Druckschrift 
Expositio super tertia, quarta, et parte quintae fen IV. libri Avicennae
Seite
14r
Einzelbild herunterladen
 

Tractatus .I.DecuraheriſipilleIA

gmōis dolor eiꝰ ē ꝓpt̓ tēſionē: qn̄qꝫſit maior quapropter dolor heriſipilleeſt minor. An ꝑte iſta ex dictt ꝯcludit qd̓dā correlariū. Sequit̉ .n.ex dictis inflāmatio heriſipille .i. cal̓itas heriſipilleeſt minor īflāmatōe flegmōis .i. cal̓itatis flegmonis: īmoinflāmatio heriſipille eſt maior inflāmatiōe flegmoniseo maͣ ip̄ius eſt plus cal̓a: ꝑducit ad veſicationemcitiꝰ qͣꝫ flegmon: cittꝰ attrahit febrē: vt dcm̄ eſt. veruntntenſio flegmōis ſupple ē maior qͣꝫ ī heriſipilla: qꝛ ibi maͣeſt magis coartata collecta ī vno loco: ī heriſipilla aūteſt ſparſa in ſuꝑficie: vt dictū eſt.. Et dolor eiꝰ .ſ. flegmo.nis ē ꝓpt̓ tēſionē: qn̄qꝫ fit maior dolor in flegmōe qͣꝫ inheriſipilla. Et nota qͣre dolor ē maior in flegmone qͣꝫ ī heriſipilla eſt: qꝛ dolor ī ap̄ate ꝯtīgit ex duobꝰ: exmala cōpl̓onē ꝯſtrictiōe ꝯculcatiōe hūorꝭ ī mēbro ſoluētis ꝯuinuū: in flegmōe ē vtraqꝫ: qꝛ ibi eſt malaplexio cōculcatio hūoris ī mēbro: ī heriſipilla āt eſttalis ꝯculcatio ꝯſtrictio hūoris: lꝫ ibi ſit mala cōpl̓o. cōcludit Aui. qua ꝓpter dolor heriſipille eſt minor:ſupple punctio in heriſipilla eſt pl̓ꝫ qͣꝫ in fl̓one: qꝛ ibi eſtacutior materia: vnde eſt in ea punctio ad modum ſpineTunc ſequitur illa pars: Et vbi plus accidit heriſipilla acciditin facie īcipit a lepore naſi augmētat̉apoſtema expanditur in facie tota. In ꝑte on̄dit̉ ī quo loco corꝑis pl̓s accidit heriſipillaAdicit. Et vbi plus accidit heriſipilla accidit in facie.Et hꝰ pōt eſſe rōne cal̓itatis ſubtilitatis maͣei de rōnecuiꝰ eſt petere ꝑtes ſuꝑiores: etiā qꝛ in ꝑtibꝰ ſuꝑioribꝰ vigēt maxīe hūores cal̓i ſubtiles: heriſipilla: vtpl̓maccidit in facie et īcipit a lepore naſi .i. a ꝑte naſi ē iuxtaſuꝑcilia: poſtea augmētat̉ expandit̉ faciem totam. Et quādo accidit heriſpilla a fracturaoſſis ſub cute: tunc illud eſt malum. In hac ꝑte Aui. pōit qd̓dā iudiciū ſūptū ab heriſpillaꝗdā ꝑte .ſ. in fractura oſſis: dicit qn̄ accidit heriſpillaa fractura oſſis ſub cute ē malū: ītellige ē malū viā ſigni viā cāe: viā cāe: qꝛ heriſpilla ibi exn̄s corrūpet ospl̓s corrodet rōne mae male ex fit. Iteꝝ eſt malū viāſigni: qꝛ ē maiꝰ nocumētū ꝓpt̓ mēbrū vbi ē: ē qd̓ dic̄yp̄o. in ꝑticl̓a affo. in oſſis d̓nudatiōe heriſpilla malū. Et tu ꝗdē cognouiſti diuerſitatē īterheriſipillā flegmōeꝫ ī loco alio ab iſto.Hic ſe excuſat īſufficiēter ponendo diuerſitaiē īter flegmōꝫ heriſipillā. Dic̄. Et tu ꝗdē ⁊c̄. ſciuiſti ī loco alioab iſto .