De iuramento calumnie.
clericus iurare p̄ſumat ⁊cͣ. ⁊ in ꝯſtitutōe Henrici imꝑatoris dicat̉ ꝙ clericꝰ nō cōpellit̉ iurare ſꝫ poterit alteri hoc delegare ſi viderit expedire eccl̓ie ſue. pōt gͦ iurare ſi vult qd̓ ē ꝯtra ꝯſtitutōeꝫ primā diui. mar. So.interp̄tatio ſtat in hoc. nā ꝯſtitutio diui mar. ꝓhibetclericū iurare .ſ. nō obtēta licētia p̄lati ⁊ vbi cauſa iurādi nō ſubeſt. vbi aūt ē cā iurandi ⁊ obtinet̉ licētia a p̄lato tunc videt̉ ſibi dari optio an̄ ꝑ ſe an ꝑ aliū iuret. vtin lr̄a ⁊ qd̓. sͣ. dixi. Et aduerte qꝛ vbi tex. dicit cuiꝰ ꝟbaſūt hͨ ⁊cͣ. nō ponūtur īmediate verba Henrici imꝑatoris īmo facit ibi papa quandā int̓poſitōeꝫ approbādo⁊ iuſtificando illā int̓pretatōeꝫ. ſꝫ ꝟba Henrici ponūtur. jͣ. in ꝟ. p̄terea. ⁊ incipiūt ibi. Nos itaqꝫ diuine ⁊cͣ.⁊ tūc clara eſt lr̄a que in ꝯſtructōe inuoluit̉ hic ꝑ hoſt.¶ Sed q̄ro qͥ ſunt illi gaudentes priuilegio huiꝰ. c. anreſtringant̉ tm̄ ad expreſſos h̓? Et aduerte qꝛ ſi tenesopi. quā. sͣ. tenui vt in hͦ hodie nullū ſit priuilegiū iſtaqō ē fruſtratoriā. ſed ſi tenes aliā opi. Inno. vt ꝓuideat̄ in litigāte ꝑ ꝓcuratorē general̓r cōſtitutū tunc queſtio hꝫ effectu. ⁊ tenuit h̓ hoſti. ⁊ cōiter doct. ꝙ hēat locū hͦ priuilegiū in qͣcūqꝫ ꝑſona eccleſiaſtica adminiſtrationē tenēte ⁊ noīe ip̄iꝰ in iudicio cōparēte in qͣcūqꝫ etiam cā appellatōis. jͣ. eo. c. ij. li. vj. vn̄ mihi placet hͨ opi. īꝑſonis eccl̓iaſticis. religioſis ſtricte ſumptis. qꝛ cū hͦ. c.voluit priuilegiare ꝑſonas religioſas ⁊ ſacratas vt pꝫin exēplis nō dꝫ reſtrigi ad ꝑſonas tm̄ hic exp̄ſſas cū videant̉ iſte exp̄ſſe cā exempli. ⁊ ſic nō reſtringūt regulāſed hꝫ locū ꝯſtitutio ſeu ꝓuiſio in caſibꝰ ſil̓ibꝰ. vt in. c.j. ne cle. vel mo. ⁊ in. l. j. de cōdi. inde. iūcta gl. ſed ī alijsꝑſonis eccleſiaſticꝭ nō religioſis ſtricte nec ſacratꝭ mihi videt̉ ꝙ hͨ ꝯſtitutio nō vendicet ſibi locū qꝛ nō ē eadē rō in ill̓. exēplū in iſtis hoſpitalarijs vl̓ rectoribꝰ hoſpitaliū q̄ ſunt laici lꝫ deferāt certū habitū certe nō video ꝙ hͨ ꝯſtitutō habeat locū in ill̓ cū nō ſit eadē rō. cūnō videat̉ ita horror ſi ip̄i iurent ſicut qn̄ iurāt clericivel religioſi. Itē clerici etiā religioſi p̄ſumūt̉ ſāctiores.