Druckschrift 
Expositio super tertia, quarta, et parte quintae fen IV. libri Avicennae
Seite
93r
Einzelbild herunterladen
 

9 3IIFluxus ſanguinisTractatus

qn̄ tu auferes illud quod eſt ſuper ipſumtūc tene quod ē ſub loco ī via ītineris vene p̄me p̄ſſionē fiat ſecuritas de ſaltu ſanguīs eradica illud qd̓ eleuatur deeo ī loco ſuo ꝑmuta illud alio. ſi preparatio tua quā facit mēbro ī iſta hora ẜꝫ oꝫ: ē vt ſit orificiū eius magis īmū qͣꝫprincipiū ita vt qn̄ ē ꝟbi gr̄a ī īferioribusīteſtini matricij ſternat̉ ſtratū aliqd̓qd̓ eleuet īferiora depoat ſuperiora ẜꝫmaiorē elongationē eſt ex dolore: de inde dimitte ip̄ꝫ tribꝰ diebꝰ: deīde annecteei hūc modū vſquequo eleuetur ſāguis. In ꝑte iſta Auic. docet in ſpeciali modū regimē ligationis vene vel arterie. oſtendit etiā ꝗd eſt faciēdū poſtligaturā. Et dicit. Et de regimine ⁊cͣ. deinde īuolue ideſtliga poſtea .ſ. poſt ligationē. adminiſtra medicinas .ſ.reſtrīgētes ſanguinē. maxīe debēt admīſtrari medicīeretētiue ſūt ꝯglutīatiue viſcoſe. que autē ſint iſte dicetpoſtea. nos ēt dicemꝰ illarū ſint meliores. Uerūtn̄qꝛ. qꝛ multotiēs abbreuiat̉ .i. reſtringit̉ ſanguis eiꝰ ſiaccidat ei .i. ſanguini ꝓceſſio .i. fluxꝰ ſanguīs ex ſeipſo qn̄tu aufers id qd̓ eſt ſuꝑ ip̄m .i. qn̄ tu diſſoluis vulnꝰ tūc tene ⁊cͣ .i. tūc eleua illā medicinā cōprime medicinaſuꝑ orificiū vene ſub orificio in via vn̄ venit ſāguis: de īde renoua medicinā ſuꝑ locū. hoc eſt qd̓ dic̄ Gal. deīge. Oꝫ tn̄ vt feſtines ad hāc medicinā. ſic̄ ſtulti medici faciūt. ſed pͥmitꝰ digito in vulnꝰ īducto cōprimat̉: dein̄ altera manu medicinā īpone ſic dimitte .ſ. hacmedicina tribꝰ diebꝰ. de īde ānecte ei ẜm hūc modū .ſ.ſi fluit qn̄ diſſoluis remoueas pͥmā medicinā. ſicfiat quouſqꝫ eleuet̉ .i. retineat̉ ſanguis eiꝰ. hoc ē qd̓ Aui.vult dicere in hac parte. Tunc ſequitur illa pars.Refrenatio aūt bucellatōne non eſtpoſſibilis niſi in arterijs magnis: fac ergo liciniū ex pilis leporꝭ: aut tela araneeaut ſubtili cotto: aut panno lini veteri: deīde pulueriza ſuꝑ ip̄ꝫ medicias ꝓhibēteꝫſanguinē. Et mitte ī ip̄aꝫ artaria ſicut bucellā: deīde ſtrīge ſuꝑ ip̄aꝫ ligaturā: fortaſſe admīſtra liciniū ex pilis leporꝭ ſolū excuſat ſollicitudinē. oꝫ vt ſtrigas ſtrictura adherēte ſe ꝑet̉ dōec incarnet̉: In ꝑte iſta Auic. declarat ī ſpāli cāꝫ retētiuā fluxꝰ ſāguinis ſit īpletionē artarie bucellatiōe dic̄. refrenatio āt .i. ꝯſtrictio fluxº ſāguīs bucellatiōe ē pol̓isniſi ī artarijs magnis. ca hꝰ ē. qꝛ īpletio bucellatiōe ēīmittere liciniū ītinctū ī medicīa reſtrictiua ī orificiū artarie. ſit niſi qn̄ orificiū ē magnū ita ſit capaxilliꝰ licinij. hoc aūt ē in artarijs magnis non in paruis. Liciniū v̓o ex ſe naͣ regit in extractiōeeiꝰ paulatī expulſiōe eiꝰ aūt alijs ab hoc In iſta ꝑte Auic. remouet qd̓dā dubiū qd̓ dcm̄ ē: īmediate oꝫ vt ſtrigas ſtrictura adherēte ſeꝑat̉ donec incarnet̉ artaria. Sꝫ aliꝗs diceret quō īcarnabit̉ artarian̄qͣꝫ ſeꝑaret̉ talis ligatura tale ſit ī orificio artarie. illd̓n. liciniū īpediet ī ꝯſolidatiōe ipſiꝰ. hͨͦ dubiū Auic. remo-

