Druckschrift 
2 (1488) Decretalium 1. P. 2
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

L

quo dicendū vt in. l. j. p̄alle. in aucͣ. de colla. §. adhec plene vide in ſpecu. de iuriſ. om. iudi. §. j..notandū ſeq. De iure ꝟo canonico poſſumꝰ reꝑre oīa hec imperia. habemus imperiū maximūqꝛ papa facit ꝯſtitutionē vniuerſale. vt in. c. j. fi.de ꝯſti. Habemꝰ imperiū maius ſaltem ſimilitudinarie. degradare aliquē tradere curie ſeculari equiparat̉ vltimo ſupplicio vt no. Inno. in. c. qͣliter qn̄ el. ij. de accu. Iiē eccl̓ia detrudit in ꝑpetuūcarcerem equiparat̉ illa pena damnato in metallum. Habemus imperiū magnū. naꝫ eccl̓ia poteſtdeportare lꝫ ſit in vſu. vt in. c. j. de calū. Iteꝫ reperitur in eccl̓ia imperiū paruū. naꝫ poteſt relegare afficere quem verberibus. l. di. accedens. inc. j. de calū. in. d. ī. c. archiep̄atu de rapto. De mero imperio minori habes in. c. ex lr̄is alle. vbi dicitur coertio trāſit. De minimo .ſ. de ml̓cta dixi īc. de cauſis. in. c. j. de offi. deleg. vbi ꝯcluſi poſtInno. delegatus pōt mulctare. vide Hoſti. in.c. j. de homi. li. vj. vbi de ordinario idē dicit. an autem iſta poſſunt delegari de iure canonico. cōmunis opi. eſt ſic licet aliqui dicant cōis opinioInno improbat̉. qꝛ. d. c. ī archiep̄atū. quod magꝭſtringit in materia loquit̉ in rege ſicilie qui cuꝫrecognoſcat imperatorē hꝫ ius pͥncipis. Princepſautē poteſt oīa delegare. vt no. in. d. c. illud. ſedreſponſio placet quia ſi recognoſcit imperatorem recognoſcit papā. vt in cle. paſtoral̓ de re iudi. ergo non habet iura principis .ſ. imꝑatoris niſialiter p̄ſcpͥſerit. Sed allego qͣſi caſu cle. j. de hereti. vbi patet cauſa hereſis eſt delegabilis nemodubitat eſt meri imperij. Ad idē. c. licet. de offi.vica. li. vj. vbi dicit̉ ep̄s poteſt cōmittere vicarioſuo inquiſitōꝫ criminū qd̓ eſt meri imperij ideotranſeo cum hac opi. facit tex. in. c. fi. ne clerc. velmo. li. vj. vbi dicit̉ qd̓ ſi ꝑſona eccleſiaſtica hꝫ iurtſditionē tꝑalem pōt in genere in ſpecie cōmitterecāꝫ criminalē. ſic ibi eſt caſus in qͣntū dicit in ſpecie. Sed dubiū eſt quid in delegato principis nunquid poſſit ſubdelegare ea que ſunt meri imperijal̓s indelegabilia de iure ciuili? Spe. in ti. j. §. fi..item eſt delegatus. tenet. ſequit̉ do. An. dicens ex grauitate facti videt̉ papa elegiſſe īduſtriam ꝑſone. ad. c. fi. de offi. dele. Cōtrariuꝫ egoteneo. pͥmo allego tex. quaſi exp̄ſſum in. c. venerabili de offi. dele. ibi dixi poſt Inno. ad ideꝫ. d.c. fi. aliter indicendo. ibi poteſt ſubdelegareinquiſiitionem criminū quia fuit dictū vt ꝑſonalit̓exequatur. ergo ſecus ſi ſimpliciter fuiſſet ꝯmiſſa.ad idem adduco tex. de iure ciuili in. l. vnica in fi.C. qui ſua iuriſ. vbi tex. dicit ſine deletu cauſarum pōt delegatus principis ſubdelegare. illūtex. hoc tenet ibi glo. Bar. etiā iure ciuili. hocbene notabis. hec ꝓcedunt in his que ſunt meriimperij. vel quaſi. regulariter delegari pn̄tde iure ciuili qꝛ cōpetūt iure magiſtratus ideodelegari poſſunt. l. j. ff. de offi. eius.. l. ea queff. ad munic. fallit in his cōpetunt iure magiſtratus. vt ſunt ea que expediunt̉ iudicis officio nobili ad priuatā vtilitatē ſine cognitōe cauſe vl̓ mo