⁊ ita nō eſt ꝯtra eos facil̓r p̄ſumēdū de calūnia fac̄. c. inſcripturis. xcvj. di. ⁊ qd̓ noͣ. glo. xj. q. iij. abſit. ſecꝰ videtur in alijs ⁊ hͦ qꝛ iſti ⁊ ſil̓es nō gaudēt oī priuilegio clericali vt dixi in. c. ij. de fo. cōpe. ⁊ iſta ꝯſtitutio n̄ ꝓuidꝫtm̄ loco admīſtratōis ſꝫ ꝑſonis ꝓpt̓ locū. ſecꝰ ſi ꝓuiderꝫadminiſtatōi qꝛ tūc poſſet ꝓcedere indiſtincte pͥmū dictū ar. op. ex no. ꝑ. Io. an̄. ī. c. ij. d̓ ī inte. reſti. li. vj. vbi pͥuilegiū cōceſſū eccl̓ijs ī petēda reſti. ī inte. vr̄ etiā eē cōceſſū alijs locis pijs. ⁊ qͥ dicāt̉ ſtricte religioſi. vide bo.gl. in cle. qꝛ ꝯtīgit d̓ reli. do. ⁊ ī cle. pe. de ſē. exc. ¶ Ultīmo quero qͥs erit iſte p̄latꝰ qͥ hēbit dare hāc licētiā iurandi? de qͦ in fi. c. dicit Inno. ꝙ nō tm̄ ep̄s ſꝫ etiā inferior p̄latꝰ poterit licētiā dare. qd̓ placet. qꝛ iſta lr̄a nō ſereſtringit ad ep̄m. ⁊ ꝓ hͦ vide qd̓ in ſil̓i legit̉ ⁊ no. in. c.relatū d̓ p̄ben̄. ⁊ in. c. cū ex eo. de elec. li. vj.Caſus. In ſpūalibꝰ cauſis deSLETAS. calūnia non iurat̉. prīo ponittus ⁊ ꝯſuetudinē curie. ſcd̓o infert ꝓceſſū cauſe ibi vn̄. ⁊ hodie. hͦ. c. corrigit̉. ꝑ. c. j. e. ti. li. vj. vbi ſtatuitur ꝙ etiā in iſtis cauſis iuret̉. ¶ No. ꝙ decime ſūt qͥdſpūale. ꝯcordat. c. cū olim d̓ p̄ſcpͥ. ⁊. c. fi. de re. ꝑmut. etintellige de ip̄o iure decimādi qd̓ debet̉ deo ⁊ eccleſijseiꝰ in ſignū vniuerſalis dn̄ij. de deci. tua. ſecus ſi decimedeberent̉ alio iure vel ageret̉ de meris fructibꝰ ⁊ nō deip̄o iure. ad hͦ. c. vr̄a de loca. ⁊ in. c. vt ſuꝑ. de rebꝰ ec. nōalie. ⁊ qd̓ ibi no. ⁊ in. d. c. fi. vbi glo. No. ꝙ iuramētū calūnie eſt introductū ex rigore ⁊ diſtrictōe legū. ¶ No.qͥd importēt hͨ ꝟba ꝓcedas ẜm veritatē ⁊ equitatē: excludūtur ẜm do. an̄. ſolēnitates rigoroſe iuris poſitiui.hͦ mihi nō placet indiſtincte. nā licet remittat̉ iuramentū calūnie nō tn̄ remittit̉ alia ſolēnitas ordinis iudiciarij. qd̓ patꝫ ex eo qꝛ in ſpūalibꝰ cauſis tꝑe huiꝰ. c. ſeruabant̉ alie ſolēnitates rigoroſe. vt lit. cōte. ⁊ ſil̓es lꝫ hodie in ꝑte ſint ſublate ꝑ cle. diſpēdioſaꝫ. de iudi. ⁊ vi-
de qd̓ dixi in. c. dilecti. sͣ. de iudi. ¶ Opo. ⁊ videt̉ ꝙ ſitiurādū de calūnia indiſtīcte. vt. sͣ. c. ꝓxi. vbi dr̄ ꝙ in qͣcunqꝫ cā ſeu ꝯtrou̓ſia crimīali ſeu ciuili iurādū ē de calūnia indiſtīcte. So. dicit glo. j. ꝙ q̄dā ſūt cāe ſpūalesvl̓ ſpūalibꝰ ānexe vt cā iuriſpatronatꝰ ⁊ nō dꝫ iurari d̓calunia ſꝫ de veritate dicēda. vt. sͣ. de elec. dudū. ⁊ de iureiur. ex lr̄is. ⁊ in iſtis hꝫ locū hͦ. c. Quedā ſunt cāe mere ciuiles ſeu crimīales vl̓ mixte cū agit̉ de crimīe ciuiliter. ⁊ in iſtꝭ iurat̉ de calūnia ⁊ hꝫ locū ꝯtrariū. ⁊ d̓ hͦ dic̄vt plene dixi. sͣ. c. ꝓxi. ¶ Sed ꝯͣ hͦ op. qꝛ ſi iurat̉ ī crīalibꝰ ⁊ tꝑalibꝰ ciuilibꝰ fortiꝰ eēt iuranduꝫ in ſpūalibꝰ qͥavbi maius ꝑiculū vertit̉ ibi cautiꝰ ē agēdū. xlij. di. quieſcamꝰ. magis eſt gͦ timēdū de calūnia in ſpūalibꝰ cuꝫ ineis ſit magis ꝑiculū. ⁊ iō fortiꝰ eſt in talibꝰ iuramētū calūnie exigēdū. So. dicit glo. honeſtius ⁊ cautiꝰ eēt iurare rōne p̄miſſa licꝫ nō ſeruet̉ ꝑ hͦ. c. Sꝫ dic̄ ꝙ ꝑ hoc nōſoluit̉ ꝯtrariū. vn̄ dic̄ ꝙ in ſpūalibꝰ iō hoc fuit ſtatutūqꝛ in eis hoīes p̄ſumūtur hr̄e deū in memoria ⁊ non calūniari. vn̄ ſicut magis p̄ſumit̉ ꝓ hoībꝰ ſpūalibꝰ qͣꝫ proalijs. vt in. c. in nr̄a. de ꝓcura. ⁊ in. c. doctos. ⁊ in. c. nulli.⁊ in. c. qͥ vere. xvj. q. j. ita ⁊ in iſtis ſpūalibus erat magisp̄ſumēdū. Inno. reddit h̓ alias rōes nō ꝯcludētes magis in iſtis qͣꝫ in ciuilibꝰ iō nō curo recitare. ⁊ vide glo.in. c. j. e. ti. li. vj. ſꝫ qꝛ poſtea reꝑtū fuit hoīes etiā in iſtiscalūniari iō ſtatutū fuit vt etiā in iſtis iuraret̉. vt in p̄al. c. j. ſꝫ ī eo qd̓. sͣ. dixi ẜm glo. ꝙ in cā inriſpatronatꝰ tāꝙͣ annexa ſpūali nō iurat̉. ¶ No. bene glo. ⁊ eā ſequūtur Hoſt. h̓. ⁊ Gof. sͣ. c. ꝓxi. ⁊ facit in. c. ꝙ in dubijs. decōſe. eccle. vel alta. Uin. refert alios tenere ꝯtrariū exqͦ iuſpatronatus nō eſt mere ſpūale qꝛ rō canonis ꝯtradicit ⁊ iō ſꝑ p̄ſtandū ē. xxxv. q. v. ad ſedē. ⁊ fac̄ qd̓ nōt.Spe. e. ti. in prin. §. ij. ꝟ. qͥd de cauſis. ⁊ cū hac opi. trāſeunt h̓ Io. an. ⁊ do. an̄. Ego ꝓ ꝯcor. credo diſtinguendū ꝙ aūt agit̉ de odio ⁊ ꝓcedit hͦ vltimū dictū vt appellatōe cauſe ſpūalis nō veniat cā ſpūalibꝰ annexa qꝛꝟba debēt ꝓprie