Liber Octauuscta poſitio ſuꝑ caput. Cuiꝰ forte rō eſt vtdi. idē qꝛ vapores de terra aſcendētes rectitudinē radioꝝ ad oculos venire perfecte nō ꝑmittūt. Et ideo oculꝰ decipit̉ inhuiꝰ aſpectu. qꝛ qd̓ circūfuſuꝫ ē in aere. aſolari radio eſtimat oculꝰ ꝯp̄hendere ī ſeipſo. Sed ſicut di. alga. talis viſus decipitur ſicut qn̄ fulgor cādele a ſano oculo ſine obſtaculo ꝯſpicit̉. ſed a lippienteoculo ſine arcꝰ celeſtis imagine nō videtur et putat deceptꝰ oculꝰ oīno videre inalio .ſ. in lumīe viſo. qd̓ tn̄ in altero n̄ ēſed in ſeip̄o potiꝰ. Idē di. Auic̄. in ca. deobſcuritate viſus. q̄re ſupra d̓ viſu. Itēſunt ſtelle ẜm mar. ī ſuis circulis armoniace ꝓceſſiue. Oēs enī tom muſici ꝯcētus inter ſidera īueniūtur. nec grauitasinferioꝝ diſſonā reddit melodiā ſuꝑioꝝſiue medioꝝ nec ecōuerſo ſuperioꝝ acuitas deſtruit ſonū grauiorē inferioꝝ ſicutdi. mar. Itē ẜm areſt. in li. de ce. et mun.Stelle ſunt ex materia corꝑis celi ī quopoſite ſunt atqꝫ fixe. ⁊ ideo naturalit̓ ſūtſplēdide ſicut ⁊ celū in quo reuoluūt̉. vn̄oēs ſtelle hn̄t lumen ꝓpriū p̄ter lunā. Etqͣꝫuis ſtelle ex ſe ſint lumīoſe ad ꝯſūmationē tn̄ ſue lumīoſitatis recipiut cōplementū ab ip̄o ſole. Itē ſtelle ſunt ſue ꝟtutis ⁊ lumioſitatis ſibi inuicē cōicatiue. vna enī auget claritatē alteriꝰ ⁊ bonitas vniꝰ fortificat bonitatem alteriꝰ ſicutdicit̉ in li. de ꝯiuctionibꝰ planetaꝝ. Itēſtelle ꝓprijs circulis ⁊ ſedibꝰ ſunt ꝯtēlē. ⁊ideo ſi circulꝰ vniꝰ interſecādo aliqn̄ ſubintret circulū alteriꝰ ꝓpter hoc ꝓprias ſedes ſtelle nō deſerūt. nec ſunt alijs ꝑ qͣstranſeūt impedimēti vel iniurie inuiceꝫillatiue. Ite ſtelle q̄dā vt di. mar. celeriꝰorte. celeriꝰ occidūt. quedā ꝟo tardiꝰ orte. citiꝰ occaſum petūt. quedā aūt pariteroriūtur. ⁊ tn̄ nō ſimul occūdere dinoſcūtur. Hec aūt varietas ortus ⁊ occaſus accidit ex diſpari altitudine circuloꝝ in qͥbus oriūtur vel ex eleuatōe ſiue dep̄ſſione climatū in quibꝰ occūbere videntur.Nam ẜm varia eleuationē vel depͥſſionēcorporis celeſtis. varijs temporibꝰ vel oriuntur vel occūbunt. Itē ſtelle ſunt tempoꝝ annoꝝ .ſ. ⁊ menſiū ⁊ dierū diſtinctiue ⁊ ꝑmutatiue. Nā ſicut d̓r in li. de ꝓprietatibꝰ elemētoꝝ ari. Permutatio tēporis nō eſt niſi ꝓpter ꝑmutatōeꝫ ſtellaꝝin ſignis diuerſis ⁊ ſuꝑ climata ſeptē vtex ꝑmutatōe lune ſingulis. xxviij. diebꝰaut ꝑmutatōe mercurij ⁊ veneris in omnibꝰ decē menſibꝰ vel minꝰ illo. aut ex permutatione ſolis in quolibet anno. aut exꝑmutatōe martis in. ij. annis. aut iouisin. xij. aut ſaturni in. xxx. aut ex ꝯiunctōne ⁊ ꝑmutatōe triplicitatis ad triplicitatem in. cc. ⁊. l. annis. aut ꝓpter ꝑmutationē ſtellarū fixarū orbis. ꝑmutant̉ eīin. c. annis vno gradu quarū accidit permutatio magna. xxxvi. milibꝰ annis. Ethic eſt annꝰ magnꝰ qd̓ eſt vltimū oīm rerū. hucuſqꝫ areſt. in eodē li. In libro autem ciceronis di. Macro. Iſtiꝰ mūdanianni finis eſt cuꝫ ſtelle oēs oīaqꝫ ſideraac planete a certo loco. ad eundē remeauerūt. Hoc aūt ⁊ ph̓ici volūt poſt annoꝝxv. milia. ꝑacta contingere ⁊c̄. Quicqͥdautē ſuꝑ hoc dixerūt phi. hoc certitudīaliter tenendū eſt ꝙ noſtrū nō eſt diffinire qn̄ vltimꝰ finis erit. Hoc eī ſolus nouit tempoꝝ conditor qui momenta ⁊ tēpora continet in ſua ptāte.Capitulū. XXIIIIDe polop Mlus ẜm bedā eſt ſtella paruiſſima a qua tota pars celi ſuꝑioreſt dicta. Duplex aūt eſt polus ſcꝫ arthicus ſiue borealis qui ſemꝑ nobis pollet⁊ relucet. nobis aūt nunqͣꝫ occidit. quiaſuper nos exiſtit. vnde polus a pollendoeſt dictus. qꝛ cōtinue mūdo pollet. Sedſcd̓us polus dicit̉ antharticꝰ id ē auſtralis. polo arthico oppoſitꝰ qui nobis ſꝑ eſtinuiſibilis. Inter iſtos duos polos quaſi inter duos mūdi extremos ꝟtices ſꝑvoluitur firmamentū. Hi duo poli nunqͣꝫ mouent̉ de ſuo loco. tn̄ circulariter cūſpera vel circulo reuoluūtur ⁊ circūferuntur. Axis aūt a polo ad polū per mediumcentri terre exiendit̉ circa quā totius firmamenti impetus rapitur ⁊ mouet̉. Hicautem axis nō eſt materialis. ſed potiuslinea quedā intellectualis que a polo vſqꝫ ad poluꝫ recto dyametro ſicut linea apuncto vſqꝫ ad punctu eſſe tracta intelſ 2
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten