iuſticiā. Videmꝰ em̄ ꝙ illd̓ qd̓ eſtp̄cioſūcarū l̓ amatū a pnͥcipe ī oͣrtu geſtu l̓ victū illd̓ trͣhit̉ ad cōſequēciā ſubditi; ⁊ ſiue ſit vtile ſiueuutile ſaltē nobile negociū r̓putat̓ effigiae̓ pnͥcipē in hijs q̄ ab ip̄odiligi ꝯgnoſcūt̉ Vn̄ ſi iudices dn̄i⁊p̄lati vellēt amae̓ iuſticiā nō eſtdubiū qnͥ ea ſubditi amarēt. Necmiꝝ. qͥ eī p̄t de ſecta regis ⁊ de eodē l̓ ꝯſil̓i pāno īdui bn̄ hꝫ matelāgaudij. ꝟoba at pnͥcipiſ ⁊ prelatiiudicis dēt eē iuſticia ẜꝫ illd̓ Iob29. Iuſticia īdutꝰ fūa veſtiuit meſic̄ veſtim̄to. Et ī pͥs. Sac̓dotes tui īduāt̉ iuſticiā Sꝫ r̓ue̓a tā ſac̓doteˢꝙͣ alij ſcolae̓ˢ ⁊ layci nūꝙͣ ſibi itaꝑauer̄t īdum̄ta ſic̄ mod̓nis tꝑibꝫiā videmꝰ c̓te ſic̄ ē de veſte corꝑis;ita de veſtitu mentis / ⁊ iō nccē e deeis dice̓ diligite iuſticiā. Vbi breuit̓ eos docet t̓a vviꝫ qͣlit̓ ſint affecti.diligite iuſticiā. ad qͥd ſint elcī. qꝛad iudicādū; ⁊ qͥ ſūt eis ſubici. qͥat̓rā a. hoīes t̓renos: ⁊ t̓renis deſideriis ihe̓ntes. Ad hͦ ꝙ hō ſit iuſtꝰ n̄ſufficit iuſta face̓. ſꝫ r̓qͥrit̉ ꝙ iuſtefrīat iuſta ẜꝫ Alſtotil̓ ⁊. ⁊ i. Ethico. vn̄ qͥ ſuſpēdit furē zelo vīdicteꝓpt̓ gͣuam ꝑſonale fcit qͥdē iuſtūſꝫ n̄ iuſte. ſꝫ ad hoc ꝙ hō ſit iuſtꝰ req̄rit̉ ꝙ iuſta faciat aōre iuſticie.Et iō dicit Anſelmꝰ de libero a̓bit̓oc. 3. ꝙ iuſticia ē rcītudo volūtatisꝓpt̓ ſe ẜuata a deūt̓. 16. Iuſte qd̓iuſtū ē exeqͣre Ex qͥbꝰ pꝫ ꝙ qͣtuorgn̓a hoīm ſūt qͥ iuſticiā qͦdāmodofaciūt ⁊ tn̄ eā nō diligūt viꝫ. appetiui hōris ⁊ r̓uen̓cie. vīdicatī racōrū ⁊ ipacīe. lucͣti mūerū. ⁊ diſſil̓ati ſceleꝝ. Sunt eī pͥº qͥdā qͥ licet iuſticiā n̄ diligat volūt tn̄ videri iuſti Argunt delīquentes. vituperatvicia. docet v̓tutes. puniūt ſn̓ mīa⁊ tn̄ cū oī ītēcōe corrup. qꝛ n̄ ob aliud n̓ hōrificēt̓ ab hoībꝰ ⁊ vocēt̉iuſticie zelatoe̓s tales fuer̄t ſcribe⁊ phalſei de qͣꝰ Math̓. v. Niſi habūdauerit iuſticiā vr̄a plꝰ ꝙ ſcribaꝝ ⁊ phriſeoꝝ n̄ ītrͣbitis ī r̓gnūceloꝝ. 4º vīdicatī rācoꝝ ⁊ ip̄acīe p̄tēdūt ſe eē amatoe̓s iuſticie⁊ n̄ ſūt ſic̄ eī iuſticia vult vīdicae̓delicta. ſic ⁊ ira. vn̄ ia̓tꝰ an̄ vidcāꝫdolet qͣſi paciēs aliqd̓ īiuſtūſꝫ qn̄punit delcāt̉ ſic̄ dr̄ꝫ. Eth̓. c. ⁊⁊. tales fuerūt illi duo ſenes iudices qͦfuſānā adiudicauerāt morti qꝛ eorū libidīoſū arōē ꝯtēpſit ſic̄ dr̄ daniel̓ 13. Int̓ ei paſſiōes malas q̄ īiudice eē pn̄t. ja ē vna de peioribꝫNā ira īpedit aīm ne poſſit e̓ne̓ verū ſic̄ d̓t Catho Ira excogitat cauſas calūpmādi ⁊ vbi culpa n̄ ſubē Ia ī peīſ neſcit modū tenere. vn̄Seneca. ī li. j. de ia̓. ad nouatu de iudicē q̄dā malo dicit ꝙ furore accēſus ꝯdēpnauit ad mortē tres milites īnocētes ꝑ hūc modū vnū iuſſit occidi qꝛ de via redierat ſine ſocio ꝯmilitoē īponēs ei ꝙ eū īt̓fecerat. p̄cepitqꝫ ſtatī cuid̓ militi aſtāti ꝙ eū duce̓t ad locū ſupplicij vbimorte plecte̓t̉ cū āt eēt eductꝰ r̓diit ꝯmilito ſanꝰ ⁊ īcollumiſ ꝓ qͦ a̓ꝰmorte plecte̓t̉ Vidēs aūt hͦꝰ mileſ qͥ pͥmū ducebat vſꝰ ſuppliciū redijt ad iudicē: ⁊ āboſ corā illo milites pn̄tauit. qͦs ut vidit tyrānusfurore accēſꝰ: iudiciū dedit tale. pͥºdixit te iubeo occidi qꝛ iuſſꝰ es occide̓: ⁊ īꝑatoi n̄ obediſti. 2º. te īqͥt iubeo īt̓fici. qꝛ dāpnatꝰ es. ⁊ 3º te inqͦt ſil̓r iubeo īt̓fici qꝛ cā ꝯmilitoni
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten