pter hoc neceſſe ꝙ in ſcriptis proferatur vt extra de ꝓba. c. qm̄.2¶ Que eſt ſnīa diffinitiua. ℟. diffinitiua ſnīa eſt qn̄ pͥncipalis qō diffinit̉. ff.de re iudi. l. i. Et dꝫ ꝓfiteri ad ip̄e iudice. ⁊ nō ab alio. Al̓r n̄ vꝫ niſi iudex ſittp̄s ꝗ p̄t ꝑ aliū recitar̄ ad iſtar illuſtrūc. de ſen. ex ꝑicu. re. l. ij. ⁊. d. c. etſi.¶ Utꝝ ſnīa diffinitiua ſine ſcripto valeat in aliqͦ caſu. ℟. ſunt caſus in ꝗbusvalet ẜm Io. an. Prio qn̄ graues ſūtcāt ⁊ maxīe viliū ꝑſonaꝝ. Et pōt dicibreuis duoꝝ aureoꝝ. tn̄ in his attēdat̉ꝯſuetudo: q̄ ſi nō apparet relinqͣtur iudicis arbitrio. Idē vꝫ cū ep̄s ī cā ciuiliiier cl̓cos iudicat. xi. q. i. ſiꝗs cū cl̓ico.Itē cū p̄ſes d̓poſito offō ꝯuēit̉ vt reddai admiſtratōꝫ. vt ī auc̄. vt iudi. ſineqͦ qͦ iufira. §. neceſſitatē col. ij. Itē cumpapa ꝑ ſe ꝓnūciat vꝫrlꝫ nō tulerit eē īſcriptis. Ipſe enī ſolutꝰ ē legibꝰ. C. delegi. l. digna vox Itē ẜꝫ qͦſdaꝫ vꝫ ſi ſitlata i cā mr̄imoniali. extra de teſti. albricꝰ. Et idē in oībꝰ cāis in ꝗbus ꝓcedit̉ de plano ſine ſtrepitu ⁊ figura iudicij. vt in cle. ſepe de verbo. ſig.¶ ¶ Snīa dꝫ ferri ſedēdo. Itē ī loco publico ⁊ honeſto. iij. q. iij. §. ſpatiū. Itēdꝫ ferri de die ⁊ nō ī tenebris. Itē necdiebꝰ fertatis: maxīe ſolēnibꝰ ⁊ feſtiuis. Item non debet ferri per venalitatem. ij. q. vi. §. diffinitiua.5 ¶ Utꝝ ſnīa lata a nō ſuo iudice teneat. ℟. nulla eſt extra de iudi. at ſi videde hoc sͣ. excōicatio. i. §. viij.6 ¶ Quid ſi duo ſint iudices ⁊ ꝓferātdiuerias inias. ℟. ſi ꝓceſſerūt ex iuriſditiōe ordiaria. tꝫ ꝓ reo. ⁊ nō ꝓ actoreniſi i. cefauorabili: puta mr̄imonio dote vel libertate: ſiue ieſtamēto ſi ꝓ hisſuerit lata. ſi ꝟo proceſſerunt ex ptātedelegata pēdet ex arbitrio delegantisꝙ ſi ex cōpromiſſo. neutra dꝫ hr̄e vigorē. extra de iudi. duobꝰ.¶ Utꝝ ſnīa lata īter aliquos p̄iudicetalijs. ℟. regularit̓. nec ſnīa: nec res īteralios acta vel iudicata p̄iudicat alijs.extra de fide iſtru. iter dilectos: ⁊ extraeo. qͣꝫuis. Fallit tn̄ ī multis cāibꝰ .ſ. cū40ocāe ſūt ꝯnexe. lxxxi. di. tātis. iij. q. vi. h̓qppe. extra de accu. ad petitione. extrade pur. ca. c. pe. Itē ī cā libertatis. ff. deſta. ho. l. īgenuū. itē ī cā filiātiōis. ff. deli. agno. l. i. ī fi. ij. ⁊. iij. Itē fallit ſi actōvl̓ deiēſio prīo loco ꝑtineat ad aliquē⁊ ipſe ſciēter patiat̉ ſequētē exꝑiri dere illa: qꝛ ītelligit̉ iuri ſuo renūciare. vtſi debitor paſſus ſit exꝑiri creditoremde ꝓpͥetate pignoris ꝗ ſuccubuit: ſi debitor poſtea vellet ager obſtabit ei resiudicata. vl̓ ēt ecōuerſo creditor paſſusſit debitorē agere. ff. de re iudi. ſepe. ⁊extra eodem. c. pe.¶ Utꝝ ſnīa lataīter aliqͦs alteri ꝓſit. 8℟. regl̓r. nec ſnīa nec alia res int̓ aliosacta alteri prodeſt. Fallit in certis cāibus. Prīo ꝗdē ī q̄rela iofficioſi teſtamēti. vt. ff. de iof. te. l. papinianꝰ. §. meminiſſe. Itē ī re īdiuiſibili vt. ff. ſi ſer.vē. l. loci. §. ſi fūdus. Itē ī re cōi cū pupillo. vt. ff. quēad. ſer. amit. l. ſi cōeꝫ itēprodeſt vbi res ē cōis cū fiſco. ar. C. decō. re. ali. l. ij. Notāt̉ h̓ ex. e. c. pe. in. glo.¶ Quibꝰ auxilijs ſb̓lemat̉ ſnīa. ℟. qͣt 9tuor .ſ. ꝑ appellatōꝫ q̄ dꝫ fieri. jͣ. x. dies atꝑe late ſnīe. ij. q. vi. c. i. ⁊. c. anterioruꝫScd̓o ꝑ ſupplicationē. vt cū lata eſt apͥncipe vel ab alio: a qͦ nō lꝫ appellar̄xxxv. q. ix. c. veniā. ⁊. c. ſnīam. Tertio ꝑq̄relā falſi: vt ſi dicat̉ lata ꝑ falſos teſteſvel al̓s falſas ꝓbatiōes. vt extra de teſti. c. ſic̄ nobis. ⁊ extra de ꝓcu. ī nr̄a ⁊de ꝓba. c. l. ⁊. C. de fal. l. q̄relā. qͣrto ꝑ reſtōnē ī ītegrū. vt. exͣ d̓ reſt. i īte. ꝑ totū.Epultura .i. cōiter. Sepultura ẜm.O Goſ. qn̄qꝫ accipit̉ ꝓ offō qd̓ īpeditur corꝑibꝰ ſepeliēdis. Et hec vēdinō pōt extra de ſy. nō ſatis.¶ An aūt ꝓ ea poſſit aliꝗd exigi. Dic īẜm Pa. i. c. ad apl̓icā. extra de ſy. vbiformat tres ꝯcluſiōes. Quaꝝ prīa eſtꝙ nō valet ꝯſuetudo: vt tꝑe ſacr̄i ī aliꝗd cōferat̉ ab iuito. Scd̓a ꝙ non pōtꝯſuetudo ītroduci. vt aliꝗd detur ꝓ ſacramētis: vbi p̄ceſſit exactio: qꝛ initiūfuit ſymoniacū. Et in iſtis duobus caſibus annullatur ꝯſuetudo tertio ꝯclu
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten