ptizet̉ iudex poſſet. eū punire qꝛ baptiſmū tollitur pena qua ꝗs erat obligatus deo nō aūt illa qua ꝗs erat oblgatus homini. Sil̓r ⁊ qui an̄ baptiſmūdimiſſit vxorē ꝓpter fornicationē: poſtea accepit eā irregularis eſt.8 ¶ Quare aūt magis ledat in cōtinentia mulieris qͣꝫ viri. Omiſſis rn̄ſiōibꝰglo. in. d. c. debitum que reprobatur aRi. dicēdū eſt ẜm eum ꝙ mutus nondiſtinguitur ẜꝫ ſpēꝫ ꝑ ꝯꝑationē ad terminū a qͦ: ſꝫ ad quē vn̄ ꝯſumatio matrimonij inquātū eſt cū nō priꝰ corrupta qͣꝫuis ſit ab illo ꝗ prius carnē ſuaꝫdiuiſit per fornicationē cū alia non ſicdeficit ab integritate ſignificatiōs vnius cōiunctiōis inter xp̄m ⁊ eccl̓iam ſicut ꝯſūmatio matrimonij q̄ eſt a vironō priꝰ corrupto cū muliere corruptaab alio. Sil̓r dico ꝙ ſi mulier eēt ordinis ſuſceptiua. irregularis fieret ꝑ cōſūmatiōeꝫ mr̄imonū cū viro priꝰ corrupto cū alia. non aūt ꝓ cōſūmationematrimonij cum viro non prius corrupto qͣꝫ ipſa prius fuiſſet ab alio ꝑ fornicationem corrupta.9 ¶ Utꝝ cū bigamiſ poſſit diſpēſari. ℟.ẜꝫ Ri. ꝙ qͣꝫuis n̄ poſſit papa diſpēſare ꝯͣ ius naͣe: nec ꝯͣ ius diuinū tn̄ qꝛ eſtſucceſſor petri ꝗ pͥnceps fuit apl̓oꝝ eqͣleꝫ hꝫ ptātē cū petro īmo eādē. Et cumīferior nō poſſit obligare ſuꝑioreꝫ necpar pareꝫ. papa de plenitudine ptātisp̄t ꝯͣ ſtatuta apl̓oꝝ qͦrūlibꝫ diſpēſare. ſitn̄ vim nō hēant ex iure nature vel diuino. lxxxij. di. preſbyter. Cū ergo bigamū nō ordinare apl̓icū ſit p̄ceptuꝫcū bigamis papa diſpenſare pōt. tn̄ qꝛnec decet hoc faciliter fieri ꝑꝑ reuerentiā apl̓oꝝ iō cū bigamis papa n̄ diſpēſat niſi exigēte neceſſitate. xxxiiij. di lector. ī gl. vbi lutiꝰ diſpēſauit cū pa. archiep̄o. ꝗ fuit bigamꝰ.i0 ¶ Bigami iure cōi nudati ſūt oī. pͥuilegio cl̓icali. ⁊ adicti foro ſeculari nonobſtāte ꝯſuetudīe ⁊ eis ſub pena excōicatiōis inhabitū eſt deferre tōſurā velhabi tū cl̓icalē extra eo. altercatōis li.vi. vbi gl. dicit hoc. ītelligēdū de his ꝙ49facti ſunt bigami vere ſiue īterp̄tatiuein minoribꝰ. Secꝰ ī maioribus ⁊ ẜmge. ibi ille tex. loꝗtur de bigamis laicisnō aūt mōachis. nā iſti gaudēt pͥuilegio clericali. nō ob. tex. lxxxiiij. di. ꝗſꝗsvbi dr̄ bigamū eē nudatū oī pͥuilegiocl̓icali ⁊ laicam ſolū hr̄e cōionē. Et ſicvr̄ ꝙ bigamꝰ nō poſſit eē mōachꝰ qꝛ℟. Io. and. in regula delictum in mer.ꝙ erit laicus ꝓfeſſus quod eſſe pōt. c.ex eo. de elec. li. vi.Laſfemia ẜꝫ ambroſiuꝫ ē vel cūdeo attribuit̉ qd̓ ei nō ꝯuenit: vl̓cū ab eo remouet̉ qd̓ ei cōuenit addit̉tertiū: vꝫ cū attribuit̉ creature qd̓ appropriatur deo. Et ẜm genus ſuū ē peccatum mortale qꝛ repugnat caritati diuine. Sꝫ poſſet cōtingere ꝙ blaſfemiaabſqꝫ deliberatione ⁊ ex ſuprreptionēꝓcederet. ⁊ hoc dupliciter pͥmo ꝙ aliquis n̄ aduertit hoc ꝙ dicit eſſe blaſtemiā: vt cū aliꝗ ſubito ex aliqua paſſione ī ꝟba ꝯtumelioſa ꝓrūpet: quoꝝ ſignificationē nō ꝯſiderat: tūc ē venialeſcd̓o mō qn̄ aduertit hoc eſſe blaſfemiam ꝯſiderans ſignificata ꝟboꝝ: ⁊ tūcnō excuſatur a mortali: ſicut nec illi ꝙex ſubito motu ire aliquē occidit.¶ Qn̄ blaſfemia ſit cāus ep̄alis: ⁊ de 1multis alijs ad hoc ꝑtinētibus. vide. jͣ.ꝯfeſſor pͥmo ī pͥn. ⁊. c. iurare. §. iij.Abella vide. jͣ. pedagiuꝫ. ⁊. c. priuilegium.Alix non dꝫ eē de ere aut aricalAco: aut cupro aut plumbo: qꝛ ꝑꝑeruginē iſta vomitū ꝓuocāt. nec de ligno ꝑꝑ porres ne ſb̓intret ſanguis. necde vitro ꝑꝑ fragillitatē. nec de lapideꝑꝑ eiꝰ ineptitudinē. de ꝯſe. di. i. vaſa. ⁊c. ⁊ calix. vbi dr̄ ꝙ tā calix qͣꝫ patena d̓bent eē de auro vel argēto vl̓ ſtagno.ēt qꝛ de his tm̄ tribꝰ mētionē facit oēꝫaliā maꝫ ꝓhibe̓ vr̄: lꝫ aſtē. li. iiij. de mēte Rod. dicat ꝙ ſb̓ ſtagno ītell̓r plūbū⁊ no. ẜꝫ Pe. de pal. ꝙ ſi calix argēteuſpoſtea deauret̉ indiget recōſecratōe. qꝛꝯſecratio ſit ī ſuꝑficie. Secꝰ tn̄ vr̄ ſi deauratio cadit ꝑꝑ viū: qꝛ nō recōſecrabitur. Nec eſt ſil̓ ē ī calice de aurato ſid d
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten