papa ī deciſione ex cōi regula iuris. ergo idē ī iſto qd̓ī alijs. ⁊ hec mea ꝯſideratio ſatꝭ probat opi. gl. ꝯͣ ſpe.⁊ Hoſti. Sꝫ q̄ro ſi cā ē cōmiſſa pluribꝰ nūquid poſſitalter ſubdelegādo ꝯpellere ſubdelegatū ad acceptandū. Io. an. refert quoſdā ātiquos tenuiſſe ꝙ nō mōuent̉ illi qꝛ vbi plures ſūt delegati nō pōt alter ſine reliqͥs iuriſditionē exercere. ut ī. c. cāꝫ. sͣ. e. ⁊ ſic trāſit h̓Io. an. recitādo. D. An. credit oppoſitū exquo qͥlibꝫhꝫ ptātē ſubdelegādi. ⁊ h̓ dictū puto ueriꝰ. ⁊ pͥª adduco auctoritatē Hoſti. qͦ h̓ ſenſit cū limitatōe ī. c. paſtoral̓. sͣ. e. ubi dicit ꝙ alter ſubdelegādo nō pōt collegāad ſuſcipiēdū ſubdelegationē ꝯpellere qꝛ par ī pare n̄hꝫ īperiū. ut ī. c. īnotuit de ele. ⁊ ī. l. nā magr̄atus. ff.de arb. ⁊ ſic ſentit ꝙ aliū a collega ꝯpellere pōt. Iteꝫh̓ ꝓbo rōne ⁊ patebit rn̄ſio ad. c. cāꝫ. nam lꝫ quoadcāꝫ prīcipalē oībꝰ det̉ iuriſditiōis exercitiū ſil̓. ut in. c.prudētiā. sͣ. e. tn̄ quoad facultatē ſubdelegādi dat̉ iuriſditio cuilꝫ īſolidū. ut ꝓbat̉ ī. c. ꝙͣuis. iūcto. c. paſtoralis ī pͥn. sͣ. e. iō qͦlꝫ pōt ſubdelegādo exercere iuriſditione ſibi a lege datā ſꝫ nō ſic reſpectu cāe prīcipal̓qꝛ ibi dat̉ exercitiū ꝓ ꝑte ⁊ n̄ īſolidū. Itē d̓luſoria eēthec ptās ſubdelegādi ſi n̄ poſſet delegatꝰ ſubdclegatūꝯpellere. nā iuriſditio dat̉ ſc̄ꝑ cū aliqua coertione. utī. c. ex lr̄is. sͣ. e. ¶ In gl. ij. ī fi. h̓ gl. ē ſignata ſuꝑ v̓.idēqꝫ. Sꝫ q̄ro de rōne decidēdi ⁊ dubitādi. dic ꝙ exquo papa deputauerat iſtū cū cl̓a p̄electiōis uidebat̉elegiſſe īduſtriā ipſiꝰ ut ſic ſine ipſo cā n̄ deberet d̓cidi.ut colligit̉ ex pͥn. c. ꝙ ꝑ hec v̓ba ⁊ ſimilia papa n̄ ītendit eligere ꝑſonas ſꝫ potius negocia decidere. dicit tn̄Bal. h̓ ꝓcedere niſi illud uerbū tu geminaret̉ puta ſidiceret̉ tu tu exeqͣris. quidā tn̄ īdiſtīcte tenent ꝙ et h̓caſu pōt ſubdelegare. ſꝫ primū dictū plus plꝫ ui illa v̓ba aliqͥd operent̉ de priui. ſi papa. li. vj. ⁊c̄.Is cui ꝯmittit̉ negociū ut ꝑſonal̓r exeIS A. quat̉ pōt ſi ꝑtes ꝯſentiūt alteri ſubdelegare. fallit ī caſibꝰ h̓ exp̄ſſis. h. d. uſqꝫ ad. §. ceterū.dictū. 2º exceptio ibi p̄ter. 3ª exceptiōis rō ibi ī his.Nō pͥº ꝓ ſignificato huiꝰ v̓bi ꝑſonal̓r. ubi .n. requirit̉ ꝙ aliqͥd ꝑſonal̓r fiat n̄ ē ſatiſfactū iuri ſi ꝑ aliū fiat.⁊ facit iſte tex. ꝓ gl. ī cle. j. de ui. ⁊ ho. cle. ī v̓. ꝑſonal̓r:q̄ noͣnt̉ dicit ꝙ ſi ꝯſtitutio punit aliquem exercētē certu quid ꝑſonal̓r nō hꝫ locū illa pena ſi exercet ꝑ aliū:⁊ ſic oꝑat̉ iſtud aduerbiū ut mādās n̄ habeat̉ ꝓ faciēte. ſic limita. c. mulieres d̓ ſen. ex. ¶ Nō 2ª ⁊ tene ſēꝑmēti ꝙ a forma ℟pti ſūdata ſuꝑ utilitate ꝑtiū pōt iudex cōi ꝯſēſu ꝑtiuꝫ recede̓. qd̓ tꝫ Inn. h̓ ⁊ sͣ. e. c. prudētiā. ⁊ plꝰ dico ꝙ ſufficit h̓ caſu tācitꝰ ꝯſēſus ꝑtiū. Adh̓ adduco gl. nō. ī. c. cū olī. el. j. sͣ. c. ſic limita. c. cū dilecta. sͣ. de ℟p̄. ⁊. c. uenerabili. sͣ. e. ubi dr̄ ꝙ ꝓceſſusfactꝰ ꝯͣ formā hepti ē nullꝰ. illud .n. ꝓcedit qn̄ formar̄pti eēt fūdata ſuꝑ utilitate publica qn̄ eēt remiſſibil̓ꝑ ꝑtes l̓ qn̄ ꝑtes ꝯdicūt. ſecꝰ ubi ꝯſentirēt qꝛ ꝑtes p̄ntrenūciare ītroductꝭ ī fauorē eaꝝ. ut ī. c. ad apl̓icā d̓ r̄g.Nō 3º regulā ex iſto. §. ꝙ ubi papa ī ꝯmiſſiōe tacite l̓ expreſſe eligit īduſtriā ꝑſone n̄ pōt ꝯmiſſariꝰ aliūſurrogare. ⁊ uide bo. tex. ī. c. is. cui. jͣ. e. li. vi. Iteꝫ nōibi īduſtriā ⁊ fidē. ꝙ eligēdo īduſtriā alicuiꝰ tacite vr̄ihibita ſurrogatio. Et noͣ de v̓. fidē qd̓ ponit̉ ꝓ legalitate. An aūt ī alijs officijs poſſit qͥs ꝑ ſubſtitutū ſeruire. vide tex. ⁊ Bar. ī. l. pe. C. d̓ age. ī rebꝰ. li. xij. ¶ Sꝫq̄ro ꝓ ītellectu tex. nūquid ſint ⁊ alij caſus ī qͥbꝰ papauideat̉ eligere īduſtriā ꝯmiſſarij. Hoſ. ⁊ cōiter doc. dicūt ꝙ ſic. vn̄ iſti duo caſus uidēt̉ h̓ poſiti cā exēpli vn̄idē ē ī alijs ꝯſil̓ibꝰ ī quibꝰ uertit̉ publica utilitas. vn̄ ſipapa ꝯmittit negociū alicui ⁊ mandat ut ꝑſonal̓r exequat̉ ſi ibi uerſat̉ utilitas publica n̄ poterit iſte ꝯmiſſariꝰ alteri ſubdelegare ēt de ꝯſeuſu ꝑtiū. ⁊ ꝓ h̓ qꝛ illd̓ꝑſonal̓r qͣlificat ⁊ dat formā ꝯmiſſiōi. ergo n̄ ualet ꝓceſſus niſi ſeruet̉ forma. ⁊ quatenꝰ hic d̓r cū mandat̉ꝓuideri eccl̓ie de miniſtris ⁊c̄. uide hodie tex. ī. d. c.is cui. e. ti. li. vj. ubi dr̄ ꝙ ſi mādat̉ ꝓuideri certꝭ ꝑſoīsꝙ tūc pōt fieri cōmiſſio aut mādat̉ ꝓuideri ꝑſonis n̄exp̄ſſis ⁊ nō pōt qꝛ hoc ultīo caſu ur̄ electa induſtriaī eligēdo ꝑſonas igit̉ ⁊c̄. ¶2ª q̄ro quō cognoſcet̉ utꝝcōmittēs uideat̉ elegiſſe īduſtriā ꝑſōe. So. ſi. dr̄ ꝑſōalit̓ exeqͣris. ul̓ apponunt̉ ſil̓ia v̓ba. puta ꝯfidētes de īduſtria ſeu circūſpectione tua ⁊c̄. nā ꝑ hec ſatꝭ pꝫ conmittētē elegiſſe īduſtriā ꝑſōe. ⁊ h̓ ur̄ uelle In. h̓ ꝓcedē qn̄ negociū cōmiſſū ē magnū. ſi v̓o paruū ꝙ lꝫ tōdicat̉ ꝑſōalit̓ exeqͣris nihilominus pōt alteri ſubdelegare uices ſuas niſi ſit dictum confidētes de induſtriatua ⁊c̄. ⁊ cū hoc trāſit do. Ant. ſꝫ ego puto oppoſitūut qualecūqꝫ ſit negociū exqª cōmittēs dic̄ ꝑſōal̓r exeqͣris. ul̓ apponit alia v̓ba ꝑ qͦ ur̄ elegiſſe īduſtriā ꝑſōenūqͣ pot̄it aliū ſurrogare qꝛ for̄a mādati ē diligēt̉ obẜuāda. ut ī. l. diligēt̓. ff. ma. ⁊ ī. d. c. cū dilecta. forte .n.ex aliqͣ rōe ītrīſeca cōmittēs elegit ut iſte exeqͣt̉ ꝑſōalit̓ ⁊ a vbis nō ē recedēdū exqͦ nō aꝑꝑet d̓ ꝯͣria mēte.ut ī. l. n̄ al̓r. ff. de leg. iij. ⁊ ī. fi. jͣ. de v̓b. ſig. Itē pōdera iſtū tex. qͥ gnͣalit̓ loqͥt̉ ī pͥn. faciēs mētiōꝫ d̓ negocioſimpl̓r. ⁊ ſic ſiue negociū ſit magnū ſiue ꝑuū ſꝑ hꝫ locū iſte tex. nā exqª n̄ diſtīguit nec nos diſtīguē d̓bemꝰī. c. ſolite d̓ ma. ⁊ obe. xxxj. q. i. ꝙ ſi dormierit. Itē ur̄eligere īduſtriā ꝑſōe qn̄ negociū cōmiſſū nō eſt parit̉expedibile ꝑ alios qd̓ ſētit In. h̓. ⁊ ꝓ h̓ adduco tex.noͣbilē ī. d. c. is cui ubi nō apponit̉ aliqd̓ v̓bū qd̓ d̓notet īduſtriā ꝑſone ſꝫ ſolū ex ſubiecta maͣ papa ibi dicitꝙ ur̄ electa īduſtria ꝑſōe. ⁊ ē ille tex. ſēꝑ mēti tenēdꝰqꝛ ml̓tū d̓clarat ⁊ aꝑit iſtū. §. qꝛ iſte. §. loquit̉ qn̄ fuitappoſitū v̓bū ꝑſonal̓r niſi uelis dice̓ ꝙ ille tex. loqͣturqn̄ cōmittit̉ nudū miſteriū ſine iuriſditōe. ut ī. §. ſe. ſecꝰ āt ubi cōmitte̓t̉ negociū cū cāe cognitiōe qꝛ tūc ꝙͣtūcūqꝫ ſit arduū nō ur̄ tūc papa elige īduſtriā ꝑſōe niſiexpͥmat exp̄ſſe ul̓ tacite. nā d̓legato a pͥncipe gn̄alit̓ ēdata ptās alt̓i ſubdelegādi. ⁊. §. iſte loqͥt̉ qn̄ fuit ꝯmiſſū negociū ut ꝑſōalit̓ exeqͣret̉. ſecꝰ aūt ſi ſine illo v̓boꝑſōal̓r ul̓ ſimili. ⁊ rō diuerſitatꝭ int̓ articulū iuriſditōalē ⁊ nudū ē qꝛ ī articulo iuriſditiōali dꝫ fieri deciſio ẜꝫleges. vn̄ ducit̉ auc̄te legū ⁊ cāonū ſꝫ p̄ſūptio ē ꝙ ſubdelegatus fidē faciet. ar. h̓. in prī. c. ſꝫ ī articulo nudoubi exigit̉ magna īduſtria non dꝫ admitti ſubdelegatio qꝛ ibi oꝑatur ml̓tū īduſtria hōis. ⁊ int̓ hōies ē tātadr̄ia qꝛ dicit Licero in. li. d̓ officijs. ml̓ti hōies ⁊ paucihomines ml̓ti noīe ⁊ pauci re. ⁊ facit. xl. di. in. c. ml̓tiſacerdotes. ⁊ tene menti hāc nouam ꝯſiderationē ⁊limitationē ⁊ fac̄. c. uenerabili. sͣ. e. ubi cā nō modicafuit ꝯmiſſa ut īquirere ꝯͣ ep̄ꝫ ⁊ dare ſibi coadiutoreꝫ⁊ nihilominus potuit delegatus ſubdelegare. ⁊ per h̓pōt inferri ad. q. ī qua al̓s ꝯſului cā fuit ꝯmiſſa archiep̄o florētīo ꝑ romanū pōtificē ⁊ ī fi. dicebat̉ ſuꝑ quotuā ꝯſcīaꝫ oneramꝰ dubitabat̉ nūquid poſſet caꝫ alteri ſubdelegare. ⁊ ꝯſului ꝙ ſic precipue ꝑ iſtū tex. nā deciſio negocij nō erat ꝯmiſſa ꝯſcīe ſue ⁊ ſic ceſſāt noͣ.in. c. ſtatutū in. §. aſſeſſorē d̓ r̄p. li. vj. ſed illa cl̓a eratappoſita ſuꝑ toto negocio. vn̄ ſatis erat ꝙ in eligēdodelegatū non faciebat ꝯͣ ꝯſcīam ſuam.TeTETu. quēdū nō pt̄ uices ſuas alti cōmitIs cui ꝯmittit̉ nudū mīſteriū exetere. fallit ī legato ſedis apl̓ice. ⁊ ē tex. nō ⁊ ml̓tuꝫ allegat̉. ¶Nō pͥª rl̓aꝫ noͣbilē qͣ limitat fere totū iſtū titulū ꝙ ubi cōmittit̉ iuriſditio ꝑ papam tūc pōt fieri ſubdelegatio. ſecꝰ ubi cōmittit̉ nudū offm̄ ſine iuriſditōe.⁊ ſic limita iura q̄ dicūt ꝙ delegatꝰ pͥncipis pōt ſubdelegare ex pͥuilegio ſibi a lege ꝯceſſo. ¶ Nō 2º ꝙ is cuiꝯmittit̉ ut poſſit diſpēſare cū irregularibꝰ nō pōt alt̓iſubdelegare qꝛ ur̄ electa induſtria ſue perſone. ⁊ tene h̓ menti qꝛ ſepe accidit. Sꝫ quero qꝛ tex. h̓ loquitur in certis caſibus nunquid debeat iſte tex. reſtrīgiad caſus h̓ expreſſos: dic ꝙ non qꝛ ideꝫ eſt in oībusalijs ī qͥbus ꝯmittit̉ nudū mīſteriū ⁊ nō iuriſdittio h̓ꝓbat̉ ex rōe huiꝰ lr̄e ī fi. poſita. Nā dictū reſtringit̉ ⁊āpliat̉ ꝑ rōem diſpoſitō s. ut ī. l. cū pr̄. §. dulciſſimis.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten