Religio. ij.ꝙ acceptatio officij executionis vel executio factaꝑ religioſum nō petita ⁊ obtenta licentia ſuꝑioriseſt ipſo iure nulla. Nā negatiua p̄cedens verbuꝫpoteſt ꝓut eſt ibi reddit actū de iure impoſſibilē.⁊ neceſſitatē importat. vt vult glo. in regula. pōt.in. vj. Nec ẜm glo. in cle. j. de teſta. ſufficit licentiatacita. Bar. tn̄ in. l. vniuerſis. C. de cu. li. x. videt̉tenere dictā opinioneꝫ. videlicet ꝙ facta executioteneat. De hac materia vide infra Reſtitutio. xv.⁊ Teſtamentū. iij.An autē guardianus vel prior qͥ ſuis ſubditispoſſunt dare hanc licentiā: teneant̉ ipſi ſi deputēt̉executores petere licentiaꝫ a ſuis ſuꝑioribꝰ. Uideſupra in ſimili Excōicatione. xvj. Et eadē queſtioformari pōt qn̄ p̄dicti guardiani minoꝝ ꝯſtituuntur arbitratores ſine licētia ſuoꝝ ſuperioꝝ. An geſta ꝑ eos teneant. Et per p̄dicta pōt dici ꝙ ſic. ex qͦſubditis ſuis p̄dicti guardiani pn̄t dare licentiā.Nā ſi alijs tribuunt velle: etiā ipſi habebūt velleIdeo em̄ religioſus ſubditus p̄dicta non pōt ẜmdoc. p̄cipue ẜm dictū Ludo. qꝛ nō habet velle. ſedvelle ſuū dependet a voluntate p̄lati ſui. xij. q. j. c.nō dicatis. ⁊ ẜm Lab. in cle. j. de teſta. ſuperior ibiaccipit̉ pro ſuꝑiore immediato.Eligio. ij. quo ad ingreſſum. Utrū adultus ingreſſus religionē poſſit ad ſeculū redire. videsͣ.Nouicius. Et multa alia que pertinent ad hancmateriam.Utrū ſeruus poſſit ingredi vel recipi in religionem. Rn̄. nō pōt ingredi nec debet recipi ſiue ſciatur ꝙ ſit ſeruus: ſiue ſit ꝑſona incognita. ⁊ neſciat̉vtrum ſit ſeruus vel liber. Et ſi ingreſſus fuerit. ⁊infra trienniū petit̉ a dn̄o ſuo. debet reddi cū oībꝰque attulit. Fide tn̄ accepta de impunitate ipſiusPoſt v̓o trienniū repeti nō pōt: niſi eſſet tā longeꝙ inueniri nō poſſet. xvij. q. ij. ſi qͥs incognitꝰ. Etcurrit dictū tēpus a tꝑe ſcīe dn̄i. Et hec intellige vera in omni genere ſeruoꝝ etiaꝫ ſi ſint coloni. originarij. ſiue aſcripticij. de quibꝰ infra dicet̉ Seruusprimo.Quid ſi ſeruus ingreſſus monaſteriū recipiturad ꝓfeſſionē ante dictuꝫ terminū. Rn̄. ẜm Ray.credo ꝙ debet remanere in ordine. ⁊ monaſteriuꝫdebet ſatiſfacere dn̄o. qꝛ fuit in culpa in recipiēdo.vel dic ꝙ ſi nō erat incognitꝰ ⁊ ꝓbabat forte ꝑ falſos teſtes ꝙ eſſet liber. dꝫ reſtitui dn̄o ſi petat. vtexͣ de ſer. nō or. c. de ſeruoꝝ. cōcor. Ho. ⁊ idem ẜmeoſdē ſi al̓s doloſe intrauit religionē. ſciens ſe ẜuūSecus ſi bona fide putabat ſe liberū.Quid ſi talis poſt factā ꝓfeſſionē fuerit dn̄o reſtitutus ⁊ poſtea manumiſſus ſit. nunqͥd teneat̉redire ad monaſteriū. Rn̄. ẜm v̓ v̓. ꝙ ſic. qꝛ qͣntuꝫin eo ē monachus fuit. vide ſupra Impedimentūtercio.Utrū obligati ad rōcinia poſſint recipi ad religionē. Rn̄. ſi ſunt obligati ad rōcinia reipublice.nō ſunt recipiendi. di. iiij. legē. Sꝫ ſi obligati ſuntad rōcinia priuatoꝝ. honeſtū eſt ꝙ prius de rōciFo. ¶ CI.nijs ſe expediant. nō autē eſt neceſſarium ẜm glo.RayUtrū ille qͥ eſt obligatus ad aliqͥd ſoluendumpoſſit ingredi religionē. Rn̄. ẜm Ray. pōt. nō ob̓ſtante obligatione vel iuramēto. dūmodo non exleuitate vel intentione ſubtrahendi debitū hoc faciat. ſꝫ ex charitatꝭ feruore. Nec facit iniuriā creditori. qꝛ excuſat̉ aucͣte ſpūſſancti: cui nemo reſiſterepōt. exͣ de regula. c. licet. ſꝫ monaſteriū tenet̉ ſatiſfacere de his que cōtulit monaſterio. xix. q. iij. ſi quamulier. Si tn̄ poſt ingreſſum religionis: monaſteriū occaſione eius aliqͥd acqͥreret. puta. ꝑ ſucceſſionem hereditariā vel donationē. ſiue ex teſtamētoteneret̉ monaſteriū qͣntū illud eſſꝫ. ⁊ non plus. ar.d. c. ſi qͣ. cōcor. Inno. ⁊ Hoſtiē. Poterit etiā vt aitRay. in monaſterio exiſtens ſcribere. vel aliud honeſtum opus facere ad liberandū ſe: dūmodo nōnegligat ꝓpter hoc diuinū officiū. xij. q. j. clericus.nec impediat̉ in aliqͦ ab obſeruantia regulari .i. abobſequijs regule: cui ſemꝑ eſt aſtrictus. Ideo adp̄dictā ſolutionē nō tenet̉ ẜm Ul. Et hoc vltimūvidet̉ verius vt ad aliquā oꝑationē nō teneat̉. niſiforte ꝓpter vitanduꝫ ſcandalū. Idē dic de eo qͥ eſtobligatus ad aliqͥd faciendū. ſi aliqͥd detulit monaſterio ſatiſfaciat. Aliter nō videt̉ obligari ad laborandū. vt dictū ē. Idē tenet Archi. flo. De hocinfra Reſtitutio vltimo.Utrū rector qͥ iurauit regere ciuitatē ꝑ annumſiue magiſter qͥ iurauit legere vel capellanꝰ qͥ iurauit ſeruire in capellania poſſint ingredi religionē.Rn̄. ẜm Ray. ſic. Nō em̄ iuramētū violat. qͥ illd̓:in melius cōmutat: exͣ de iureiur̄. ꝑuenit. el. ij. IdēInno. ⁊ Goſ. Ho. qͦꝫ addit cōſulo ꝙ prius īpleatqd̓ ꝓmiſit. exͣ de iureiur̄. c. debitores. hoc em̄ tutiꝰeſſet niſi ab illo vel illis quibꝰ iurauit poſſit licētiāobtinere. tn̄ hoc videt̉ conſiliū. Nā ſtatim pōt intrare religionē nō obſtante iuramēto. vt notat panor. in. c. cōmiſſuꝫ. de ſpon. vbi dicit de illo qͥ iurauit ꝯͣhere ꝑ verba de p̄ſenti: ꝙ ſine peccato pōt nōꝯͣhere ⁊ intrare religionē. ſꝫ ꝯͣhere eſt de cōſilio nenotet̉ ꝑiurio quo ad vulgi opinionē.Utrū ꝓpter obſequia ꝑentū debeat qͥs retrahiab ingreſſu religionis. Rn̄. ẜm Tho. in quolibet.Alit̓ dicendū eſt de illo qͥ nondū religionē intrauit. ⁊ alit̓ de illo qͥ iam in religione ꝓfeſſus eſt. quiem̄ nōdū intrauit ſi videt patrē ſuū in magna neceſſitate ⁊ cui ꝑ aliū ſubueniri nō poſſit. nō debet̉religionē intrare. ſꝫ debet miniſtrare ꝑentibꝰ: maxime ſi abſqꝫ ꝑiculo peccati poſſit in ſeculo remanere. Si v̓o ꝑ aliū poſſit ꝑentibꝰ ſuis miniſtrare.MotA ligi5j. Epōt ſi vult religioneꝫ intrare. Poſtqͣꝫ v̓o aliqͥs eſtin religione ꝓfeſſus mortuus ē mundo. vn̄ ꝑ ſpiritualē mortē deobligat̉ a cura impēdēda ꝑentibꝰſicut etiā deobligaret̉ ꝑ mortē corporalem. Et id̓onō peccat. nec ꝯͣ p̄ceptū aliqͥd agit ſi ī clauſtro maneat ſub p̄cepto p̄lati. ꝑentu adminiſtratōe p̄termiſſa. Etem̄ factꝰ ē impotēs ad reddēdū debitumminiſteriū abſqꝫ ꝓpria culpa. dꝫ tn̄ qͣntū pōt ſaluaordinis obediētia ſathagere. vt ꝑ ſe vel ꝑ aliū ſuisꝑentibꝰ ſubueniat̉ ſi in neceſſitate fuerint.lI ij
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten