De foro compe.
poſſunt illa iura intelligi vt fiat citatio ad effectuꝫ diſtringēdi bona nō aūt qͦ ad ꝑſonā cū habeamꝰ text. exp̄ſſuꝫ in ꝯtrariū ī. d. cle. paſtoral̓. vl̓ intelligant̉ ī iudicedomicilij qͥ pōt citare ad oēs effectus ſb̓ditos ſuos licꝫſint exͣ t̓ritoriū. vt plene dicā. jͣ. ſuꝑ tercia ſpecie.Ni. Sꝫ iudex vnius ꝓuincie n̄ pōtAAAIEIG. citare delinq̄ntē ꝯſtitutū ī alia ꝓuīcia ꝑ iura p̄all̓. lꝫ aliud ſenſerit bar. ⁊ alij ml̓ti quibꝰ obſtant iura ⁊ rōnes ſuꝑiꝰ allegate. Iſte em̄ forus ē accidental̓ necͣ dꝫ extēdi ad ꝯſtitutū alibi niſi inqͣꝫtum reperit̉ a iure ꝑmiſſum ꝑ viā recurſus ad aliū iudicē ⁊ ꝑremiſſionē fiendā. ⁊ hͦ quo ad primū effectū glo. Secūdo dicit glo. ꝙ ꝓpter delictū ꝑdit̉ priuilegiū. vn̄ n̄ obſtante pͥuilegio dꝫ cōueniri vbi deliqͥt. Contra hͦ facitauc. clericus. ⁊ aucͣ. cā. C. de ep̄i. ⁊ cle. vbi pꝫ ꝙ clericusdelinquēs dꝫ ꝯueniri corā iudice ſuo ⁊ non corā iudiceſcl̓ari. ⁊ ſic videt̉ ꝙ etiā de iure ciuili ꝑ delictū non ꝑdatur priuilegiū. de iure canonico videt̉ exp̄ſſum ī. c. j. depriuil̓. li. vj. vbi pꝫ ꝙ exemptꝰ delinquēs in loco exeptonon ꝑdit priuilegiū. So. glo. in aucͣ. qͣ in ꝓuīcia all̓. inglo. ponit duas ſo. Prima ē ꝙ ꝑ delictū ꝑdit̉ priuilegiū fori non aūt priuilegiū ſui iudicis. hoc eſt ꝙ delinquēs h̓ Senis non pōt declinare foꝝ huiꝰ ciuitatis. dꝫtn̄ ꝯueniri corā ſuo iudice. vt ſi ē clericus corā ep̄o. ſi ēlaicus corā ptāte. Alia ſol̓o ē. ꝙ priuilegia corꝑe iurisclauſa non tollunt̉. ⁊ ſic ꝓcedūt ꝯͣria. Sꝫ alia q̄ nō ſūtcorꝑe iuris clauſa cenſent̉ ſublata ⁊ cū hac vltima ſolutione trāſit ibi bar. Cy. ⁊ Pe. alit̓ ibi dicūt vicꝫ ꝙ ſidelictū non ē atrox priuilegiū nō tollit̉. ſi delictum ꝟoē atrox tūc inſpiciēda ē qualitas pͥuilegij. ſi em̄ eximit aꝑticulari iuriſditione ſub eodē genere iuriſditiōis illd̓pͥuilegiū tollit̉ vt ē vide̓ in milite. lꝫ em̄ miles hēat ſpecialem mētionē iudicē ex pͥuilegio ⁊ eximat̉ a iuriſdition p̄ſidis ē tn̄ ſub eodē genere iuriſditōis. vn̄ ex delicto atroci ꝑdit tale puilegiū vt ī aucͣ. vt iudi. ſine quo qͦſuffra. §. nolumꝰ. facit. l. j. C. vbi ſena. vl̓ clariſſi. Si ātpͥuilegiū eximit a certe genere iudicū trāſferēs ad diu̓ſum genus fori tūc tale p̄uilegiū non tollit̉ ꝑ delictuꝫ.⁊ hͦ qꝛ non remāſit ſub priore pͥncipe ſeu ſub eodē genere iuriſditōis. iō clericꝰ delinquēs n̄ cōuenit̉ corā laico. ⁊ ſic loquit̉ auc̄. cā. ⁊ aucͣ. clericꝰ. Ex qͦ infert Cy. ꝙclericus exēptus ꝑdit pͥuilegiū rōne delicti. qꝛ remāſitſub iuriſditōe apl̓ica lꝫ fuerit exēptus a iuriſditōe ep̄i.ſꝫ certe hͦ videt̉ ꝯͣ. c. j. de pͥui. li. vj. vn̄ puto ꝙ de iure ciuili tollant̉ pͥuilegia ꝯceſſa. q̄ nō ſunt corꝑe iuris clauſa niſi habeāt cl̓am derogatoriā. ar. eoꝝ q̄ no. ī. c. nonnulli. sͣ. de reſcrip. ⁊ hͦ limito veꝝ qn̄ ē p̄ullegiū tale qd̓aduocat cām extra locū delicti. ſecus em̄ ſi pōt ſeruari īloco delicti. nā in aucͣ. qͣ in ꝓuincia ⁊ in corꝑe vn̄ ſumitur vt oēs obe. iudi. ꝓuin. §. ij. tm̄ tollit pͥuilegiū ad fi.vt cognoſcat̉ in loco delicti. Si ꝟo ſunt pͥuilegia corpore iuris clauſa. ⁊ tūc puto ꝙ non violāt̉ ī aliquo niſi ī caſibꝰ iure exp̄ſſis. ⁊ ſic tollo qd̓ pōt obici d̓ militibꝰ⁊ clariſſimis viris. vt in. l. ij. C. vbi ſena. vel clariſſi. Nōem̄ ē p̄ſumendum pͥncipem voluiſſe vnico ꝟbo tantaiura tollere multa maturitate cōdita. vt. l. ſi qn̄. C. deinoffi. teſta. ⁊ in. c. eccl̓ia de elec. De iure ꝟo canonicoꝯclude poſt do. An. ꝙ quoddā ē pͥuilegiū eximēs a certo genere iudicū. ⁊ traſferēs in aliud genus. ⁊ iſtd̓ nontollit̉ ꝑ delictū ſuꝑueniēs. ⁊ hoc ꝓcedit etiā de iure ciuili vt. .sͣ. dixi. vn̄ ſi clericus delinqͣt nō ꝑdit priuilegiūvt in. c. ſi iudex laicus. d̓ ſen. ex. libro ſexto. ⁊ ī. c. ꝯtīgit.et in. c. in audiētia. de ſent. ex. ī antiqͥs cū ſi. ⁊ hͦ proceditmaxīe habēdo reſpectū ꝙ hͦ priuilegiū fori qͦ ad cl̓icosē etiā de iure diuino vt dic̄ Inno. in. c. ij. de maio. ⁊ ob.vide glo. bo. in. c. ſi imꝑator. xcvj. di. ⁊ hoc veꝝ niſi ī caſibꝰ iure exp̄ſſis in qͥbus ꝑ delictu ꝑdit̉ pͥuilegiū clericale. vt in. c. ꝑpēdimus ẜm vnū intellectu d̓ ſen. ex. ⁊ in. c.vno. de vi. ⁊ hone. cle. li. vj. cū ſi. ¶ Quoddā ē pͥuilegium eximens a iuriſditōne certe ſpeciei iudicum. vt qn̄
eximit̉ qͥs a iuriſditōe ep̄i remanēt tn̄ ſub eodē gene̓ iuriſditōis .ſ. ſub apl̓ico. ⁊ tūc eximit̉ a iuriſditōe r̄ſpectucerti loci. ⁊ tūc delinquēdo exͣ locum ꝑdit pͥuilegiū. ſecus ſi ī loco. vt in. c. j. de priuil̓. li. vj. ſi ꝟo eximit̉ ꝑſonan̄ reſpectu certi loci ⁊ tūc ꝑ delictū n̄ ꝑdit̉ pͥuilegiū. vtin. c. j. §. in eos. eo. ti. li. vj. de p̓uil̓. ⁊ hoc niſi concurratalia cā accumulās ius cōueniēdi. vt in p̄all̓. §. in eos. etqd̓ dixi in. c. dilecti. sͣ. ⁊ hͦ etiā ē notandū ꝓ iſtis capellanis ⁊ ſcriptoribꝰ ſedis apl̓ice ⁊ alijs familiaribꝰ qͥ eximūtur nō habito reſpectu ad certu locū ſꝫ ad ꝑſonaꝫ.tales em̄ non poterūt puniri in loco delicti ꝑ ordinariūſꝫ debēt remitti ad iudicē ꝯtentū in pͥuilegio. puto tam̄ꝙ ī maioribꝰ crimībꝰ vbi timet̉ d̓fuga poſſit ordinariꝰloci tales delinquētes carceri emācipare ⁊ ad ſuꝑiorēremittere. ar. op. in aucͣ. de defen. ciui. §. audiēt. vbi defenſor ciuitatis qͥ non iudicat de maioribꝰ criminibꝰ p̄tꝓ talibꝰ criminibus caꝑe ⁊ ad ſuꝑiorem remittere. fac̄qd̓ nō. Inno. in. c. vt fame. de ſen. ex. nam et hoc videt̉licitū ꝑſone leſe ſitimet de fuga. vt innuit glo. no. in. l.nullus. C. de iude. facit. l. ait p̄tor. §. ſi debitorē. ff. d̓ hisq̄ in frau. cre. ⁊ qd̓ dixi in. c. cū non ab hoīe. sͣ. de iudi.¶ Aduerte tn̄ diligēter qꝛ lꝫ prima fronte hoc dictuꝫdo. An. videat̉ veꝝ tn̄ poſſet inſtari. qꝛ. §. in eos. ꝑ euꝫallegatꝰ non ꝓbat id ad qd̓ inducit̉. loqͥtur etiā in pͥuilegiatis vt n̄ poſſit excōicari vl̓ ſuſpēdi. ⁊ ſic ſpecifice qͦad illa videt̉ pͥuilegiū ꝯceſſum rōne delicti cū excōicatio ⁊ ſuſpēſio non ferant̉ niſi rōne delicti ſeu inimicitievt no. in. c. j. de exceſ. p̄la. non miꝝ gͦ ſi pͥuilegium id nōꝑdit̉ rōne delicti. ſꝫ nos loqͥmur qn̄ priuilegiū dat alicui certos iudices. qͦ caſu pōt teneri illa opi. ſeu diſtinctio Cy. ⁊ Pe. ꝯiūcta opi. bar. cū limitatōe quam ſupͣpoſui. ⁊ facit illd̓. c. j. in prin. de priui. lib. vj. vbi ſimpl̓rdr̄ ꝙ exēptus rōne delicti ꝑdit priuilegium niſi delinquat in loco exempto ⁊ nullibi reꝑimus ꝯtrariū de priuilegiato rōne ꝑſone. An aūt delegatus delinquēs incā ſibi ꝯmiſſa poſſit puniri ꝑ ordinariū loci? dic vt no.in. c. fi. de reſcrip. ⁊ in aucͣ. qͣ in ꝓuin. C. vbi d̓ cri. agi oꝫQuoddā ē priuilegiū eximēs non principal̓r ꝑſonā fcām vt ꝙ inferior nō poſſit iudicare d̓ crimīe expoſcēte depoſitōem ep̄i. ⁊ certū ē ꝙ hoc priuilegiū non ꝑdit̉ꝑ delictū. tum qꝛ al̓s nihil oꝑaret̉ priuilegiū. tū qꝛ nōē ꝯceſſum ꝑſone. vn̄ eius delictuꝫ non dꝫ hͦ oꝑari in. c.accuſatus. ⁊ in. c. qͣꝫuis. iij. q. vj. de bapt. maiores. Qd̓dam ē priuilegiū eximēs reſpectu maioritatꝭ ꝑſone. vtqꝛ inferior nō pōt iudicare maiorē. an̄ aūt ꝑdat̉ hͦ priuilegiū ſi ſuꝑior deliqͥt in loco minoris. vt archiep̄s indyoceſi ep̄i maxime ſi ibi eſt ſtatutū ep̄ale dic vt ſupraremiſi ⁊ hoc qͦ ad ſecūdū dictū glo ¶ Tercio glo. dic̄ꝙ ex delicto naſcit̉ effectus vt delinquēs poſſit ꝯueniri vbi hꝫ domiciliū vel vbicūqꝫ inuenit̉. Inqͣꝫtū dic̄ gl.delinquētē poſſe ꝯueniri vbi hꝫ domiciliū bn̄ loquiturvt in. c. cū ꝯtingat. sͣ. eo. vbi dixi. ⁊ dicā latiꝰ. jͣ. ſuꝑ gl.iij. vbi diſcutiā effectꝰ huiꝰ fori domicilij. Inqͣꝫtū dic̄ꝙ delinquēs pōt ꝯueniri vbi inuenit̉. hͦ dixit qꝛ tex. ſicloqͥtur ī. l. j. C. vbi de cri. agi oꝫ. ſꝫ ille tex. intelligit̉ duplicit̓. vt ibi noͣ. ꝑ gl. ⁊ doc. prīo vt ꝯueniat̉ vbi inuenit̉ſcꝫ hr̄e domiciliū qͣſi dicat ꝯueniri pōt vbi deliqͥt ⁊ vbire ꝑit̉ hr̄e domiciliū. Scd̓o pōt intelligi de vagabūdoqͥ vbilibet pōt ꝯueniri ī aucͣ. vt nulli iudi. §. ſiqͥs ꝟo. etd̓ eo pōt intelligi illa auctoritas vbi te inuenero ibi teiudicabo. vel pōt ītelligi ī papa ⁊ imꝑatore qͥ ꝑ vniu̓ſum orbē hn̄t iuriſditōem. ix. q. iij. cūcta ꝑ mūdū. xcvj.di. ſi imꝑator. ſecꝰ ſi ī alijs iudicibꝰ. quoꝝ iuriſditō limitat̉ t̓ritorio. Iſti em̄ nō pn̄t punire delicta alibi commiſſa exqͦ in quoꝝ t̓ritorio delinquēs non hꝫ domiciliū nec alit̓ ibi ſortit̉ foꝝ. ⁊ hoc ꝓbat̉ hic tacite vbi exprimit certas ſpēs fori. et qͥs dicat̉ vagabūdus tangitglo. ī verbo eiꝰ qui. §. fi. ff. ad municipa. clariꝰ tāgit gl.quā ſequit̉ Bar. ī. l. iiij. §. p̄tor. ff. de dā. īfec̄. q̄ dic̄ vagabūdū illū qͥ nō hꝫ domiciliū certū vl̓ hītatiōem. qd̓