De cau. poſ. ⁊ proprie. 36
no. ca. ⁊ in. c. ij. jͣ. de ꝓba. ideo quidā vt Tan. ⁊ Hoſtiē̓.dicūt ꝙ īmo facta fuit reſtitutio exquo caſſata fuit electio facta eis retinētibꝰ ⁊ excluſis. Lau. tenet dictā glo.⁊ idē Cal. dicens ſe nō videre ꝙ ꝓpter illam caſſationēfacta fuerit reſtitutio facti cū caſſata fuerit electio ꝓpt̓antiquā poſſeſſionē clericoꝝ ⁊ hͦ factū fuit ſine aliquā reſtitutione. ad nullū ergo actuꝫ poſſeſſionis vel quaſi facta fuit reſtitutio ⁊ bene dicit. vnde ꝯſidera ꝙ papa prius caſſauit electionē ⁊ poſtea reſtituit clericos. ergo reſtitutio nō operat̉ effectū caſſationis īmo ſine qualibet reſtitutione venit caſſanda electio facta aliquibꝰ ꝯtemptꝭ⁊ excluſis. vt in. c. qd̓ ſicut. ⁊ in. c. bone de elec. ſed ꝑ hͦ nōrn̄detur ad ꝯtrariū ſupra formatuꝫ quare facta fuit ex qͦeſt inanis. Idē Cal. in. c. cuꝫ dilectus ꝓpe fi. j. e. dicit ꝙꝓnunciatio fit ſuꝑ poſſeſſorio vt ſatiſfiat iuri volenti ꝙͥde quare fuit cognitū de ea debet fieri ꝓnūciatio. vt inc. cū ſuꝑ. jͣ. e. ⁊. l. de qua re. ff. de iudi. Itē ꝓpter fructusvt no. jͣ. c. ꝓxi. ⁊ de teſti. ſignificauerunt. Sed ꝯͣ hͦ facit ⁊videt̉ ꝙ nullꝰ fructꝰ veniat nec naturalis nec induſtrialis. Naturalis nō. qꝛ exquo extat nō facit illū ſuū contradn̄m īmo pōt vendicari a dn̄o. Induſtrialis etiā nō. qꝛexquo extat pōt officio iudicis peti. vt no. in. c. grauis. j.de reſti. ſpo. ⁊ in. l. ex diuerſo. ff. de rei ven. ⁊ inſti. de of. iudi. in pͥn. cū ergo teneat̉ iſte olim poſſeſſor eos reſtituere ergo nō poterit cū effectu pete̓ cū obſtat ſibi exceptiodolo facis ⁊cͣ. ⁊ maxime cū notorie ꝯſtet nūc de ꝓprietate ex parte alterius. ꝯtrariū videt̉ difficile intātū ꝙ ei videtur acquieſce̓. Do. an. in. c. paſtoralis. jͣ. e. licet loquit̉in alijs termīs. ſed ſequēdo glo. jͣ. c. ꝓxi. que aperte vultvt valeat hic reſtitutio quo ad fructus medio tꝑe ꝑceptos. ad idē in. c. ſignificauerūt de teſti. dico ꝙ cū ꝓpterdolū ⁊ violentiā iſtius ſpoliatoris non valuerit iſte poſſeſſor fructibꝰ vti nō debet ſibi iſte dolus ꝓdeſſe ⁊ alterinocere cū hoc caſu ceſſat oīs equitas ⁊ ſic ceſſare debeatiudicis officiū. ⁊ ꝓ hͦ facit iſte tex. nā electio eſt qͣſi fructꝰiuris eligēdo. vt no. in. c. in lr̄is. de reſt. ſpo. que hic caſſatur nō obſtāte ꝙ liqueret nūc de ꝓprietate ꝓ alia parteEx quibꝰ ꝯclude hāc reſtitutōeꝫ nō eſſe inanē. ⁊ facit qd̓no. ī ſil̓i in glo. in cle. qꝛ regl̓ares de ſup. neg. p̄la ¶ Glo.in ꝟ. qͥcqͥd eſt clara. ⁊ de materia huiꝰ habet̉ in. c. exaīatasͣ. de iudi. ⁊ videm Spec. eo. ti. §. fi. ¶ Op. dicit̉ hic intex. ꝙ oīa veniūt in iudiciū ⁊cͣ. videt̉ ꝙ tm̄ veniāt exp̄ſſain libello ⁊ nō alia. hinc dicit̉ ꝙ ſnīa debet eſſe cōformispetitioni. vt in. c. qͣliter ⁊ qn̄. ij. de accu. ⁊ lex dicit fatuuꝫeſſe iudicē qui ꝓnūciat ſuꝑ nō petitis. vt. l. fi. C. de fideicō. lib. So. ẜm glo. in ꝟ. id venire. hic tex. pōt intelligi pͥmo in iudicijs ſpālibꝰ. vt in rei vendi. ⁊ ſi. ⁊ tunc intelligidebet ꝙ veniūt oīa dū tn̄ poſſint ꝯp̄hendi in libello. itaꝙ ſint ꝓportionabilia actōis nature in iudiciū deducte.vt fructꝰ expēſe vſure ⁊cͣ. Eſt .n. in hͦ libellꝰ latiſſimi iurꝭal̓s .n. nō debet recipi libellꝰ generalis ⁊ fatuꝰ eſt qui talēlibelluꝫ recipit. vt. l. fi. ⁊ qd̓ ibi no. C. de anna. excep. ⁊ deintellectu huius. l. ſatis dixi in. c. ij. de libel. obl. ¶ Scd̓omō pōt intelligi h̓ regula poſita in tex. in iudicijs generalibꝰ ſeu vl̓ibꝰ. vt in petitōe hereditatis ⁊ actōe ꝓ ſocio ⁊ſil̓ibꝰ. In his veniūt oīa que ꝯprehēdunt̉ ſub vniuerſoſeu ſub gene̓ niſi ſpāliter excipiant̉. Predicta vera ſuntin iudicijs bonefidei ſecus in actionibꝰ ſtricti iuris qꝛ inillis nō veniūt niſi illa tm̄ de quibꝰ noīatim actū eſt vt venirent. vt. ff. de dolo. l. elegāter cū ſi. ⁊ que ſint actōes bonefidei ⁊ que ſtricti iuris. habet̉ inſti. de act. §. actionum⁊ per glo. in. c. cū venerabilis de excep. ſil̓e dicit glo. in arbitro. vt in. c. cū dilectus de arbi. ſed certe in hͦ nō bn̄ dicit glo. quia nō eſt dr̄ia inter libellū oblatū iudici ⁊ oblatum arbitro dūmodo cōpromiſſum nō repugnet. ar. inl. de rebus. ff. de arbi. ⁊ no. Barto. in. l. ſolemus de iudi. ⁊ideo ſi ꝯpromiſſum eſſet ſuꝑ hereditate libellus generaliter ſeu vl̓iter formatus ſuꝑ hereditate intelligit̉ late ſicut coram iudice. ita et in actionibꝰ ſpecialibꝰ bone fideidūmodo vt dixi nō obſtet cōpromiſſum. ⁊ de compro-
miſſo loquit̉. c. cum dilectus alle. in glo ¶ Ultimo glo.eadē opponit ꝙ plus veniat in ꝯdēnatione qͣꝫ in petitione. inſti. de ac. §. ſi minus. ⁊ in. l. iiij. ff. de peti. here. cuꝫ ſiGl. ſoluit ꝙ veniūt ꝯiuncta ⁊ ꝯnexa ſeu acceſſoria nō extranea. vt dicit̉ in pͥn. glo. vel dic ꝙ pendēte iudicio facta fuit ibi accumulatio ſeu aliqua acceſſerūt rebꝰ petitis vt qꝛ egi petitōe hereditatis ꝓ re quā tu poſſidebasde hereditate ſi pendēte iudicio incipis aliā rem de hereditate poſſidere etiaꝫ in illa fiat ꝯdēnatio. vt in. d. l. iiij.ſic ecōtra. qn̄qꝫ minus venit in ꝯdēnatione qͣꝫ in petitōevt ſi pendēte iudicio facta fuerit alteratio ex ꝑte rei petite vel ex parte ꝯuenti vt qꝛ deſijt poſſidere in toto vel inparte. jͣ. d̓ exce. c. aduerſario. ¶ Glo. in ꝟ. iij. inducit tex.ꝙ tres actus inducāt ꝯſuetudineꝫ dūmodo ſit legittimep̄ſcripta. de hac materia plene no. in. c. fi. de cōſue. ⁊ perBar. in. l. de quibꝰ. ff. de legi. ¶ Op. multiplicit̓ ꝯͣ tex. infi. in eo ꝙ p̄ſupponit clericos potuiſſe p̄ſcribere ſi perueniſſent ad tempus legitimū videt̉ .n. ꝙ cū ius eligēdi nōhabeat cauſaꝫ ꝯtinuā ſed diſcōtinuā requirat̉ tp̄s duplicatuꝫ. vt in. l. ſi ſit ꝯſtituta. ff. quēad. ſerui. amit. Sol.glo. in ꝟ. ꝓpter breuitatē. ꝙ ẜm canonēs illud nō ꝓcedit. vt in. c. de quarta de p̄ſcri. aliter dixit glo. xiij. q. ij. inſūma. videlicet̉ ꝙ ſufficit habe̓ ꝯtinuationē aptitudine.nam qͦtidie qͥs eſt aptus ad eligēdū ſi