Druckschrift 
Pars secunda (1484)
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

ꝓpͣctate uel ī poſſeſſiōe. dic ut pleniꝰ noͣ. ī. d. c. ſuꝑubi ē ꝓpͥa maͣ iſtiꝰ arti. ī. c. pe. e. ti. Tractat ēt Inn. iure petit̉ ſubiectio. an̄ qn̄ ī iſtꝭ īcorꝑalibꝰ poſſit ſubiectꝰ noīare dn̄ꝫ ī iudicio ita poſſit ꝓcedi ꝓuthr̄ ī. c. qm̄. ī. §. ſi ſr̄ rebꝰ ut lit. ꝯt. ī. l. ij. C. ubi ī act. uideaſ pl̓ne int̓ cetera dic̄ ſubiectꝰ ꝯuētꝰ ſr̄ ſubiectōe quā aliꝰ poſſidꝫ ī pt̄ noīaredn̄ꝫ ī iudicio ad ut illo ueniēte det̉ actori v̓a poſfeſſio. qꝛ ſubiectꝰ hꝫ facultatē trāſferēdi poſſeſſio ſubiectiōis. īmo peccat ille qui a ſubiecto alteriꝰ recipit obediētiā. xvi. q. iij. c. placuit. quod bene noͣ.Hod ſupe̓ cerdotes ſūt diohis. Abbas ſaceſani ep̄i ad eiꝰ ſynodū uenire ſibi obedire ꝯpelli pn̄t cēſurā eccleſiaſticā. pͥº ponit deciſū exordiū. dictū īcluſa limitatōe. dictū ēibi abbates. limitatio ibi dūmō.. pͥª ſacerdotes dioceſis tenēt̉ ire ad ſinodū ep̄alē. ītelligit Io.an. de ſacerdotibꝰ hn̄tibꝰ curā. qꝛ hn̄tes curā nonſubijciūt̉ legi dioceſane hēant eccl̓ias qͦꝝ rōne teneāt̉ ad cathedraticū ad qͣrtā d̓cimaꝝ ſi. ut ī. c. ꝯqͣrēte.. de offi. or. ur̄ ſentire Io. an. hn̄tescurā tenēt̉ ire ad ſynodū ep̄alē. dictū mihi plꝫ ſiī ſynodo eēt agitādū aliqͥd ꝯcernēs aīaꝝ curā uel eccl̓aꝝ ſtatū. ſecꝰ puto ſi uellet ꝓcedere ad reformationēmoꝝ. ul̓ ad aliqͥd ſtatuēdū ꝯcernēs totū cleꝝ. tuncoēs cl̓ici ciuitatꝭ dioceẜ tenēt̉ ire ita tn̄ eccl̓ijs nonſubtrahat̉ diuinū offm̄. c. fi. xviij. di. ubi ꝓbat̉ēt laicos pōt ep̄s ad ſynodū uocare. ſic pōt ītelligiInn. ī. c. graue p̄bē. ubi dic̄ cūctꝰ clerª dioceẜ ciuitatꝭ dꝫ uenire ad ſynodū ep̄alē. noͣ. ibi aliqͥd ſtatuēdū ⁊c̄. ep̄s pt̄ aliqͥd ſtatue ꝯͣ canones ēt in ſynodo. ad quotidie allegat̉ iſte tex. fac̄. c. īſtitutꝭ. xxv. q. ij. uid̓ pl̓ne Io. an. ī. c. fi. oſ. archipͥſ. in. c.ul. ap. li. vi. fe. ꝯſi. xvij. ſecꝰ ī laicꝭ. ipſi pn̄tſtatuē ꝯͣ leges īꝑatorꝭ. dicēdū ut le.. ī. l. oēsppl̓i. ff. iuſ. iu. noͣ. ſic̄ pn̄t ſubditi ꝯpelli uenire ad ſynodū ep̄ale ſic ep̄i ꝯpelli pn̄t ut ueniant adꝯciliū ꝓuīciale. xviij. di. to. id̓ dicēdū ꝯcilio gn̄ali qd̓ fac̄ papa ex uni v̓ſo. īmo qͥlibꝫ ep̄s iurat ī ꝯſecratiōe ſua ire ad ꝯciliū ꝑſonal̓r niſi fuerit īpeditꝰ canōico īpedimēto. ut ī. c. ego. .n. iureiū. In glo. i. ī fi.. gl. ur̄ ſeq̄ Inn. dicēs ſi abbates hn̄t ppl̓ꝫ ītelligo ſubiectū ep̄o tenēt̉ ire ad ſynodū ad oīa aliaobligāt̉ ſūt lege dioceſana queadmōꝫ alie eccl̓ieſeculares. un̄ ẜm tenēt̉ hr̄e ī monaſterio cathedrāubi ep̄s poſſit libito p̄dicar̄ ppl̓o. Itē tenēt̉ ad qͣrtādecīaꝝ funeraliū ꝓut alij curati ut pleniꝰ dixi ī. c. dilectꝰ de off. or. Hug. tn̄ dixit ēt ſi hn̄t ppl̓m tenēt̉ire ad ſynodū aſtrīgāt̉ ꝯſtitutōibꝰ ſynodalibꝰ ut īfi.. xviij. di. c. fi. Hoſt. dixit ſynodꝰ ē mixti iurꝭ.reſpectu ꝯuocatōis ē de lege dioceſana abbatesn pn̄t ꝯpelli uenire niſi ſubſit rōnabilis. ut ī. c. ep̄salle. ī gl. ſꝫ reſpectu eoꝝ ſtaiuūt̉ ī ſynodo ē legodioceſana ſꝫ lege iuriſditiōis qꝛ ad iuriſditionē ꝑtinet ſtatuē ſtatutꝭ obedire. ſꝫ ſi abbates ſūt exēptitenet̉ ire ad ſynodū niſi habeāt capellas hn̄tes ppl̓ꝫ.na tūc rōe capellarū tenēt̉ uenire. ut ī. c. ex ore pui.Abbas limitat dictū qn̄ abbas exēptus ſe exercetcura capellaꝝ. ſi āt capellāos tc̄ ſatꝭ ē ip̄i capellāiuadat cōiꝰ v̓iꝰ. ẜꝫ p̄dicta limita tex. in. c. nimisde exceſ. p̄la. ubi dr̄ religioſi tenēt̉ ire ad ſynodūep̄ale. dꝫ enī ītelligi aut de exēptis aut qn̄ ꝯgregat̉ exfacili ul̓ ītelligat̉ ī ipſis religioſis īferioribꝰ. ſecꝰ ī co prelatꝭ qꝛ tūc dꝫ fieri diſtīctio.. predicta noͣ. Ultīo op. ꝯͣ tex. ī eo dr̄ iſti tenēt̉ uēire ad ſynodū niſi ep̄s uelit aliqͥd ſtatuē ꝯͣ canōes. ur̄ ſine effectu poſſint ſubditi diuinare qͥd uelit ep̄sīſynodo ſtatue̓. ſic limitatio ponit̉ nunꝙͣ hēbiteffectu. So. ẜm Inno. pt̄ enim tex. intelligi ep̄s intitatione expreſſit cauſam non licitam. idem ſi nonexp̄ſſiſſꝫ ſꝫ notorie ꝯſtabat ep̄s ꝯgregabat ſynodūut aliqͥd diſpone̓t ꝯͣ canones. Et bn̄ hoc dictū tenent̉ ſubditi obedire p̄lato ſeu ire ad ſynodū qn̄notoriū ē ob cāꝫ iniuſtā fit ꝯgregatō. ſil̓e noͣ. Inn.ī. c. ij. de dila. ubi dicit ſi ī citatōe expͥmit̉ iniuſtauel de iniuſticia notorie ꝯſtat tenet̉ citatꝰ ꝯꝑere qd̓noͣ. uide etiā Inno. ī. c. inqͥſitioni. de ſē. ex. ubi dic̄ tenet̉ qͥs obedire etiā pape qn̄ mādatū ſuū ē ꝯͣ deūul̓ timet̉ ſcādalū futuꝝ ul̓ ſupple ad lr̄aꝫ ibi ad ſyno uenire ſtatutis obedire. tūc recte ſubijcit̉ poteſt eos excōicare niſi aliquid ſtatuerit cōtra canones quelibet expoſitio eſt bona.Vm ī eccleſijsCanōici regulares inobediētes pͥori ſuo ip̄m excōicari pn̄t.Iſi fuerit incorrigibiles de fratrū ꝯſortio expelli debet: pͥmo narrat factū. dat iudices ibi iōqꝫ.prīa fac̄ tria. pͥº ponit̉ pape mādatū. rebelliotuor canonicoꝝ ipſoꝝ excōicatio ibi cūqꝫ. ipſoruꝫabſolutio p̄ceptū eis factū. ibi igit̉. pͥª ibi ihis ad ꝑtinēt. ſubditi etiā regulares tenerētur obedire eoꝝ p̄lato niſi ī his ad ꝑtinent. ſi ergo p̄ceptū eēt ꝯͣ deū ul̓ excedēt limites officij ſui tenētur ſibi obedire. de uide qd̓ noͣ. Inn. ī. c. ad anres de. or. fac̄. xi. q. iij. c. reſiſtit.. c. iulianꝰ I 2 pͥor regularis hꝫ correctionē iuriſditione ī canonicos ſuos regulares pōt eos excōicare exigenteꝯtumacia. tene mēti iſtū tex. exqª potes colligelatus citra ep̄m hꝫ ptātē excōicādi ſubditos. fac̄ qd̓ dixi ī. c. ab eccl̓iaꝝ.. de offi. or. ī. c. ſic̄.. de ſimo. potes collige̓ ubi mōaſteriū regit̉ pͥorē ē ibipor in exercēda iuriſditōe loco abbatis. ad h. c. fi. deſta. re. Itē noͣ iūcta glo. i. etiā regulares pn̄tpelli ad ꝓmittēdū obediētiā eoꝝ p̄lato iuramētū ſipͥus reddiderūt ſe ſuſpectos ul̓ ꝯtumaces ī obediētiap̄ſtāda. hūc tex. doc. idē uoluerūt debē obſeruariī clericꝭ ſcl̓aribꝰ curā hn̄tibꝰ. ut ſi aliqn̄ reſtiteruntobedire ſuo p̄lato pn̄t ꝯpelli ad iurādū obediētiā utdixi poſt eos.. eo. legebat̉. Itē noͣ ſcpͥtis p̄lato credit̉ agit̉ modico piudicio. Ultīo ſiregulares pn̄t ꝯſtrigi ceſurā eccl̓iaſticā pn̄t expellia ꝯſortio fratrū. ītelligūt tn̄ doct. debēt detrudi incarcerē ita excludant̉ ab alioꝝ ꝯſortio qꝛ ſtabūt alijs ī dormitorio ul̓ refectorio. aūt debēt excludi a monaſterio al̓s daret̉ eis maͣ uagādi. uolēs excludi a monaſterio facēt ſe īobediētē ſic daret̉ occaſio mali. ꝯͣ. c. quāto ad fi. diuor. ī. c. fi. de regu. de dic ut ibi noͣ. In gl. i. ī. fi. dic̄ Phi. ibi loq̄turtex. de ſuſpectꝭ. idē Hoſt. dicēs ibi ad obediētiā ſeultraneos .i. uolūtarios offerebat ut.. latiꝰ dixi Ingl. iij. ibi qd̓ ē ueꝝ noͣ glo. ur̄ enī īſtrumētūpoſſit ꝓbari crime alicuiꝰ. ſed hac maͣ dic ut pleniꝰdiſputat Io. an. ſuꝑ regula ſemel re. iu. li. vj. Etclude alit̓. aut enī ex tenore īſtrumēti patet crime ita directe fuit ꝯfectū inſtr̄m ſuꝑ criminc. pōt probari crimē inſtr̄m. exēplū canonici obligauerunt ſeadīuicē inſtr̄m ſuꝑ ꝯiuratōe quā faciebat ꝯͣ ep̄m. enī inſtr̄m ſatis ꝓbat̉ ꝯiuratōis crimē ¶Itē poneexēplū ſiqͥs p̄ſtito iuramēto de ueritate rn̄dit ꝯͣria adpoſitōes. ipſo facto ꝓbat̉ ꝯͣriū. ut ī. c. ī poſitōibꝰde iureiurā. li. vj. idē dicēdū ī ſil̓ibus. aut agit̉ debatōe directe fiēda. tūc aūt īſtr̄m fuit ſepiū ſine ꝯſenſu illiꝰ dr̄ crimioſus ꝓbat qꝛ al̓s facili ꝯuīce̓t̉qͥs de crimīe. nec nōriꝰ hꝫ ī officiū nec teſtes ſcpͥti inīſtr̄o dāt illi fidē qꝛ credit̉ teſtibꝰ ī p̄iudiciū alteriꝰ niſifuerīt citati iurauerīt ī pn̄tia ꝑtis. ut ī. c. ij. teſti. autiſte dr̄ crimioſus ꝯſēſit ī īſtr̄o. tūc ꝓbat quoad pe cui pt̄ iſte ſe ſubijcē. ad. c. dilecti ele.. c. pe. cri. fal. ſꝫ quoad penā cui pt̄ ſe obligare credit̉inſtr̄o qꝛ nemo ē dn̄s mēbroꝝ ſuoꝝ. l. liber. ff. adl. aqͦ. in. c. contingit el. j. de ſen. ex. Et ſi diccremus