De tranſcendētibus
actōis. nō tn̄ expreſſe vl̓ ad plus mepetermino. Que aūt reſtāt dicēdade potētijs aīe patebūt infra cū agetur de ſecūda ſpecie qualitatis¶ Quot modis dicit̉ potentia paſſiua. ⁊ qͥd eſt potētia natural̓ ⁊ obediētialis Cap̄. XII.EEcūdo videndū eſt de poteſtia paſſiua. ⁊ pͥmo ponendaeſt diſtinctio de potētia naturali ⁊ obediētiali. Scd̓o dicēdūeſt qͥd eſt educi de potētia vtraqꝫ vl̓induci formā in vtrāqꝫ potentiam.Quantū ad pͥmū dicendū eſt ꝙduplex eſt potētia paſſiua. q̄dam naturalis. q̄dam obediētialis. Potentia aūt naturalis d̓r que p̄t reduci ꝑagens naturale in actū. ⁊ hec eſt duplex. Quia eſt q̄dā potētia paſſiuareſpectu ſui accn̄tis .ſ. reſpectu actꝰaccn̄talis. ⁊ ſic in qͦlibet ſubiecto eſtpotētia paſſiua reſpectu ſui accn̄tisqꝛ accn̄s cauſat̉ a cauſa naturali velagēte naturali. ⁊ ſic cignus eſt in poetia reſpectu albedinis. Alia ē poētia paſſiua natural̓ reſpectu actꝰubſtantialis. ⁊ talis paſſiua ponit̉n̄ materia pͥma reſpectu forme ſubtātialis. Potētia aūt obediētiais eſt duplex Primo em̄ ip̄e res nae ſunt obedire actiōi diuine in fiericquid eſt factibile de eis ꝑ diuināirtutē. ⁊ ideo talis potētia paſſiuar obediētialis. qꝛ reducit̉ ad actuꝫagens nō naturale. ſed ꝑ agēs ſuꝑaturale qd̓ eſt deus. cui in his queſunt ſuꝑ naturā res naturales natetꝭ obedire. Scd̓o etiā ip̄e res nateſunt obedire artifici. ⁊ ſi nō ſic vt diuine actiōi. tn̄ aliqͦ mō vt fiat de eisꝑ artē qd̓ artifex ẜm rōem rectā ⁊ regulam artis intēdit. ⁊ iō etiaꝫ talispotētia paſſiua (que ꝑ agēs artificiale inducit̉ in actū reſpectu reꝝ naturaliū) p̄t dici obediētialis. ⁊ ſic in
trunco eſt duplex potentia paſſiua.Una obedientialis reſpcū dei vt exeo ſubito fiat vitulꝰ. Alia etꝭ obedientialis reſpectu artificis: vt ꝑ artēex eo fiat lectus Eſt vlterius intelligēdū ꝙ potētia paſſiua alio mōdiſtinguit̉ aliter. Eſt em̄ quedā potētia paſſiua ꝯiuncta actui. ⁊ ſic materia corꝑis humani eſt potētia cōiuncta actui qͣꝫdiu aīa eſt in corꝑe. ⁊corpus eſt in potētia paſſiua accn̄tali ꝯiuncta actui cū eſt actu albedo īeo. Alia eſt potētia remota ab actualiqn̄ maiori diſtātia: aliqn̄ minori.vt embrio eſt in potētia remota abactu aīme rōnalis qͣꝫdiu manet ſubforma vegetatiua vel ſenſitiua tm̄.et paries ad albedinē an̄qͣꝫ dealbet̉.¶ Quid eſt educi vel inducireſpcū potētie paſſiue. ⁊ q̄ formē educant̉ de potentia naturali. ⁊q̄ de potētia obediētiali. ⁊ qͥbꝰ cōuenit induci vl̓ educi Ca. XIII.Uia vero de potentia paſſiua forme educunt̉ vel in eaꝫinducunt̉: iuxta hoc faciliterp̄t patere ſcd̓m .ſ. quid eſt educi formā de potētia materie. ⁊ q̄ dicūtureduci vl̓ induci. Educi em̄ formamde potētia materie nihil aliud eſt qͣꝫformā depēdere ẜm eſſe ⁊ fieri ab ipſa materia Induci aūt formā in potentiā materie nihil aliud eſt qͣꝫ formā depēdere ab ip̄a materia ẜm fieri. licet nō dependeat ẜm eſſe. Ex qͦpꝫ ꝙ oēs forme naturales infra animā rōnalem depēdent ab ip̄a materia ẜm ſuū eſſe ⁊ ẜm ſuū fieri. qꝛ necextra materiā eſſe pn̄t nec extra materiā fiūt: loquēdo large de fieri Idcirco oēs forme ſub̓ales infra aīamrōnalē dicunt̉ educi de potētia materie naturali ⁊ nō induci. Sil̓r qͥaoēs forme accn̄tales depēdēt qͣntuꝫad eſſe ⁊ fieri a potētia ip̄ius ſubieB iij