uet dicēs. licinij v̓o naͣ regit ī abſtractōe eiꝰ paulatimexpulſiōe ⁊cͣ. qͣſi vult dicere Aui. bn̄ p̄t ꝯſolidari artaria an̄qͣꝫ ſeꝑat̉ ligatura. Nec obſtat tale liciniū īmiſſū inorificiū artarie. qꝛ naͣ ipſa īcarnat artariā expellit liciniū ex orificō paulatieue ſic̄ paulatīe īcarnat. artariaqn̄ ē ex tot o īcarnata ē illd̓ liciniū expulſū extra orificiūEt naͣ poſſit face̓ ē māifeſtū. videmꝰ .n. ad ſēſū ip̄aexpellit fruſtra oſſiū multotiēs ex vulnere. multotiensēt exreſlit illa ſunt ītus īfixa nec inirū. dic̄. n. Gal. ī ꝯmēto affo. 7ᵉ ꝑticule. Forti naͣe nihil reſiſtere pōt. videmusenim maͣ ap̄atis natura a ꝗbuſdā locis expellat:oſſa etiā tranſeunt ⁊c̄. Tunc ſequiturⁱ illa pars. Impletio v̓o ſine bucelatiōe ē vt īponiat̉ verbi gr̄a illa res in orificiū eius ligetur deſuper p̄ter penetratiōeꝫ eiꝰ ī venas vt retieat̉ eis que ſunt ſicut puluilli. ꝓprie ſpōgia vittis fortis ſtricture ſtrīgētibꝰ ip̄m cōuerſiōe ſtricture ē trahēs. Strictura v̓o prīa oꝫ vt ſitppe orificiū: deīde īuoluat̉ vadēs retro ſolue ſtricturā gradatī. ſcias ſtrictura puluilloꝝ vittaꝝ qn̄ eſt debilis vēitex ea nocumētū ſtricture eſt attractio: ꝓuenit ex ea nocumētū ſtricture eretētio īpletō: oꝫ ergo vt ſubtiliet̉ ī hoccapl̓o. ergo ſtrīgit̉ ſtrictura bonaſtrigit̉ iteꝝ ex latere diuerſo ꝯclīat maͣreſiſtit attractiōi ex ſtrictura. non oꝫ vtꝑueniat̉ ſtrictura ꝓhibitōe niſi ſitinfra dolore niſi ſi illud fuerit neceſſariūin primis: deinde molifica paulatim. In ꝑte Auic. d̓termīat ī ſpāli retētiua fluxꝰ fāguīs ſit īpletionē ſine bucellatōe. duo fac̄. fac̄. additq̄dā.. ibi ¶Ampliꝰ ſtrīge ſuꝑ medicīas) Prīa ī duas. qꝛtal̓ modꝰ p̄t fieri dupl̓r. vnoº. ſine ſutura. alioº. ſutura.prīogͣ pōit pͥmū modū. 2ᵐ.. ibi (Et ml̓totiēs ꝗdē ē neceſſariū ⁊cͣ.) Dic̄. īpletio v̓o ⁊cͣ. vt ponat̉ illa res .i.id liciniū īuolutū medicīa viſcoſa ꝯglutinatiua ī orificiū eiꝰ .i. ī orificio vulneris ſupra venā poſt penetrationēeiꝰ ī venas poſtqͣꝫ mittat̉ illd̓ liciniū ītꝰ ī orificio vene. vn̄iſte modꝰ ꝯpetit ſpāl̓r ī artarijs ſūt multū magne.dictꝰ v̓o ꝯpetebat pl̓s ī venis artarijs magnis. ſupplefac vt retineat̉ .ſ. id tale liciniū ītꝰ ī vulnere eis ſūt ſic̄puluilli .i. plumazoli ꝓpͥe ſpōgia .i. ꝓpͥe plumazolis factis ex ſpōgia vittis fortis ſtricture ſtrigētibꝰ ip̄ꝫ ꝯuerſiōe .i. ꝓhibitiōe ſtricture ē attrahēs. qͣſi vultdicere tu d̓bes facere ſtricturā ꝓhibeat hūores fluere ad locū. tūc Auic. on̄dit qͣlis ſtrictura ē illa dꝫ fieriad vt ꝓhibeat̉ fluxꝰ hūoꝝ dicēs. ſtrictura oꝑꝫ pͥº vt ſitꝓpe orificiū ſuꝑ. ſtrictura. deīde īuoluat̉ ſupple ligaturavadēs retro .ſ. orificiū ſu. a ꝑte vie. vn̄ vēit fluxꝰ. qꝛ ſi pͥnᵐvene ſit ſuꝑiꝰ tūc oꝑꝫ vt ſtrictura ꝓcedat retro orificiū vſus īferiora. ſtricturā gͣdatiꝫ .i. relaxa ſtricturā gͣͦdatī. dꝫn. ſuꝑ orificiū ꝓpe orificiū ligatura ſtricta. qͣꝫto magis elōgat̉ ab orificio tāto magis relaxet̉. hꝰ ē. qꝛ ſtrictura ē ſuꝑ orificiū fac̄ adherere ꝑtes expͥmit ſanguinem a loco fluxꝰ v̓ſus alias ꝑtes. hec ſunt faciūt maxime ad retētionē fluxꝰ ſanguis. Sꝫ ſi ligaturaⁱ ſuꝑ orificiūeſſet debilis elōgata ab orificio ſtricta tūc īpediret̉ inū