Druckschrift 
Quaestiones de duodecim quodlibet
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

Quodlibet

br̄e prudētiā ſine ꝟtutibꝰ moralibꝰ cꝰ ē: qꝛ prudētia nihil aliud ē qͣꝫ recta agibiliū. Impoſſibile ē aūt rectaꝫrōnē hr̄e circa aliqd̓ niſi ex recta rōnecirca pͥncipia. pͥncipia aūt agibiliumſūt fines ꝟtutū. circa fines ꝟtutumnullꝰ bn̄ ſe hꝫ niſi hītuꝫ illiꝰ ꝟtutꝭ.ſic ncc̄e ē prudētia hēat ſecū aliaſtuteſ morales. ſil̓ralie pn̄t hr̄i ſineprudētia. Pōt .n. aliqͥs hre inclinatio naͣlē ad actꝰ alicꝰ ꝟtutꝭ ſine prudentia. qͣꝫto hꝫ maiore īclīatiōeꝫ ſine habitu ꝟtutꝭ: tāto peiꝰ ē: plꝰ īpinge̓ pōtſine prudētia. ſicut pꝫ de illo hꝫ fortitudinē naͣlē ſine diſcretōe prudētia.Et dicit Gre. Cct̄e ꝟtutes niſi ea agūt prudēt̓ agant ⁊cͣ. Eſt aliaꝯnexiōis ī ꝟtutibꝰ gͣtuit̉ ꝓpt̓ caritatē in ꝯnectūt̉: qꝛ hꝫ caritatē hꝫ oēs ꝟtutes gͣuitas. ſ.l̓r hꝫ vnā hꝫ caritatē.Ad pͥmū dd̓ actꝰ ſūt diuiſiẜꝫ ꝟtutes. qꝛ pōt actꝰ tꝑātie ſineactu forritudīs: nec fortitudīs niſi cuꝫactu tꝑātie ⁊c̄. Ad ſcd̓ꝫ dd̓ dr̄: qꝛ ꝓbat̉ aucͣtē biblie. Ad tertiuꝫdd̓ dicūt̉ morales a ꝯſuetudīe ſꝫamore. dato indigeāt tꝑe: tn̄ nonhabebit ꝟtutē niſi ſit prudēs.Einde q̄ſitū ve reſtōne: que ēd ractꝰ iuſticie. Et circa qͥſitaſūt tria. Priº de illis ꝓpterꝑtes ſūt exͣ cītates. de eo malafide lōgo tꝑe p̄ſcripſit. ſ3º de eo aliena ꝯſūpſit. Articulus. 24ª.Irca pͥmū q̄rit̉ vtꝝ expulſi ꝓpt̓c ꝑtes poſſint expetere bona ſuaab illis ſūt in cītate manentes. vr̄. qꝛ multi de his ſūt incītate culpā hūerūt ad eoꝝ expul-

ſionē. ſic puniret̉ aliqͥ cl̓pa alteriꝰ. Preterea expulſi fuerūt ꝯꝑtē eccl̓ie. ſic iuſtū belluꝫ. actio ē ꝯͣ cos. ſicdāna eis ſūt reſtituēda. Pret̓eaẜꝫ ph̓m mutat̉ ordo cītatꝭ remanet eadē cītas. ſꝫ mutat̉ dn̄iū pͥncipatꝰ: mutat̉ ordo. ſic ē eadē ciuitas. expulſi ꝑtinēt āmodo ad ciuitatē pͥus erat. tenēt̉ eis ad reſtōnē. Cōtra ſpoliat̉ a raptore pōtrepete acciꝑe ea ſūt ſibi ablata illi expulſi. ℟º dd̓ aūt ſunt expulſi iuſte .ſ. ꝓpter eoꝝ culpā. ſic pn̄trepetere amiſſa. aut iniuſte .i. ſine culpa ſine debito ordīe iuſticie. ſic pͥn̄t.repete̓. Si aūt hn̄t ſuꝑiorē: debēt ſuperiorē pete ſibi reſtitui ſi aūt hn̄tſuꝑiorem: ip̄imet poſſūt ſi poſſūt reciꝑare. Ad pͥmū dd̓ punit̉ ſicaliqͥs pctō alteriꝰ: ſꝫ ſuo qꝛ maiores oīa faciūt auctoritate fauore ppl̓i ſic ppl̓us in fauendo maioribus fuitin culpa. Preterea illud intelligiturde pena ſpūali: nullus ponit̉ ſinepria culpa: de corꝑali qua frequenter vnus alio punit̉. Ad ſcd̓ꝫ dd̓ inqͣꝫtum iuſte agūt ſūt eccl̓ia inqͣꝫtū īiuſte ꝯͣ eccl̓iaꝫ. Ad tertiū dd̓ ſicut ſūt eedē ꝑſōe manifeſtū ē tenētur ſibi. Alie oīo tenentur.Articulus. 25.Ecudo querebat̉ vtrū illes mala fide p̄ſcripſit teneaturad reſtitutōnē. videt̉qꝛ lex dicit etiā mala fide preſcribit acqͥrit dn̄iū. Contra decre. dicit tenet̉: nec acq̄rit dn̄iuꝫ. dd̓circa hoc eſt ꝯrietas iuris ciuilis canonici. qꝛ ẜꝫ. iuſ ciuile tal̓ p̄ſcrip tenet