Druckschrift 
Pars secunda (1484)
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

loquit̉ iſte tex. al̓s aūt dꝫ ī prīcipio abſolui nec al̓s dꝫaudiri. ut ī. c. tuas ſen. ex. ī. c. ꝯtīgat. Ni. ab.Ordinariꝰ ſupplet negligēOAN lO. iaꝫ abbatis reuocantismonachū uagabundū. cōis diuiſio. ẜa ibimādamus. prīo regulares debēt diſcurrere curias principū hodie accedentesad curiā prīcipis ſine licētia ſuꝑioris ſūt excōicati. dequo dic ut hr̄ ī cle. ne ī agro. §. qꝛ v̓o de ſta. regū. Dicit tn̄ Hoſti. tollit̉ quin religioſus licētia abbatis poſſit deputari obſequio alicuiꝰ prīcipis cp̄i lꝫde facili ꝓpter ꝑicula que īde ſeq̄ pn̄t abbas ꝯſentire dꝫ. hoc tenent doc. in. c. ex reſcripto.. de iureiū. Pro hoc adduco bo. tex. ij. q. vij. cuꝫ paſtoriſ. ubidr̄ religioſi pn̄t cubicularij cp̄i. īmo ep̄s ibi inducit ut potiꝰ religioſos ꝙͣ alios habeāt. facit qd̓ noͣ. Inno. ī. c.. I.. A. re iudi. ubi tenet amico monaſterij pōt abbas ꝯcedere ut monachꝰ ſit illiꝰ ꝓcurator. ſcd̓o pecunia cōgregata ex pͥoratibꝰ ſcūalijs domibꝰ religioſis cedit ipſis pͥoribꝰ ſeu p̄latisſed dꝫ ꝯuerti ī utilitatē monaſterij. idē dic un̄cunqꝫr̄ligioſus pecuniā q̄ſiuerit ſiue ex ſucceſſioe cognatoꝝſiue alioꝝ. ut in. l. deo nobis. C. de ep̄i. cle. .xviij:q. i. c. unico. ſiue ex contractu. naꝫ ſcias lꝫ ſimplexmonachꝰ poſſit ꝯͣhere ad utilitatē ſuā tn̄ ad utilita eccl̓ie ſeu monaſterij tenet ꝯtractꝰ. un̄ notāter dixitInno. i. c. olim el. ij. de priuil̓. ſiue monachꝰ ſtipulct̉ ſibi ſiue monaſterio ſiue īperſonal̓r ſemꝑ acquirit monaſterio ad īſtar ſerui. ad. ff. de ſtipu. ſeruo.l. ſi cōis ſeruꝰ. ibi Bar. Et collige ex notatis ibiBar. in. d. c. oliꝫ. Inno. ī acquirēdo monaſterio monachꝰ equiparat̉ ſeruo ita iura loquētiaacquiſitōe ſeruoꝝ pn̄t trahi ad acquiſitionē religioſo. Et noͣbis ex p̄dictꝭ religioſus pōt ſtipulari monaſterio ſuo ſine aliquo mādato. Dic̄ tn̄ Inno.ex delicto monachi obligat̉ monaſteriū. Itēibi ſi p̄lati eoꝝ ⁊c̄. ordinariꝰ loci corrigit primoloco religioſos ſꝫ dꝫ mōere p̄latos eoꝝ ut corrigāt qd̓ſi neglexerīt pōt ipſe ſupplere. hoc noͣbile colligit̉ exponēdo uerbū p̄lati .i. abbates ſeu pͥores. Sꝫ ſi capit̉ ep̄is tūc noͣbile colligeret̉ ſꝫ diceremꝰ archicp̄s exerceret iuriſditionē ī religioſos ſubiectos ep̄is niſipͥus ep̄os moneat ut ipſi corrigāt. ſꝫ pͥmꝰ ītellectꝰ it̉tenet̉. Sꝫ q̄rit̉ duo religioſi hēbat ſingulos pͥoratꝰ quos ꝯmutauerūt adīuice licētia abbatꝭ alt̓ aſſūpſit onꝰ ſoluēdi debita pͥoris poratꝰ ſic hēbat ſolue̓ex redditibꝰ ſcd̓i pͥoratꝰ. nūquid iſte īcidit ī aliquā pe. qͥd ī dicūt ſic .