ſ. in pͥmo canōe de ap̄atibꝰ calidis. ibi .n. apparuitdiuerſitas diſtinctio īter heripillā flegmonē. Uel pōthoc referri ad ea que dieta ſunt in libro pͥmo: fen cap̄.de egritudinibus compoſitis. Cura heriſpille. Capitulū. v.Portet vt euacues corpꝰ ab eaſolutiuo colere: et ſi īdigēt flōmiafloma etiā. Et fl̓omia ꝗdē ml̓tūꝯfert niſi qn̄ materia eſt īter duas cutes.Si āt ꝓfūda fuerit tūc eiꝰ iuuamētū minorat̉ fortaſſe attrahit: ſi īdiguerꝭ reiteratōe ſol̓onis vētris poſt flebotomiāfac illud ẜm caleſit ex duabꝰ materijs. Superiꝰ Auic. determinauit de heriſipilla qͣꝫtū ad cās

ſigna ip̄iꝰ: hic determīat de cura. diuidit̉ ī duo. pͥº ponit curā eiꝰ qͣꝫtū ad vl̓ia. qͣꝫtū ad localia et ꝑticulariaibi Deinde ꝑmuta te ad infrigidādū) Dicit pͥº. oꝫ euacues corpꝰ ſupple qd̓ patit̉ ab ea. .i. ab heriſipilla ſolutiuo colere ſirupo roſato laxatiuo ſimilibꝰ purgātibꝰcolerā: ſi indiget flebotomia flebotoma. Et flebotomiaquidem multum cōfert ⁊cͣ.iſtā ꝑtē ē dubitatio dcō Aui. vr̄ .n. exEq CII CA pſſe ponere totū ꝯtrariū. dic̄ .ii. fiomia ꝯfert qn̄ maͣ ē īter duas cutes: ſꝫ ſi maͣ ꝓfūdat̉: tūc minorat̉ eiꝰ iuuamētū: qꝛ qn̄ maͣ eſt īter duas cutes: tūc ſignificat̉ eſt maͣ col̓ica pura: ꝯn̄s eſt heriſipilla puraQn̄ āt maͣ ꝓfūdat̉: tūc maͣ col̓ica eſt admixta ſanguīe: ꝯn̄s heriſipilla eſt pura: ſꝫ admixta cuꝫ flegmone:qꝛ vt ſuꝑiꝰ dicebat̉ in dr̄t ap̄a heriſipille a flegmone: qꝛap̄a heriſipille fit niſi in eo qd̓ aꝑꝑet de cute. flegmonaut ꝓfundat̉ in carne: nūc aūt qn̄ heriſipilla eſt pura: tūc cōfert fl̓omia: qn̄ aūt eſt admixta flegmōe: tūc ꝯfertfl̓omīa: tunc cōfert flomīa heriſipille qn̄ maͣ eſt īterduas cutes: ꝯfert qn̄ maͣ ꝓfundat̉. tūc in vtraqꝫ ꝑte videt̉ dicere falſuꝫ Auic. Ad hoc rn̄det̉ exceptiōeꝫ lr̄e.Et pōt iſta lr̄a exponi pl̓ibꝰ modis: vno modo ſic. Et fl̓omia ꝗdē multū cōfert niſi qn̄ maͣ eſt īter duas cutes .i.niſi qn̄ maͣ col̓ica eſt pauca ē admixtio ſanguinis ml̓iaſupple eſt aptꝰ fluere eſt in curſu. Si aūt ꝓfūda fueritid eſt ſi maͣ col̓ica ſit multa: hoc qꝛ maͣ col̓ica pura ſit vl̓qꝛ paꝝ eſt ibi maͣ ſanguinea admixta: vn̄ ītelligit maͣcolerica ꝓfundet̉ ꝓpter multā admixtionē ſanguinisſed ꝓfundat̉: qꝛ maͣ colerica eſt ml̓ta: vn̄ eſt ita in magnaqͣꝫtitate eſt ibi in ſuꝑficie in ꝓfunditate: tūc eius iuuamētū minorat̉ .i. tūc ita ꝯfert fl̓omia: fortaſſe attrahitid eſt fortaſſe augmentat̉ heriſipilla .