Hoſti. in. c. ad rep̄mēdā deof. or. tꝫ ꝙ idē ar. huiꝰ. c. qd̓ placet ſicut ep̄s ē ſuoꝝ ſb̓ditorū ordinariꝰ ita ⁊ archiep̄us reſpectu ſuoꝝ ſuffraganeorū d̓ of. or. c. paſtoral̓. Itē eadē rō ē in vtriſqꝫ vtjͣ. ſubijciā. ¶ Sꝫ qꝛ. sͣ. dixi laicos poſſe ꝓrogare iuriſditionē nō ſui iudicis et̄ ſine ꝯſenſu ſui ꝓprij iudicis. q̄ro an hͦ ſit verū indiſtincte ⁊ qͣre aliud in laicis qͣꝫ ī clericis. ⁊ pͦ videt̉ ꝙ iudex pͥus poſſit etiā in laicos īpedire ꝓrogatiōꝫ qꝛ nemini ſuū ius dꝫ ſb̓trahi. vt. ff. d̓ hisqͥ ſunt ſui vel alie. iurꝭ. l. ij. ⁊. l. id qd̓ nr̄m. ff. de re. iur̄. etin. c. cū eccīa vulterana de elec. Itē nō dꝫ alij ꝑ aliū iniqua ꝯditio afferri. vt. ff. de re. iur̄. l. nō dꝫ. ⁊ qꝛ ex hͦ fieret ſua ꝯditō deterior pꝫ qꝛ ſportulas hꝫ. vt in aucͣ. deiudi. §. oꝑtet. p̄tera forte lucrat̉ ex ſigillo ſicut faciūtep̄i. Itē honor p̄ferēdus ē vtilitati poſito ꝙ nullā vtilitatē hr̄et. nā ſi nō hr̄et vtilitatē nō p̄t eſſe eiꝰ cōditiodeterior fortiꝰ gͦ vbi detrahit̉ honori cū honor p̄ferat̉vtilitati. ff. ſiqͥs omiſſa cā teſta. l. iulianꝰ. ad idē. c. ex tenore. sͣ. e. vbi hͦ videt̉ ꝓbari. et. c. ex trāſmiſſa. Pe. vtrefert Cy. in. l. ſiqͥ ex ꝯſenſu. C. de ep̄i. au. tenuit aſſertiue ꝙ iudex laicꝰ nō p̄t impedire ꝓrogatōꝫ alteriꝰ iuriſditōis qꝛ iſtud eſt bn̄ficiū ꝯceſſum alijs iudicibꝰ gͦ nonp̄t auferri. nam qd̓ lex dedit hō nō aufert. ff. d̓ adop. l.ſi arrogator. p̄terea vbi eſt eadē rō ita ⁊ idē ius ſꝫ ſubditi alicuis iudicis pn̄t cōpromittere in aliū ⁊ ſic euitare iuriſditōꝫ iudicis gͦ poterūt ꝯſentiēdo in aliū vt iniudicē nec dr̄ grauari immo releuari ab onere. Et qd̓dr̄ de ſportulis nō ꝓcedit ẜm Pe. qꝛ ordinarij nō recipiūt ſportulas. Itē qꝛ cōpenſare dꝫ onus qd̓ euitatꝭcū lucro. ar. l. ij. C. d̓ ep̄i. ⁊ cle. nec et̄ ē eis vituꝑiū ꝙ dimittant̉ a ſuis qꝛ hͦ cōtingit in appellatōis cā nec ꝑ interpoſitionē appellatōis notat̉ aliqua ſuſpitio in iudice. vt. l. j. ff. apud eū a qͦ ap. Cy. in. d. l. ſiqͥ. nō rn̄det adiura canonicaᵇ qꝛ de eis nō fecit mentionē ſꝫ. jͣ. rn̄debo.Bar. tangit materiā in duobꝰ locis. nā in. l. j. ff. d̓ iudi.dicit ꝙ idē de iure canonico qd̓ de iure ciuili qꝛ clericꝰnō p̄t ꝓrogare iuriſditōꝫ alteriꝰ iudicis ſine licētia ſuip̄lati qꝛ ab eo poſſidet bn̄ficia ⁊ rōne bn̄ficij tenet̉ ſibiad