ſumi. ar. regule odia de re. iur̄. li. vj. etc. ſtatutū. ⁊ qd̓ ibi no. de elec. li. vj. ⁊ in. l. iij. §. hͨ aūt verba. ff. de neg. gl. ⁊ in. c. in nr̄a. d̓ iureiuran. aut agit̉ d̓ fauorē ⁊ ꝓcedat prīa opi. ⁊ iſta glo. ar. qꝛ de annexis idēeſt iudiciū. vt in. c. quanto. de iudi. ⁊ in. c. tranſlato. deconſti. ſic in terminis huiꝰ. c. vbi nō tractat̉ de odio crederē glo. iſtā ſequendā ⁊ idē qd̓ iſta glo. ſentit ſpe. e. ti.§. j. ꝟ. differt aūt. ⁊ no. hāc diſtinctionem qꝛ ſeruit admulta alia licet in terminis huiꝰ. c. nō ꝓcedat hodie. ꝑd. c. j. e. ti. li. vj. ¶ Sed quero h̓ diffinit̉ qn̄ agit̉ de rebus ſpūalibꝰ qͥd ſi agit̉ poſſeſſorio de re ſpūali. ⁊ ſic nōquerit̉ de ip̄o iure ſpūali ſed de ſpoliatōe. ⁊ ſic de violentia illata? glo. in fi. dicit ꝙ tūc eſt iurandū de calumnia. Idem dicit in exceptōibꝰ poſitis in re ſpirituali. alle. c. cū dilecti. de elec. ⁊. c. literas. de reſti. ſpō. Aduerteqꝛ licet quo ad terminos huiꝰ. c. de nihilo ſeruiat nob̓hodie iſta queſtio ꝑ. c. j. p̄alle tn̄ iſte articulus ē valdevtilis in ſil̓ibꝰ queſtionibꝰ. ¶ Nūquid queſtio poſſeſſoria videlicet iuris ſpūalis videat ſpūalis? glo. h̓ ſētitꝙ nō. nam in tali vult ꝙ debeat iurari ſed vbi agit̉ demere ſpūali nō ẜm hͨ tꝑa. hoc idē ſentit Uincē. in. c. fi.de iudi. vbi dicit ꝙ d̓ iure ſpūali p̄t agi poſſeſſorio corāiudice ſecl̓ari ſꝫ d̓ mero iure ſpūali nō etiam incidenterIdē ſentit glo. in. c. cū dilecti. de elec. in ꝟ. iuramento.que dicit ꝙ quādo agit̉ poſſeſſorio de re ſpūali nō agitur ſpūaliter. ⁊ iō nō eſt tractanda tanꝙͣ ſpūalis. idē ſetit glo. in. c. literas. de reſti. ſpo. ī ꝟ. iuramēto. que vultꝙ in exceptōibꝰ ꝑemptorijs ſeu dilatorijs que fiunt incauſa ſpūali iurat̉ de calumnia quaſi tunc nō agitur dre ſpūali. vt etiā ſentit iſta glo. hͦ etiam ſentit Inno. inc. cū dilecti p̄al. vbi dicit ꝙ non eſt cauſa mere ſpūalisvbi agit̉ poſſeſſorio de re ſpūali. ⁊ idem Archi. in. c. frequēs de reſti. ſpol̓. li. vj. et Io. an. ibi in ꝟ. ciuilibꝰ. facitqd̓ in ſil̓i nō. Inno. in. c. ceteꝝ. sͣ. de iudi. ⁊ in. c. ex ꝑte. b.de fo. cōpe. vbi vult ꝙ qō poſſeſſoria ſuꝑ feudo nō ſa