.I.Tractatus28Glandularum
nō debes facere ꝓlōgationē īter duas dyametros: ītelligit .n. ibi de flōmia q̄ fit a cā deriuationis ad ꝑtē lōgīquāa ꝑte patiēte: qꝛ nō dꝫ fieri deriuatio ad lōginquiorē ꝑteꝫqͣꝫ ſit y vnā dyamētrū. Si aūt corpꝰ nō ſit multū plectoricum tūc dꝫ fieri flōmia a ꝑte q̄ diſtet ꝑ vnā dyamētrū tm̄:qꝛ cū hic nō ſit pͥmo neceſſe eūare plectoriā ſicut erat ī pͥma: debemꝰ facere flōmiā in pͥnº. ꝑ ꝑteꝫ q̄ deriuet a parteap̄atis ⁊ euacuet aliquā repletionē q̄ ē in corꝑe: ſꝫ hec eſtps q̄ diſtat ꝑ vnā dyamētruꝫ tm̄: ⁊ iō in tali corꝑe dꝫ fieriflōmīa ī pͥnº ꝑ ꝑtē lōgīquā ꝑ vnā dyametrū tm̄. Si āt humor nō ſit ī fluxu ſꝫ iā fluxerit: ⁊ ſit ſolū eūo maͣe collectetūc dꝫ ſcd̓ario fieri flōmīa ex ꝑte eadē vel ex ꝑte ꝓpinqͣ: ethec flōmia nō dꝫ fieri in pͥnº qꝛ nō dꝫ fieri niſi poſt p̄dcāsflōmias vt ponūt auctores: mō tūc Raſis ītelligit qn̄ dic̄ꝙ ſi ap̄a eſt in īguine ꝯfert ei flōmīa baſilice manꝰ oppoſite: exponēdo ꝑ manū oppoſitā manū eandē: vt dcm̄ eſtde flōmīa q̄ ſit cā deriuatiōis fluxus hūorū ad ap̄a: qꝛ tūcflōmīa dꝫ fieri ex manu eadē: ſꝫ ſi corpꝰ eſt multū plectoricū bene faceremꝰ ex alia manu: vt dcm̄ eſt pͥus. ¶ Apparet ergo ex dictis ẜm mētē Raſis quō ī apate īguinisos oppoſita aliqn̄ eſt eadē pars: vt ſi flōmia fiat de manualiqn̄ aūt altera vt ſi fiat de pede. Si āt ap̄a ſit in ſubaſcelis ex ꝑte dextra: tūc manus oppoſita erit manꝰ ſiniſtra:qr̄ diſtat ab ea ꝑ vnā dyamētrū ſicut de dextra in ſiniſtrā.Sed pes oppoſitus ei eēt nō pes ſiniſter: qꝛ diſtat minuꝫab eo: qꝛ diſtat ꝑ duas dyametros: ſed eēt pes dexter: ꝗadiſtat a ꝑte patiēte ꝑ vnā dyametrū: ⁊ iō ſi ap̄a ſit ī ſubtitillicis ſi volumus facere flōmiā de pede cōfert ei flōmīa d̓ſaphena pedis eiuſdē lateris: ſed ſi volumꝰ facere flōmiam de brachio cōfert ei flōmia alterius manus: ⁊ hoc intelligit Raſis cū dicit. Illi vero q̄ eſt in ſubaſcellis ꝯferiflōmia ſaphene pedis oppoſiti aut baſilice alteriꝰ manꝰ.Et addit Raſis: aut amboꝝ ſi fuerit ſuꝑflua. Et illud poteſt duobꝰ modis exponi. Unoº vt ītelligat: aut .ſ. confertei flōmia ambaꝝ .ſ. venaꝝ puta baſilice ⁊ ſaphene ſi fuerit res ſuꝑſſua .i. ſi corpus fuerit multū plectoricuꝫ ⁊ fuerit multus fluxus humoꝝ ad locū: qꝛ qn̄ corpus eēt multum plectoricū ⁊ eēt magnus fluxus hūorū ad ap̄a tūc cofert ei flōmīa illaꝝ venaꝝ ſimul vt pͥmo fiat flōmīa baſilice ⁊ poſtea de ſaphena. ¶ Uel pōt exponi alio mō: aut .ſ.cōfer illi exiture q̄ eſt in ſubaſcellis flōmia baſilice ambarum .