dica cognitione. exemplum in. l. cognitio. §. vt bonoꝝ. ff. de offi. eius cui. ſicut dixi in his que ſūtmeri imperij vt leuia cōpetant iure magiſtratꝰ itain his que ſunt mixiti imperij ſed alia maiora noncōpetunt. quēadmodū dixi in mero imperio ita mixtū imꝑiū diſtinguit̉. qd̓dam eſt maximuꝫquod ꝯpetit ſoli pͥncipi vt dare veniam etati. C. dehiſ qui ve. eta. impe. totū. vl̓ legitimare ſeu famereſtituere ſimilia. iſta em̄ ſunt mixti imperij maximi. ꝓſequere vt no. in. d. l. imperium. an autēea ſūt ſimplicis iuriſditōis poſſint indifferent̉legari de iure ciuili? dic non ſed ſolū ea que cōpetunt iure magiſtratuſ. vt in. d. l. j.. ij. C. de peda.in. vſqꝫ ad ſummā. ccc. aureorum poteſt fieri delegatio qꝛ vſqꝫ ad illā ſummā pōt cognoſcere inferior magiſtratꝰ vltra vt in aucͣ. de defen. ciui.in. §. iudicare. ibi glo. id dicit̉ competere iuremagiſtratus qd̓ competit alicui eo ipſo habꝫ magiſtratū .i. offi. iudicandi licet viliſſimū. vt no. glo. Bar. in. d. l. j. vnde ſcias magiſtratꝰ eſt nomēgenerale ꝯp̄hendēs oēm hn̄tem officium iudicandi vt in. l. eum qui. ff. de iuriſ. om. iudi. Sed diſtingͣuitur poſtea in ſpecies. quidā ſūt ſuꝑilluſtresquidā illuſtres quidā ſpectabiles alij clariſſimi alijmagiſtratꝰ iſti ſunt inferiores. vnde de his quepoſſunt iſti inferiores magiſtratꝰ cogͦſcere pōt fieridelegatio. De alijs ꝟo ſiue ſint meri imperij ſiuemixti ſiue iuriſditionis poteſt regulariter fieridelegatō. fallit vt dixi ī neceſſaria abn̄tie vt ſi oꝫneceſſario iudicē ordīariū alibi ꝓficiſci vel ſi nōdūvenit ad ꝓuinciā. vt in. d. l. j. Idem cōiter ꝯcludūtdoct. in. d. l. ſi ordinarius detineret̉ infirmitate vl̓eſſet occupatus circa multas cās ſimiles ita nonpōt oībus intendere. tūc lꝫ lege ſit cautuꝫ tn̄ex idētitate rationis cōiter recipit̉ quēadmodūobſeruat̉ in abſentie. vbi eadē ratō idem iusdebet eſſe etiā in caſibus exceptis. vt no. glo. in. l.j. C. de ꝯdi. inde. eſt tex. in. c. dilecta ꝯfir. vti.vel inuti. Ultimo querit̉ qui ſūt iſti iudices habentes meꝝ mixtū imperiū ꝓſequere tam in ſecularibus qͣꝫ in eccleſiaſticis. In ſecularibꝰ dic pꝰBar. in. d. l. j. iudex p̄eſt ꝓuincie vt olim eratp̄ſes habebat ea que ſunt meri imperij. vt in. l. illicitas. §. qui vniuerſas. ff. de offi. p̄ſi. vn̄ totā ꝓuīciam habebat gladij poteſtatem. is autē qui p̄eratciuitati iure cōi habebat ea que ſūt meri mixti imperij. nec ea que ſunt magne iuriſditōis ſedrecurrebat̉ in iſtis maioribꝰ ad p̄ſideꝫ ꝓuincie. vtin. d. aucͣ. de defen. ciui. in. §. audient. in. §. iurare. ſed hodie cōiter in italia q̄libet ciuitas habet regimē qd̓ olim habebat tota ꝓuincia. poteſtashabet hodie oīa iſta. ad qd̓ no. glo. in. l. fi. C.ſcrip. lon. tem. Sed dubiū eſt quid ī eo p̄ſidet alicui caſtro vel oppido. dic ſi caſtrū eſt ſubiectumciuitati tota iuriſditio eſt penes ciuitatē dn̄t rn̄dere in ciuitate. dicunt̉ em̄ ciues illius ciuitatꝭ cui ſb̓ſunt ei coguntur ſubire oīa onera. l. incola.. l.ex vico. ff. ad munici. Sed ſolet hodie mitti vicariꝰqui poteſt dici inferior magiſtratus vnde ſolū poterit cognoſcere de leuibus criminibus de ſūma