aliqua onera. Et idē eſt in laico qn̄ tenet aliqͣ a ſuodn̄o tꝑali. vt in. c. ex trāſmiſſa. sͣ. eo. ⁊ no. c. ceterū. sͣ. deiudi. ſꝫ in. l. j. §. ⁊ poſt oꝑis. ff. de no. op. nū. dicit cū ml̓ti ſint clerici nō hn̄tes bn̄ficia ⁊ tn̄ nō pn̄t ꝓrogare iuriſditōꝫ alteriꝰ iudicis ſine licētia ſui ep̄i ⁊ hͦ neceſſariooꝑtet dicere ẜm eū ꝙ aliud ē de iure canonico qͣꝫ d̓ iu-
re ciuili qꝛ de iure canonico clericꝰ indiſtincte nō ꝓrogat ſine licētia ſui ſuꝑioris. laicꝰ vero ſic ſi nō eſt vaſallus dn̄i ſui. ſecꝰ ſi ē vaſallus vt in p̄dictis iuribꝰ ⁊ le. etno. in. c. imꝑialē. §. ꝓpterea de ꝓhi. feu. alie. ī li. feu. Stu tene pͥmū dictū ꝙ in veritate attēta qͣlitate ſubiectionis nulla ē dr̄ia inter iſta duo iura. nā clericꝰ iō indiſtincte nō ꝓrogat qꝛ etiā ſi nō hꝫ bn̄ficiū ē tn̄ ſubiectvltra nudū exercitiū iuriſditōis. ⁊ pͦ rōe ordinis. Itē ſiab eo nō hūit ordines tn̄ ē magis ſubiectꝰ qꝛ trāſtulitcorpꝰ ⁊ aīam in ſeruitiū dei. xij. q. j. cui portio. ⁊ hꝫ ep̄ꝫloco dei ſupra caput ſuū de p̄ben. cū ẜm. xxj. di. clerosvide etiā bo. gl. in. c. inolita. xj. q. j. q̄ reddit triplicē rōnem diuerſitatis inter clericū et laicū. Prima qꝛ laicp̄t iurare ſine licētia ſui iudicis ſꝫ clericꝰ nō vt. jͣ. de iura. calū. c. j. ſꝫ nō poſſet corā alio litigare niſi ibi iuraretScd̓a rō eſt qꝛ nō pōt ab alio ep̄o ordinē reciꝑe gͦ neciudiciū qd̓ magis eſt. ix. q. ij. nullus pͥmas. Tercia rō ēqꝛ nō pōt ab alio qͣꝫ a ſuo p̄lato petere iudiciū aīe qd̓eſt occultū gͦ multo fortius nec manifeſtuꝫ de pe. diſt.vj. placuit. Itē incōueniēs eſſet ꝙ vnus ep̄s clericos alterius iuriſditōis iudicaret qd̓ eē nō dꝫ. ix. q. ij. ꝑ totūet ſic oēs de vno ep̄atū poſſent ſibi aliū ep̄m eligere iniudicē. Cōclude gͦ clericū inferioris gradus ſiue maioris ſine ſuꝑioris licētia iuriſditōꝫ alteriꝰ ꝓrogare nonpoſſe. qd̓ ꝓcedit etiā in exēplis. nā papa ē eis dyoceſanus. vt no. in. c. aucͣte de pͥui. li. vj. ⁊. c. nulla. xciij. di. vn̄etiā ⁊ ep̄i loci iuriſditōꝫ ſine pape licētia ꝓrogare nonpn̄t. vt no. Io. an. in regula ſciēti de re. iur. li. vj. in mercu. ¶ Sꝫ dubiū eſt qͥd de ptāte abſoluēdi an̄ exēptusab ep̄o poſſit abſolui ab eo ab excōicatōe a canone inflicta cū hͦ ſit iuriſditōis volūtarie? ⁊ Fe. de ſenis cōſi.xiiij. tꝫ ꝙ ſic ꝑ. c. luminoſo. xviij. q. ij. qꝛ talia priuilegiaſunt in fauorē exēptoꝝ cōceſſa. vn̄ nō debent retorqriin leſionē vt ſemꝑ ꝓ abſolutōe teneant̉ ire ad curiamC. de le. l. ꝙ fauore. et in regula qd̓ ob gratiā. li. vj. necob. qd̓. sͣ. dixi papā eſſe dyoceſanū exēptorū ⁊ ſine ſuidyoceſam ⁊ ſuꝑioris ꝯſenſu nō p̄t qͥs in aliū ꝯſentire.vt h̓ ⁊ in. c. oīs de pe. ⁊ remiſ. nā rn̄det̉ multiplicit̓. Etpͦ ꝙ aliud ē ſubditū mero iure cōi in aliū penitꝰ extraneū ꝯſentire ſine ſui ſuꝑioris licētia. aliud exēptū ꝯſentire in eū qͥ al̓s eſt ſuuſ iudex lꝫ ſpāli pͥuilegio fuerit abeiꝰ iuriſditōne exēptus. Ratio diuerſitatis ē qꝛ res defacili redit ad naͣm ſuā. xxxv. di. ab exordio. ff. de pac.l. ſi vnꝰ. §. qd̓ in ſpē. ſic in ſil̓i facilius tollit̉ actio vel exceptio ꝯͣ ius cōe ꝯpetēs qͣꝫ iuri cōſona. ad hͦ qd̓ noͣ. gl.xvj. q. vlt. c. fi. iuriſditio aut ordinaria ē iuri cōi ꝯſonaexēptio ꝟo diſſona. Itē nō hētur ſic de facili copia pape ꝑ exēptos ſicut copia ordinarij ꝑ non exēptos ⁊ ſicdifficultas ꝑmittit al̓s ꝓhibitū. lxiij. diſt. cum longe. ⁊xxiiij. q. j. pudenda. Itē ſi ſubditus ep̄i poſſet ipſius iuriſditionē effugere ſine eius licētia poſſet ⁊ ſcd̓us ⁊ ſicvlterior ⁊ ſic euacuaret̉ eoꝝ iuriſditō q̄ rō ceſſat in papa. ix. q. iij. cuncta ꝑ mundū. ꝯcedat̉ gͦ exēpto ⁊ nō cōcedat̉ nō exēpto. ⁊ facit p̄dictū. c. luminoſo vbi ep̄s inloco exēpto nihil iuriſditōis exercet niſi fuerit inuitatus ⁊ ſic inuitatus p̄t ibi iuriſditōꝫ exercere. ¶ Et aduerte qꝛ ex his ⁊ ex alijs q̄ ꝓſequit̉ Fe. in loco p̄all̓. videt̉ ſentire ꝙ nedū reſpectu abſolutōis fiēde ſꝫ etiā inforo ꝯtētioſo p̄t exēptus iuriſditiōꝫ ep̄i loci ꝓrogareſine licētia pape. ⁊ idē ꝑ oīa qd̓ Fe. dicit ponit Io. delig. in cle. ne in agro de ſta. reg. vbi de ꝟbo ad ꝟbū ponit dicta Fe. ⁊ eū nō all̓at. Io. an. in dicta regl̓a ſciētiſentit totū oppoſitū ⁊ eū ſeqͥt̉ h̓ do. An. ml̓tū ſuccinctedicēs determinatōꝫ Fe. eſſe falſaꝫ ⁊ ꝯͣ cle. pe. de ſen. ex.cū gl. nec ob. c. luminoſo. ẜm eū qꝛ loquit̉ in his in qͥbꝰſufficit ſola inuitatio ⁊ nō exigit̉ ꝓrogatio. vel loqͥt̉ d̓alijs nō exēptis ſꝫ pͥuilegiatis et nihil aliud dicit. Egohūc articulū plene ꝓſecutus ſuꝫ in quadā diſputatōemea q̄ īcipit. Duo clericali ordīe īſigniti ⁊cͣ. ⁊ ibi dicofacile poſſe rn̄deri ad cle. pe. quā do. an. all̓auit tenēdo