Tractatus .I.DecuraheriſipilleIA
gmōis ⁊ dolor eiꝰ ē ꝓpt̓ tēſionē: ⁊ qn̄qꝫſit maior quapropter dolor heriſipilleeſt minor.¶ An ꝑte iſta ex dictt ꝯcludit qd̓dā correlariū. Sequit̉ .n.ex dictis ꝙ inflāmatio heriſipille .i. cal̓itas heriſipille nōeſt minor īflāmatōe flegmōis .i. cal̓itatis flegmonis: īmoinflāmatio heriſipille eſt maior inflāmatiōe flegmoniseo ꝙ maͣ ip̄ius eſt plus cal̓a: ⁊ iō ꝑducit ad veſicationemcitiꝰ qͣꝫ flegmon: ⁊ cittꝰ attrahit febrē: vt dcm̄ eſt. veruntntenſio flegmōis ſupple ē maior qͣꝫ ī heriſipilla: qꝛ ibi maͣeſt magis coartata ⁊ collecta ī vno loco: ī heriſipilla aūteſt ſparſa in ſuꝑficie: vt dictū eſt. sͣ. Et dolor eiꝰ .ſ. flegmo.nis ē ꝓpt̓ tēſionē: ⁊ qn̄qꝫ fit maior dolor in flegmōe qͣꝫ inheriſipilla. ¶ Et nota ꝙ rō qͣre dolor ē maior in flegmone qͣꝫ ī heriſipilla eſt: qꝛ dolor ī ap̄ate ꝯtīgit ex duobꝰ: exmala cōpl̓onē ⁊ ꝯſtrictiōe ⁊ ꝯculcatiōe hūorꝭ ī mēbro ſoluētis ꝯuinuū: mō in flegmōe ē vtraqꝫ cā: qꝛ ibi eſt mala cōplexio ⁊ cōculcatio hūoris ī mēbro: ī heriſipilla āt nō eſttalis ꝯculcatio ⁊ ꝯſtrictio hūoris: lꝫ ibi ſit mala cōpl̓o.iō cōcludit Aui. qua ꝓpter dolor heriſipille eſt minor:ſupple punctio in heriſipilla eſt pl̓ꝫ qͣꝫ in fl̓one: qꝛ ibi eſtacutior materia: vnde eſt in ea punctio ad modum ſpineTunc ſequitur illa pars:¶ Et vbi plus accidit heriſipilla acciditin facie ⁊ īcipit a lepore naſi ⁊ augmētat̉apoſtema ⁊ expanditur in facie tota.¶ In qͣ ꝑte on̄dit̉ ī quo loco corꝑis pl̓s accidit heriſipillaAdicit gͦ. Et vbi plus accidit heriſipilla accidit in facie.Et cā hꝰ pōt eſſe rōne cal̓itatis ⁊ ſubtilitatis maͣei de rōnecuiꝰ eſt petere ꝑtes ſuꝑiores: ⁊ etiā qꝛ in ꝑtibꝰ ſuꝑioribꝰ vigēt maxīe hūores cal̓i ⁊ ſubtiles: ⁊ iō heriſipilla: vtpl̓maccidit in facie et īcipit a lepore naſi .i. a ꝑte naſi q̄ ē iuxtaſuꝑcilia: ⁊ poſtea augmētat̉ ⁊ expandit̉ ꝑ faciem totam.¶ Et quādo accidit heriſpilla a fracturaoſſis ſub cute: tunc illud eſt malum.¶ In hac ꝑte Aui. pōit qd̓dā iudiciū ſūptū ab heriſpillaꝗdā ꝑte .ſ. in fractura oſſis: ⁊ dicit ꝙ qn̄ accidit heriſpillaa fractura oſſis ſub cute ē malū: ītellige ē malū ꝑ viā ſigni⁊ ꝑ viā cāe: ꝑ viā cāe: qꝛ heriſpilla ibi exn̄s corrūpet os ⁊pl̓s corrodet rōne mae male ex qͦ fit. Iteꝝ eſt malū ꝑ viāſigni: qꝛ ē maiꝰ nocumētū ꝓpt̓ mēbrū vbi ē: ⁊ hͦ ē qd̓ dic̄yp̄o. in 7ª ꝑticl̓a affo. in oſſis d̓nudatiōe heriſpilla malū.