totiēs vacaret eccleſia. ar. in. l. foramē. ff. de ſer. vr̄. p̄di. ⁊ ꝑ Io. an̄. in. c. cūmana d̓ elec. ⁊ in. c. de qͣrta p̄alle. vbi plene ꝑ Inno. ⁊ ibipleniſſime dicā. Et quo ad iſtū tex. poterit teneri ꝙ iuseligēdi habet cām cōtinuā aptitudine vel p̄ſuppoſito ꝙhaberet cām diſcōtinuā ſufficit tn̄ tp̄s legittimū nec reqͥritur duplicatū vel tp̄s de cuiꝰ memoria in ꝯtrariuꝫ nonexiſtat. nā ꝯtrariū ꝓcedit qn̄ ſeruitꝰ debet̉ a re rei. quiares inaīata nō habet animū ⁊ ideo nō ꝯtinuat̉ poſſeſſioſecus qn̄ debet̉ ꝑſone qꝛ tūc adeſt animꝰ ꝯtinuas poſſeſſionē. ⁊ ſic nō ob. ſi nō habet cām ꝯtinuā. vt no. Ci. in. l.ij. C. de ſer. ⁊ Bar. in. l. iuſto errore. §. nunc mutat. ff. devſuca. vel dic̄ tercio ꝙ ꝯtra eccl̓iaꝫ indiſtincte ſufficit p̄ſcriptio. xl. an. interueniētibꝰ alijs. de quibꝰ in. c. j. de preſcrip. li. vj. ⁊ vt. jͣ. ſubijciā. Cū ergo tp̄s a lege ſtatutū ſitſatis longū ꝯtra eccl̓iam fit h̓ p̄ſcriptio vniformis. ar. inc. ad aures. ⁊ in. c. de quarta de p̄ſcrip. ¶ Scd̓o op. cuꝫeadē glo. ⁊ videt̉ ꝙ ex alio capite nō debeat hic vale̓ p̄ſcriptio qm̄ in p̄ſcriptōe eccl̓iaſtica que eſt ꝯͣ ius requiritur bona fides ⁊ iuſtꝰ titulus. vt in. c. ſi diligēti. ⁊. c. dudūde p̄ſcrip. ſed hic̄ clerici nullū habebāt titulū ergo ⁊cͣ. vſſaltē debebāt allegare cām que requirit̉ in ꝯſuetudineinducēda. ar. in. c. ꝑuenit de cēſi. Glo. ſoluit duplicit̓. pͥmo ꝙ in iſtis incorꝑalibꝰ patiētia habet̉ ꝓ iuſto titulo.vt. l. ſi ego. ff. de publi. vbi habet publicianā is qui habꝫſeruitutē ꝑ patientiā illiꝰ qui habebat̉ loco dn̄i ac ſi verehabuiſſet titulū. ſcd̓o ſoluit ꝙ ſpāle eſt in iſtis incorꝑalibus vt nō ſit neceſſe allegare tituluꝫ ſed ſufficit ꝙ nō viergo ⁊cͣ. Et hͨ ſol̓o videt̉ incide̓ in idē cū p̄cedēti ⁊ n̄ videt̉ hec ſo. poſſe ꝓcede̓ ꝑ. c. j. de p̄ſcrip. li. vj. ⁊ ꝑ noͣ. in. c.ſi diligēti. jͣ. e. ti. vbi patet ꝙ etiā in iſtis incorꝑalibꝰ n̄ ꝓcedit p̄ſcriptio ꝯͣ ius cōe niſi adſit titulus. nā ⁊ exp̄ſſe cōceſſio canonicoꝝ nō ſufficeret. vt in. c. ꝯſtitutus. de ele.Eſſet .n. quodāmodo alienare iura ꝓprie eccl̓ie ſine ſolēnitate debita. ⁊ ideo talis titulꝰ ꝯͣ ius nō ſufficeret etiāſi exp̄ſſe nō int̓ueniſſet. iuxta no. ī. c. dudū de deci. ⁊ in. c.ij. de his q̄ fi. a p̄la. Et lꝫ glo. hic remittit ad noͣ. in. d. c. ſidiligēti. tn̄ ibi nō rn̄det ad iſtū tex. Io. an̄. ponit h̓ quatuor ſolutiones. Primo ꝙ hoc. c. hodie ſit correctuꝫ ꝑillud. c. j. de p̄ſcrip. li. vj. hec ſolutio mihi nō placet tumqꝛ vitāda eſt iuriū correctio. de ele. cū expediat. li. vj. tuꝫqꝛ. c. ſi diligēti. jͣ. de p̄ſcrip. quaſi hoc vult qd̓ dictuꝫ. c. j.⁊ ſi corrigeret̉ iſtud ꝑ illud fuiſſꝫ hic inſertu vt. sͣ. ī ꝓhemio. Scd̓a ſol̓o ꝙ debemus ſubaudire ꝙ clerici iſti titulum allegabāt hec eſt diuinatio. Tercia ſolutio ꝙ tunceſt neceſſariꝰ titulus cū p̄ſcribit̉ ꝯͣ canonicos ne eligantqꝛ hoc eēt ꝯͣ ius cōe ſed p̄ſcribere ꝯͣ aliquos forinſecos