ſ. cuꝫ ſit flebotomiaqn̄ maͣ colerica eſt multa vel pura: qꝛ cum ſanguis ſit frenuꝫ colere vt dicunt auctores ſi fiat flebotomia qn̄ maͣ eſtmulta vel pura: tūc ex tali extractōe ſanguinis pōt coleraſuꝑcalefieri ex tali ſuꝑcalefactiōe ebulitiōe colere attrahit̉ ibi plus de hūoribꝰ: ꝯn̄s augmentat̉ heriſipil̓la: bn̄ dicit Auic. in primo can̄. fen. ca. de flebotomiia. Et ſūmotꝑe tibi caue ne egrū ad vnā duaꝝ reꝝ perducas .ſ. ad colericoꝝ hūoꝝ ebulitionē frigidoꝝ cruditatē: tūc pol̓e eſt aliqn̄ fl̓omiā augmētet̉: qꝛ attrahitſicut eſt in dicto. Alio pōt exponi ſic. Et flomiaꝗdē ml̓tū ꝯfert niſi qn̄ maͣ eſt īter duas cutes .i. niſi qn̄maͣ pl̓s īpellit tumēt apꝑent̓: qꝛ qn̄ ma pl̓s īpellit apꝑēt̓eſt ſignū eſt ſecum ſanguis admixtus: qꝛ materiaʸ ſanguinea plus īpellit: vt dictū fuit ſupra in pͥmo cap̄. illo. §. pura īpellit penitꝰ ⁊cͣ. qn̄ aūt ſanguis eſt admixtꝰcolera: tunc flebotomia ꝯfert. Si autem ꝓfunda fuerit .i.ſi materia minus īpellit vl̓ nullo impellit apparētertunc minoratur eius iuuamentū .i. flebotomie: qꝛ quādo impellit tunc ſignificat̉ eſt heriſipilla pura vel pauca admixtio ſanguinis: vnde tunc ita confert flebotomia: fortaſſe attrahit .i. fortaſſe augmentat̉ heriſipilla .ſ.qn̄ ſit flebotomia qn̄ maͣ īpellit: qꝛ tūc colera ſit pura vel multa in qͣꝫtitate flebotomiaꝫ pōt ibi ſieri maiorebulitio cole̓: vt dictū fuit.: vn̄ attrahūt̉ hūores p̄t heriſipilla augeri. iſta expoſitiōe ꝯcordat Aly. in diſpoſitiōe regali: dicit qn̄ heriſipilla eſt ſine tumore: tunccōpetit ſolutio ventris. ſi eſt tumore: tūc debet fieri flebotomia ſolutio ventris ẜm apparet per verba eiusin capl̓o de curatione heriſipille. Tertio pōt exponiiſtud verbū Aui. ſic. nam ẜm apparet Gal. 14ª ꝑticula: de inge. ſani. heriſipilla eſt dupex: qꝛ qͦdā eſt vulnere: et qͥdā ſine vulnere: illa ē ſine vulnere ē illa fit excolera aduſta nec mala: vel fit ex ſanguine tenuiportionat̉ colere. Illa aūt eſt cum vulnere ſit ex coleraaduſta groſſa mala. Et dicit ibi Galie. nam ſi colera ſitcorroſiua calidiſſīa cutē excoriabit vſqꝫ ad ſui īteriora: talis heriſipilla eſt mala. Et ido dicebat Auicenna in