¶ Et tu ꝗdē iā cognouiſti diuerſitatē īterheriſipillā ⁊ flegmōeꝫ ī loco alio ab iſto.Hic ſe excuſat īſufficiēter ponendo diuerſitaiē īter flegmōꝫ ⁊ heriſipillā. Dic̄ gͦ. Et tu ꝗdē ⁊c̄. ſciuiſti ī loco alioab iſto .ſ. in pͥmo canōe de ap̄atibꝰ calidis. ibi .n. apparuitdiuerſitas ⁊ diſtinctio īter heripillā ⁊ flegmonē. Uel pōthoc referri ad ea que dieta ſunt in libro pͥmo: fen 2ª cap̄.de egritudinibus compoſitis.¶ Cura heriſpille. Capitulū. v.Portet vt euacues corpꝰ ab ea cūſolutiuo colere: et ſi īdigēt flōmiafloma etiā. Et fl̓omia ꝗdē n̄ ml̓tūꝯfert niſi qn̄ materia eſt īter duas cutes.Si āt ꝓfūda fuerit tūc eiꝰ iuuamētū minorat̉ ⁊ fortaſſe attrahit: ⁊ ſi īdiguerꝭ reiteratōe ſol̓onis vētris poſt flebotomiāfac illud ẜm ꝙ caleſit ex duabꝰ materijs.¶ Superiꝰ Auic. determinauit de heriſipilla qͣꝫtū ad cās
⁊ ſigna ip̄iꝰ: hic determīat de cura. ⁊ diuidit̉ ī duo. pͥº ponit curā eiꝰ qͣꝫtū ad vl̓ia. 2º qͣꝫtū ad localia et ꝑticularia 2ºibi Deinde ꝑmuta te ad infrigidādū) Dicit pͥº. oꝫ ꝙ euacues corpꝰ ſupple qd̓ patit̉ ab ea. .i. ab heriſipilla cū ſolutiuo colere cū ſirupo roſato laxatiuo ⁊ ſimilibꝰ purgātibꝰcolerā: ⁊ ſi indiget flebotomia flebotoma. Et flebotomiaquidem nō multum cōfert ⁊cͣ.iſtā ꝑtē ē dubitatio d̓ dcō Aui. vr̄ .n. exEq CII CA pſſe ponere totū ꝯtrariū. dic̄ .ii. ꝙ fiomia ꝯfert qn̄ maͣ ē īter duas cutes: ſꝫ ſi maͣ ꝓfūdat̉: tūc minorat̉ eiꝰ iuuamētū: qꝛ qn̄ maͣ eſt īter duas cutes: tūc ſignificat̉ ꝙ eſt maͣ col̓ica pura: ⁊ ꝑ ꝯn̄s ꝙ eſt heriſipilla puraQn̄ āt maͣ ꝓfūdat̉: tūc maͣ col̓ica eſt admixta cū ſanguīe:⁊ ꝑ ꝯn̄s heriſipilla nō eſt pura: ſꝫ admixta cuꝫ flegmone:qꝛ vt ſuꝑiꝰ dicebat̉ in hͦ dr̄t ap̄a heriſipille a flegmone: qꝛap̄a heriſipille nō fit niſi in eo qd̓ aꝑꝑet de cute. flegmonaut ꝓfundat̉ in carne: nūc aūt qn̄ heriſipilla eſt pura: tūcnō cōfert fl̓omia: qn̄ aūt eſt admixta cū flegmōe: tūc ꝯfertfl̓omīa: gͦ tunc nō cōfert flomīa heriſipille qn̄ maͣ eſt īterduas cutes: ⁊ ꝯfert qn̄ maͣ ꝓfundat̉. gͦ tūc in vtraqꝫ ꝑte videt̉ dicere falſuꝫ Auic. ¶ Ad hoc rn̄det̉ ꝑ exceptiōeꝫ lr̄e.Et pōt iſta lr̄a exponi pl̓ibꝰ modis: vno modo ſic. Et fl̓omia ꝗdē nō multū cōfert niſi qn̄ maͣ eſt īter duas cutes .i.niſi qn̄ maͣ col̓ica eſt pauca ⁊ ē admixtio ſanguinis ml̓iaſupple ꝗ eſt aptꝰ fluere ⁊ eſt in curſu. Si aūt ꝓfūda fueritid eſt ſi maͣ col̓ica ſit multa: ⁊ hoc qꝛ maͣ col̓ica pura ſit vl̓qꝛ paꝝ eſt ibi maͣ ſanguinea admixta: vn̄ ītelligit hͦ ꝙ maͣcolerica ꝓfundet̉ nō ꝓpter multā admixtionē ſanguinisſed ꝓfundat̉: qꝛ maͣ colerica eſt ml̓ta: vn̄ eſt ita in magnaqͣꝫtitate ꝙ eſt ibi in ſuꝑficie ⁊ in ꝓfunditate: tūc eius iuuamētū minorat̉ .i. tūc ita nō ꝯfert fl̓omia: ⁊ fortaſſe attrahitid eſt fortaſſe augmentat̉ heriſipilla .ſ. cuꝫ ſit flebotomiaqn̄ maͣ colerica eſt multa vel pura: qꝛ cum ſanguis ſit frenuꝫ colere vt dicunt auctores ſi fiat flebotomia qn̄ maͣ eſtmulta vel pura: tūc ex tali extractōe ſanguinis pōt coleraſuꝑcalefieri ⁊ ex tali ſuꝑcalefactiōe ⁊ ebulitiōe colere attrahit̉ ibi plus de hūoribꝰ: ⁊ ꝑ ꝯn̄s augmentat̉ heriſipil̓la: ⁊ iō bn̄ dicit Auic. in primo can̄. fen 4ª. ca. de flebotomiia. Et ſūmotꝑe tibi caue ne egrū ad vnā duaꝝ reꝝ perducas .ſ. ad colericoꝝ hūoꝝ ebulitionē ⁊ frigidoꝝ cruditatē: ⁊ tūc pol̓e eſt ꝙ aliqn̄ ꝑ fl̓omiā augmētet̉: qꝛ attrahitſicut eſt in dicto cā. ¶ Alio mō pōt exponi ſic. Et flomiaꝗdē nō ml̓tū ꝯfert niſi qn̄ maͣ eſt īter duas cutes .i. niſi qn̄maͣ pl̓s īpellit ⁊ tumēt apꝑent̓: qꝛ qn̄ ma pl̓s īpellit apꝑēt̓eſt ſignū ꝙ eſt ſecum ſanguis admixtus: qꝛ materiaʸ ſanguinea plus īpellit: vt dictū fuit ſupra in pͥmo cap̄. illo. §.⁊ pura nō īpellit penitꝰ ⁊cͣ. qn̄ aūt ſanguis eſt admixtꝰ cūcolera: tunc flebotomia ꝯfert. Si autem ꝓfunda fuerit .i.ſi materia minus īpellit vl̓ nullo mō impellit apparētertunc minoratur eius iuuamentū .i. flebotomie: qꝛ quādonō impellit tunc ſignificat̉ ꝙ eſt heriſipilla pura vel pauca admixtio ſanguinis: vnde tunc nō ita confert flebotomia: ⁊ fortaſſe attrahit .i. fortaſſe augmentat̉ heriſipilla .ſ.qn̄ ſit flebotomia qn̄ maͣ nō īpellit: qꝛ tūc cū colera ſit pura vel multa in qͣꝫtitate ꝑ flebotomiaꝫ pōt ibi ſieri maiorebulitio cole̓: vt dictū fuit. sͣ: vn̄ attrahūt̉ hūores ⁊ p̄t heriſipilla augeri. Cū iſta expoſitiōe ꝯcordat Aly. in diſpoſitiōe regali: ꝗ dicit ꝙ qn̄ heriſipilla eſt ſine tumore: tunccōpetit ſolutio ventris. ſi eſt cū tumore: tūc debet fieri flebotomia ⁊ ſolutio ventris ẜm ꝙ apparet per verba eiusin capl̓o de curatione heriſipille. Tertio mō pōt exponiiſtud verbū Aui. ſic. nam ẜm ꝙ apparet ꝑ Gal. 14ª ꝑticula: de inge. ſani. heriſipilla eſt dupex: qꝛ qͦdā eſt cū vulnere: et qͥdā ſine vulnere: illa q̄ ē ſine vulnere ē illa q̄ fit excolera nō aduſta nec mala: vel fit ex ſanguine tenui ꝗ ꝓportionat̉ colere. Illa aūt q̄ eſt cum vulnere ſit ex coleraaduſta groſſa mala. Et iō dicit ibi Galie. nam ſi colera ſitcorroſiua ⁊ calidiſſīa cutē excoriabit vſqꝫ ad ſui īteriora:⁊ talis heriſipilla eſt mala. Et ido dicebat Auicenna in