Fen.II.
dicinā gn̓atiuā. qꝛ in eis nō eſt niſi talis duplex hūiditas:que gniat̉ rōne vlceris: vn̄ cōcauū ē: quā ſufficiēter abſtergit ⁊ exiccat medicia faciēs naſci carnē. hec aūt v̓ba fuerūtpͥuꝫ lōgiꝰ d̓clarata ẜm ꝙ apꝑꝫ ſubtil̓r ītuēti. ¶ Si āt iu q̄ras. qꝛ dcm̄ ē ꝙ talis putrēdo ē ꝗdā morbꝰ ꝑ ſe diſtinctꝰ cōpoſitꝰ cū vlcere cōcauo quē pͥus oꝫ curare qͣꝫ vlcus. Quismorbꝰ eſt tal̓ putredo. Dd̓m eſt ſine aliꝗbꝰ oppōnibꝰ ꝙ vtmihi vr̄ tal̓ putredo eſt morbꝰ in nūero: ⁊ ītelligo ꝑ putredinē nō motū hūoris in corruptiōeꝫ ſꝫ ſaniē iā aggregatāex tali alteratōe. hͦ aūt ē morbꝰ cū ibi exn̄s ꝑ ſe et imediateledit oꝑationē naͣe. qꝛ cuꝫ talis ſanies ſtet in facie poroꝝvlceris īpedit aduētū nutrimēti ad vlcꝰ: ⁊ coagulatiōemip̄iꝰ in carne: eſt etiā morbꝰ ī nūero. ſic̄ q̄dā res ibi exn̄s cūꝑtibꝰ mēbri nūerata quēadmodū v̓mis ī īteſtinis: ⁊ lapisin renibꝰ: ⁊ lachryma ī ocl̓o drnt morbi ī nūo. Abſterſioaūt ⁊ exiccatio erit cura ip̄iꝰ ſūpta ab eēntia morbi. qꝛ gͦ tal̓putredo eſt ꝗdā morbꝰ ꝗ qn̄ ꝯponit̉ cū vlcere īpedit curatiōem eiꝰ. idcirco ſic̄ qn̄ cōponit̉ ap̄a cū vlcere oꝫ pͥus curare putredinē. bn̄ gͦ dixit Auic. Et oꝫ vt admīſtret̉ medicine facientes naſci carnē cum iam mundificatus eſt locꝰa ſordibus ⁊ ſimilibus. Tunc ſequitur illa pars.¶ Et ſcias ꝙ eſt medicīa faciēs naſci carnē in corꝑe aut mēbro: ⁊ nō ē faciēs naſciin alio ⁊ illd̓ iō: qm̄ fortaſſe exiccat in corꝑe: et nō exiccat in corꝑe ꝓpter cōpl̓onēduoꝝ corpoꝝ. ⁊ ẜm ꝙ ſciuiſti fortaſſe ſuꝑfluit in corꝑe: ⁊ nō ſuꝑfluit in corꝑe: neqꝫeſt abſterſio oīno: cū hec medicina īdigeat exiccatiōe qͣdā ⁊ exterſiōe qͣdā mēſuratis ẜm corpª nō abſolutis ⁊ res mēſurataeſt diuerſa cū imp̄ſſiōe ſua ī rebꝰ q̄ nō ſūtcōueniētis qͣꝫtitatis ī paſſiōe. Et oē exiccatiuū ꝗdē cuiꝰ ſiccitas eſt minor ſiccitatecorꝑis qd̓ cū eo curat̉ ē iteꝝ abbreuiatūab hoc vt faciat naſci carne̓ eiꝰ. īmo oꝫ vtſit ſiccius eo. ⁊ ꝓpter illud fit ꝙ olibanuꝫnō facit naſci carnē in corporibus donecꝑtranſeat equaliter in ſiccitate.¶ In qͣ ꝑte Aui. ſpecificat de medicinis faciētibꝰ naſci qͣꝫtūad cōpl̓ones iſtaꝝ. Dixit. n. Auic. pͥu ī caº ī qͦ d̓termīauitin gnͣali d̓ iſtis medicis ꝙ medicia gn̄atiua dꝫ eē exiccatiua nō multū. ſꝫ vſqꝫ ad terminū. mō hͨ Auic. ītendit ſpecificare magis qͣl̓r medicina gn̓atiua dꝫ eē exiccatiua ⁊ ꝑ reſpectū ad cōpl̓onē corꝑis: ⁊ ꝑ reſpctū ad vlcꝰ et ꝑ reſpectūad etatē. ⁊ ītermiſcet etiā cū his ꝗ̄dā alia. Poſſumꝰ gͦ dicere ꝙ iſta ꝑs diuidit̉ ī ꝑtes qͣttuor. In pͥma ꝑte on̄dit ꝙ exiccatio medicie gn̓atiue dꝫ eē ī reſꝑcū ad cōpl̓onē corꝑis.2ꝰ on̄dit qͣl̓r dꝫ eē ī eis friditas ⁊ cal̓itas. 3º on̄dit ꝙ exiccatio medicine gn̓atiue dꝫ eē in reſpcū ad vlcꝰ. 4º on̄ditqͣles medicīe gnatiue cōpeiūt in corꝑibꝰ ſenū. ⁊ ꝑ hͦ on̄ditquō etiā eiꝰ ꝯpl̓o dꝫ attēdi ī reſpcū ad etatē. 