ſ. manuū ſi fuerit res ſuꝑflua .i. ſi fuerit magnū ap̄a:qꝛ qn̄ eēt magnū apa in ſubtitillicis cōfert ei flōmia baſilice ambaꝝ manuū vt pͥmo fiat flōmia de manu altera acperiuandū ad ꝑtē longinquam: poſtea fiat flōmia de manu eadē. Et qn̄ humor iam fluxit vt deriuet̉ ad ꝑtem propinquā. Et ſil̓r ēt ẜm hunc modū ſi ap̄a ſit in inguīe ⁊ ſinagnū cōfert ei flōmīa manus eiuſdē. Deinde facta iſtallōmia ad ꝑtem longinquā confert ei flōmia pedis eiuſlem vt deriuet̉ maͣ ad ꝓpinquā. Et ſil̓r ẜm iſtū moduꝫ ſiap̄a eēt ī collo ꝯfert ei flōmia cephalice ambaꝝ manuuꝫvt pͥmo fieret flōmia ex māu diuerſa ⁊ oppoſita: ⁊ poſteaex manu eadē q̄ eſt ꝑs ꝓpinqͣ: ⁊ iſtū ītell̓m credo ꝙ Raſis habuerit in iſto loco. ¶ Ulteriꝰ intellige ꝙ qn̄ Raſisdicit ꝙ exiture q̄ ē in ſubaſcellis ꝯfert flōmīa baſilice ⁊c̄.credo ꝙ ita bene ⁊ plus ꝯfert flōmīa vene cōis: qꝛ Auic̄.dicit̉ in pͥmo fen 4ª. ca. de flōmia: ꝙ ſanguis ꝗ euat̉ ꝑ vena̓ cephalicā ē ex collo ⁊ ex ꝑtibꝰ q̄ ſunt ſupra collū vl̓ fuper ipſū. Baſilica aūt eūat qd̓ ē a ꝑte ſuminis vētris inferius: vn̄ eūat a locis q̄ ſub dyafragmate ſunt. Iudiciū vero vene cōis ē mediū inter cephalicā ⁊ baſilicaꝫ: qꝛ eūatexꝑtibꝰ medijs corꝑis pͥmo: ⁊ ex ꝑtibꝰ ſuperioribꝰ ⁊ inferioribꝰ. ſcd̓ario inqͣꝫtū cōponit̉ ex baſilica ⁊ cephalica. Ethoc ēt dicit Aly. in diſpōne regali ca. de fl̓one: dicit enī ꝙſi apa ſit in ꝑtibꝰ ſuꝑioribꝰ ꝯfert ei flōmia cephalice: ⁊ ſicin his q̄ ſubſunt ꝑtibꝰ ſuperioribꝰ: hͦ enī ī ꝑtibꝰ medijs cōfert ei flomia aqueale .i. cōis: ⁊ ſi ſint in ꝑtibꝰ īferioribusꝯfert ei flōmia baſilice. Un̄ ſi ap̄a ſit in īguine tūc directecēpetit ei flomīa vene cōis. Uerū ē tn̄ ꝙ Almanſor ⁊ Al-
bucaſis vident̉ ponere ī anatomia venarum ꝙ baſilicaeūat ſanguinē ex ꝑtibꝰ qͥ ſunt ſub gutture ⁊ collo ⁊ ex eoqd̓ ſeꝗtur pectus ⁊ ventrē: ⁊ ẜm hͦ cōpeteret eī flomīa baſilice: ēt ſic ponit Raſis. vn̄ Almā. ⁊ Albucaſis videnturponere ꝙ baſilica ⁊ cephalica eūet ex ꝑtibꝰ determinatꝭcorꝑis: ſicut cephalica a ꝑtibꝰ q̄ ſunt a furculis ſupra: baſilica aūt eūat ex ꝑtibus alijs: ⁊ vident̉ pone̓ ꝙ vena cōisnō eūat totū ꝑ ſe: ⁊ pͥmo ab aliꝗbꝰ ꝑtibꝰ corꝑis determinatis: īmo ponūt ꝙ euat totū corpꝰ pͥmo: ⁊ ſi eūat ꝑtes ſupiores vel ꝑtes īferioreꝫ: hͦ ē inqͣꝫtū cōponit̉ ex illis duabꝰ.¶ Aui. vero ⁊ Aly. ponere vident̉ ꝙ baſilica cephalica ⁊cōis oēs ille tres eūant a ꝑtibꝰ determinatis corꝑis ficutcephalica eūat a ꝑtibꝰ ſuꝑioribꝰ: baſilica a ꝑtibꝰ inferioribus: ⁊ vena cōis eūat. pͥmo a ꝑtibꝰ medijs. 