ſ. ī penā. c. ij. de ſolū. qꝛ alienisdebitis obligat eccl̓iā ſuā. Io. an. Hoſti tenēt oppoſitu. pecunia ꝯgregata ex pͥoratibꝰ ꝯuertit̉ ī utilitatem monaſterij ex ꝯſenſu abbatꝭ ergo eodē pecunia uniꝰ poratꝰ pōt deputari ī utilitatē alteriꝰ de licetia abbatꝭ. Et trāſcūt cōit̉ doc. hic. dictū tenere ubi iſti poratꝰ eēt de mēſa abbatis bona monaſterij prioratuū eſſēt diuiſa ſꝫ cōia. Si aūt quilibet locꝰ recognoſcit ſua bona lꝫ prioratꝰ ſubijcianturabbatie tn̄ puto pecunia uniꝰ loci d̓beat ꝯuertii utilitatē alteriꝰ ēt licētia abbatis qͦnimo prioratibꝰuacantibꝰ nihil dꝫ abbas capere ex illoꝝ redditibꝰ. hꝓbant̉ in. c. pn̄ti.. eo. li vj. ī cle. unica ī. i.. ij. rn̄ſode ſupͣ. neg. prela. facit. c. ad aures.. de exceſſ. p̄la.qd̓ notat doct. ī. c. fi. de religi. domi. ad iſtū tex. pōtdici facit opi. doct. dicit dꝫ ꝯuerti pecuīaad utilitatē domꝰ. pōt enī ītelligi .ſ. illiꝰ ex cuiꝰ redditibꝰ pecunia fuit ꝯgregata qn̄ ille obediētie ſcū prioratus erāt de mēſa abbatꝭ. In glo. ī v̓bo ſꝫ p̄lati.bn̄ iſtā glo. quotidie allegat̉ querit̉ ptāte abbatꝭīmonachos. Hug. fuit ī opinione ſi agit̉ in figuraludicij ep̄s cognoſcet. ſecus ſi agit̉ correctionaliter ẜmregula clauſtralē. hanc opi. ſenſit glo. ī. c. i. xviij. q. ij.lꝫ dubitauerit ī. c. de ꝑſona. xj. q. i. Alia opi. quā ſeqͥt̉ glo. ē ut īdiſtincte p̄mo ꝯͣ monachos dēat adiri abbas lꝫ agat̉ in figura iudicij. hāc opi. tenuerūt Lau.Uincē. Phi. Goff. Inno. refert quoſdā dice̓ autabbas recepit bn̄dictionē tc̄ cohertio pͥmo loco ſpectat ad ip̄ꝫ. qꝛ an̄ bn̄dictiōeꝫ hꝫ plēitudinē officijneqꝫ pōt monachos bn̄dice ſeu baculū paſtoralē portare. ad qd̓ le.. ī. c. ꝯtīgat cta. qͣli. ī. c.j. de ſup. neg. p̄la.. lxx. di. ī. c. j. ſic an̄ bn̄dictioneꝫdꝫ adiri ep̄s. hāc opi. reprobat Hoſt.. c. trāſmiſſā de ele. ubi pꝫ ep̄s an̄ ꝯſecratiōeꝫ exqͦ recipit ꝯfirmationē ꝯſequit̉ ea que ſūt iuriſditiōis lꝫ ea ſūtordinis. ergo idē dicēdū ī abbate ꝯfirmato nōdū bn̄dicto. fac̄ qꝛ magis oꝑat̉ ꝯſecratio ī ep̄o ꝙͣ bn̄dictio in abbate. ut noͣ. gl. ī cle. ij. ſta. regū. Hinc ēelectꝰ pōt appellari ep̄s an̄ ꝯſecrationē. ut ī. c. niſi uſu pal. no. gl. ī. cle. ij. cele. miſſa. ſꝫ abbas appellat̉ an̄ bn̄dictionē. ut noͣ. Hoſt. ī. c. int̓ re iudi.uidet̉ tex. ī. d. c. i. ſup. neg. pͣl. hāc opi .