2ª ibi (Et oꝫ vtnō ſis ꝯtētꝰ medicia fuꝑ exiccationē ⁊ hūectatiōem) 3ª ibi(Neqꝫ ſuꝑ exiccatōeꝫ) 4ª ibi ¶Senes egēt medicis ⁊cͣ. Prima diuidit̉ in ꝑtes ꝗn̄qꝫ. in pͥma ꝑte fac̄ qd̓ dcm̄ ē. in 2ª ꝑtedocꝫ cognoſce̓ ꝑ qd̓dā ſignū vtꝝ medicia q̄ admīſtrari oad faciendum naſci carnem vel nimis vl̓ parum deſiccetad hoc conuenienter deſiccet per admixtionem alteriusrei cuꝫ ea: ⁊ in quarta ꝑte addit ꝗddā. in quinta ꝑte excuſat ſe de rōne cuiuſdā dicti remittēdo nos ad aliū locū. 2ºibi (Et exꝑimētū ꝗdē eſt id) 3ª ibi (ꝙ ſi fortaſſe videris ex-
De medicinis faciētibuscuſatiōeꝫ) 4ª ibi (Et qn̄ eſt iteꝝ ꝗbuſdā corꝑibꝰ)ª ibi (Atv̓o qͣre ſūt fcā ē pl̓a) Qd̓ pͥº dic̄ hͨ aui. māifeſtū ē ex his qͥ pͥºdcā fuerūt. duo .n. ītēdit dr̄e Aui. Unū eſt ꝙ qn̄ dicimꝰ ꝗmedicīa gn̓atiua dꝫ eē tm̄ d̓ſiccatiua et tm̄ abſterſiua. vt. i.nō ml̓tū: ſꝫ in pͥº gͣdū. hͦ n̄ dꝫ ītelligi abſolute: ſꝫ reſpcū cōpl̓onis corꝑis cui admiſtrat̉. ⁊ iō ꝗdā medicia fac̓ naſci invno corꝑe q̄ nō fac̄ naſci ī alio. ⁊ hec ē rō. qꝛ in vno corꝑeexiccat ſufficiēter. in alio aūt n̄. vl̓ ſuꝑfluit ꝓpter diuerſacōpl̓ones corpoꝝ ī ſiccitate. vel forte ſuꝑfluit abſterſio etin corꝑe vno. ī alio aūt nō ſuꝑfluit. aut n̄ ē abſter ſi ooīno⁊ iō in vno gn̄at carnē ſic̄ ī illo ī qͦ exiccat ⁊ abſtergit ſufficiēter. ī alio aūt nō ſic̄ in illo in qͦ aūt abſtergit aut exiccaſuꝑflue aūt paꝝ. Tūc Auic. dat cām eiꝰ qd̓ dcm̄ eſt dicens.cū hec medicia īdigeat exiccatiōe qͣdā et abſterſiōe qͣdādic̄ qͣdā. qꝛ īdiget pauca exiccatiōe. qꝛ n̄ niſi in pͥº gͦdu mēſurātis sͣ corpꝰ. hͦ ē dr̄e ꝙ īdiget exiccatōe ⁊ abſterſiōe inreſpcū ad corpꝰ in qͦ admiſtrat̉: ⁊ nō abſolutis .i. nō īdigeexiccatiōe et abſterſiōe abſolutis. Qd̓ gͦ dic̄ ꝙ medicīa d̓eē ficca ⁊ abſterſiua in pͥº gͣdū nō ītell̓it̉ hͦ abſolute. ſꝫ reſpcū corꝑis in qͦ admiſtrat̉ dꝫ eē ficca in pͥº gͣdu. ⁊ res mēſurata ē diuerſa cū imp̄ſſiōe ſua ī rebꝰ q̄ nō ſūt cōueniētiqͣꝫtitatis in paſſiōe. hͦ ē dr̄e res q̄ hꝫ ſuā actōeꝫ mēſuratā hͦeſt ꝓportiōatā ad alid̓: vt qꝛ nō faciat ſuū eſſcm̄ niſi admiſtret̉ in patiēte ſic diſpoſito diuerſificat ſuū effectū ⁊ ſuamimp̄ſſiōeꝫ ſi admiſtrat̉ ī rebꝰ q̄ n̄ ſūt ꝯueniētis qͣꝫtitatis inpaſſiōe. ⁊ iō accidit ꝙ effectꝰ medicie gn̄atīe diuerſificatſi admīſtret̉ in corꝑe qd̓ nō eſt ꝯueniētis qͣꝫtitatis poſſiōiab ip̄a. ⁊ iō ſi medicina gn̄atiua carnis admiſtret̉ ī corꝑe īqͦ exiccat ⁊ abſtergit ſufficiēt̓. tc̄ gn̓abit carnē ſi admiſtret̉in corꝑe ſicciori n̄ ē ꝯueniētꝭ qͣꝫtitatꝭ in paſſiōe vt qꝛ parūpatit̉ ab ip̄a. tūc exiccat paꝝ. ⁊ iō gn̄at pꝰ. ſi aut admiſtret̉in corꝑe paꝝ ſicco qd̓ n̄ ē cōueniētꝭ qͣꝫtitatis in paſſiōe: vtqꝛ patiat̉ nimis ab ip̄a. tūc exiccat nimis. et iō corrodit. ſicgͦ medicīa gn̓atiua diuerſuꝫ fac̄ effcm̄ ẜm ꝙ admiſtrat̉ incorꝑe ꝯueniētꝭ paſſiōis aut nō ꝯueniētꝭ paſſiōis. ⁊ iō vna⁊ eadē medicia ī vno corꝑe gn̄at carnē. ī alio aūt nō. hͦ eſtvnū qd̓ ītēdit dr̄e Aui. h̓. ¶ Alid̓ āt qd̓ ītēdit dr̄e Auic. ē ꝙoīs medicia gn̄atiua dꝫ eē ſiccior ſiccitate corꝑis. ꝙ ſi ſiccitas eiꝰ ſit minor ſiccitate corꝑis: tūc n̄ fac̄ naſci carnē. ⁊ rōhuiꝰ ē. qꝛ ī medicina gn̄atiua dꝫ eē ſiccitas ſufficiēs ꝑ quāꝯſeruet ſiccitatē corꝑis: et exiccet hūiditatē vlceris ẜm ꝙdeclaratū fuit pͥus. hͦ aūt nō hr̄ et niſi excede̓t ſiccītatē corꝑis. ſi gͦ ē minor ſiccitate ip̄iꝰ. tūt ꝓculdubio n̄ facit naſci.¶ Sic gͦ duo ſūt q̄ Aui. pōit ī hac ꝑte circa ſiccitatē medicīegnatiue. vnū ē qd̓ aui. pōit .ſ. ꝙ medicīa gn̄atiua dꝫ hr̄e ſiccitatē vltra ſiccitatē corꝑis in pͥº gͣdū ẜm ꝙ dcm̄ fuit pͥus⁊ hͦ ponit ibi ī 2ª ꝑte. Et oē exiccatiuū ⁊cͣ. Alid̓ ē qd̓ Auicē.ponit pͥmū ꝙ qn̄ dicimꝰ ꝙ medicia gn̄atiua dꝫ eē ficca inpͥº gͣdū dꝫ hͦ ītelligi nō abſolute: ſꝫ reſpcū corꝑis in qͦ admīſtrat̉. hec aūt vba lōgiꝰ ⁊ meliꝰ fuerūt pͥus declarata incaº gn̄ali. Eſt āt ītelligēdū h̓ ꝓ ꝑte illd̓ v̓bū qd̓ dicit Auic.⁊ oē exiccatiuū ꝗdē cuiꝰ ſiccuas ē mīor ſiccitate corꝑis ⁊cͣ.ꝙ illd̓ dcm̄ .ſ. dr̄e ꝙ iſta medicīa ſit ſiccior corꝑe vel minꝰſicca n̄ ē ꝓprie dc̄m̄. ſic̄ dic̄ aui. in pͥº. fen pͥª caº de cōpl̓onibus. ſi .n. hͨ eēt ꝓprie dcm̄. tūc ſeq̄ret̉ ꝙ medicīa tēꝑata inſiccitate hr̄ et cōpl̓onē hūanā qd̓ eſt īpol̓e. dr̄e gͦ ꝙ iſta medicia ſit ſiccior vl̓ minꝰ ficca corꝑe ē dcm̄ īpropͥe ⁊ cōꝑatioabuſiua. ⁊ iō qn̄ dic̄ ꝙ medicia iſta ē ſiccior corꝑe dꝫ hͦ intelligi effectiue. vt qꝛ ꝑ ip̄aꝫ in corꝑe hoīs ꝑueniet ſiccitasmaior qͣꝫ illa quā pͥus hēbat: et qn̄ diē ꝙ eſt minꝰ ſicca dꝫītelligi. qꝛ ꝑ ip̄am nō alterat̉ corpꝰ ad ſiccitatē maiorē: necetiā ī illa qua pͥus habebat cōſeruat̉. Deinde cum dicit.¶ Et exꝑimētū ꝗdē eſt illd̓ qd̓ ſcit̉ qd̓ eſtex exiccantibꝰ et ſtantibus aut ex naſcentia carnis ẜm proceſſionem vel continuitatem aut ex ſordidatione.