2º eūat ex ꝯn̄tiex ꝑtibꝰ ſuꝑioribꝰ ⁊ īferioribꝰ inqͣꝫtū cōponit̉ ex baſilica:⁊ cephalia: ⁊ hͦ ēt mō eūat a toto corꝑe. Scd̓ꝫ gͦ poſitionēoīuꝫ illoꝝ auctoꝝ qn̄ flōmamꝰ rōne plectorie: tūc dēmuꝫflōmare de vena cōi: qꝛ iſta eūat ex toto corꝑe: ſꝫ qn̄ flōmamus rōne deriuādi fluxus ab apate: tūc ſi ap̄a ſit in collooēs ꝯcordāt ꝙ dꝫ pͥmo fieri ex cephalica ſi īuenit̉: ⁊ ſi nōinuenit̉ dꝫ fieri ex cōi: qꝛ eūat a ꝑtibꝰ ſuꝑioribꝰ inqͣꝫtū cōponit̉ ex cephalica. Si aūt ap̄a ſit in inguine ſil̓r oēs cōcordāt ꝙ dꝫ fieri ex baſilica pͥmo: ⁊ ſi nō īuenit̉ tūc fiat excōi: qꝛ euat a ꝑtibꝰ īferioribꝰ inquātū cōponit̉ ex baſilica.Si aūt ap̄a ſit ī ſubaſcellis tūc vr̄ ẜm poſitionē Almāſo:⁊ Albucaſis ꝙ pͥmo dꝫ fieri flōmīa ex baſilica ſi īueniturſed ẜm poſitionē Aly. ⁊ Aui. vr̄ ꝙ debeat fieri ⁊ pͥmo cōpetat de cōi cū pͥmo euacuet ex ꝑtibꝰ medijs corꝑis. Si ātea q̄ dicta ſūt vis melius ītelligere ⁊ ſcire legas ī librisꝑticularibꝰ ꝗ tractāt de anatomia venaꝝ. Nō āt videat̉ īnbi ẜmo iſte quē dixi ꝑꝑ lōgitudineꝫ eius tedioſus: qꝛ iſteẜmo ē de maͣ q̄ occurrit quotidie: vn̄ nō poſſet fieri in tali maͣ inquiſitio nimis lōga: īmo ea que dixi qͣꝫ breuiꝰ potui dixi: ⁊ ſi hec q̄ dicta ſūt bn̄ reſpicias ſunt via in multasdifficultates ſciēdas in tali maͣ: ſicut pōt apparere homini ſubtiliter intuenti. Tunc ſequitur illa pars:¶ Curatio vero alia prolongetur in eis ſipoſſibile eſt donec declaret̉ diſpō. Naꝫſi fuerit ẜm ſemitam criſis aut ẜm ſemitāxpulſionis ex membro principali: tuncnon oꝫ vt ꝓhibeat̉ oīno: immo trahaturad membrum quacunqꝫ attractione eſtpoſſibile ⁊ etiam cum ventoſis.In qua ꝑte ponit curā apatū p̄dictoꝝ qͣꝫtuꝫ ad localia.Dicit gͦ. Curatio vero alia .ſ. qͣꝫtum ad localia donec d̓claratur diſpō .ſ. ap̄atis .ſ. vtrū tale ap̄a in locis emuctorijs fitꝑ viā criſis ⁊ expulſionis a mēbris pͥncipalibꝰ: vel ſit ꝑꝑmagnitudinē repletōis corꝑis: qꝛ quodāmō diuerſificat̉cura ẜꝫ ambas iſtas diſpōnes vt poſtea videbit̉. Et hoc ēquod ſubdit Auicē. cum dicit. Nam ſi fuerit ẜm viam criſis ⁊cͣ. ¶ Deinde cum dicit:¶ Si āt fuerit ꝑꝑ ml̓titudinē r̄pl̓onis: tēeūo ē radix ⁊ mīoratio cibi ⁊ ſubtiliatio.¶ In qua ꝑte ponit curā ap̄atū acn̄tiū ī iſtis locis ꝑꝑ multitudinē repletiōis ī corꝑe. Hic Aui. duo facit. pͥmo pōitcurā qͣꝫtū ad vl̓ia. 2º. qͣꝫtū ad localia. 2ª ibi. (Tūc nō adminiſtres. Dicit gͦ Si āt fuerit ⁊c̄. tūc eūo eſt radix .i. ē pͥncipiū iſtiꝰ cure: ⁊ ītellige eūoni .ſ. ꝑ flōmiā ⁊ ſolutionē ventris. ¶ Et ītellige hͦ ēt vnū v̓bū qd̓ pōt hr̄i ex dcīs ſupraꝙ qn̄ illa ap̄ata accidūt ꝑꝑ multitudinē repletiōis totiuꝫtūc dꝫ fieri flōmīa qͦ euacuet plectoriā ex ꝑte lōginꝗori qͣꝫpol̓e ē ex vena cōi: qꝛ iſta vena eū̓at ex toto corꝑe: ⁊ poſtiſtaꝫ flōmiā dꝫ fieri flōmia q̄ deriuet fluxū hūoꝝ ab apate q̄ ſit longinqua ꝑ vnā dyamētrū: ⁊ dꝫ fieri talis flōmiad 4