ſ. an̄ bn̄dictionē exercet iuriſditionalia tenuit Inno. Io. an.poſt. ī. c. uenerabilē elect. Alia opi. ī leuibꝰ cohertio monachi pͥmo ſpectat ad abbatē ī grauibꝰ v̓oad ep̄ꝫ. Inn. v̓o tenet aut mōachꝰ accuſat̉ crimīalit̓ dꝫ inſtitui accuſatio corā ep̄o qꝛ īferiores cognoſcunt de cauſis criminalibꝰ. ut noͣ. ī. c. trāſmiſſā ele. .xvj. q. ij. c. uiſis. ſic poteſt intelligi. c. monaſteria.xviiij. q. ij. ubi dicit̉ mōaſteria ſūt ſub corectiōe ep̄i:ſꝫ ſi agitur ad correctionē ſꝫ regulā abbas p̄ſert̉ ep̄o ī ill̓ tenet̉ magis obedire abbati ꝙͣ cp̄o. ut etiā noͣ.gl. xj. q. iij. reſiſtit. xxxiij. q. v. noluit. un pōt abbasmonachū corrigere punire de monaſterio expellereẜꝫ regularia īſtituta. qꝛ exqº papa approbauit regulāuoluit ut deberent obſeruare ea que in ca cōtinent̉. in ea dat̉ ptās abbati puniēdi expellēdi mōachuꝫſi opus eſt. In ciuilibꝰ vo dicit Inno. in monachoproprij monaſterij non pōt cadere queſtio qꝛ monachus pōt alicui obligari ciuiliter. ſꝫ p̄ſuppoſitoſit in ſtudio uel alibi de licentia abbatis ibi ꝯͣhit dubitatur coram quo ſit ꝯuēiendus: dicit Inno. ſi ēibi ſine licētia abbatis īputꝫ ſibi ſecū ꝯtraxit. hoc dictū intelligerē qn̄ uellet cōuenire in detrimētū monaſterij. ſꝫ ſi hꝫ ſecū ꝯͣhētꝭ uel effectꝰ ē ditior ex ꝯͣctucredo poſſet ibi ꝯuēiri corā ordinario loci ſi multūdiſtat a monaſterio. vn̄ dixit Archi. in. d. c. cuꝫ paſſoris. tūc qn̄ ſine licētia ꝯpellit̉ alteri rn̄dere ſed ip̄eagere pōt. qd̓ dictū ītelligo p̄dicto. facit. xvj.q. i. qͥdā. ſꝫ ſi ē licēcia abbat pōt ꝯͣhendo mutuumobligare mōaſteriū tꝑate tn̄ iuxͣ neceſſitatē. ar. ī. l. ad mobilē. ī. l. ad legatū. ff. de ꝓcu.. c. p̄terca..offi. dele. qꝛ exqͦ abbas dedit ſibi licentiā cundi adſtudiū uidet̉ ſibi omnia ꝯceſſiſſe ſine quibꝰ in ſtudio non pōt ꝯmode. facit. c. quibuſdaꝫ de fideiuſſo: hoc dictū. Idē tenet Arch. in. d. c. paſtoris.Io. an. in. c. ij. ne cle. uel mo. li. vj. ſcias tn̄ lꝫ ſit inſtudio licentia abbatis tn̄ poteſt fidciubere proſcholari uel alio quēadmodum nec ſeruus fideiuberepōt exͣ caſum peculij. ut in. l. ſeruꝰ. ff. de fideiuſſo. necpoteſt libros nec alia bona obligare extra cāꝫ ſue neceſſitatis ſicut nec filiuſſa. ul̓ ſcruus lꝫ habeat adminiſtrationem peculij. l. i. §. j. ff. q. res. pig. obli. po.qd̓ noͣ. idē tenet Archi. in. d. c. paſtoris noͣ. ind. c. ij. Hoc autē caſu quo licite contraxit dubitaturapud quem debeat conueniri. dicit Inno. cum abbas ſeu monaſteriū obliget̉ poteſt abbas iudexqꝛ eēt iudex in facto ꝓpo ſed ꝯueniret̉ ipſe abbas co ordinario uel ẜm Hoſti. ꝯueniet̉ ip̄e monachꝰ co ordinario loci exqª ē abſens hoc mihi placꝫ ſicutdicimꝰ in filiofami. exiſtēte in ſtudio ut poſſit agereꝯueniri in loco ſtudij. ut ī. l. ſi longiꝰ. ff. de iudi. ſentit Archidi. d. c. cum paſtoris. Sꝫ ſi ꝑtineret admonaſteriū puta qꝛ eēt monachus ul̓ clericus alteriꝰmonaſterij eccl̓ie ſubiectꝰ abbati. dicit Inno. pōt