De orfi. dele.
ſonat huic lr̄e ꝑ illa ꝟba tex. nō facta mentōne pͥoꝝlr̄aꝝ ⁊cͣ. qͥ ꝟba clare innuūt ꝙ h̓ ꝯſtabat data d̓ prioritate lr̄aꝝ. ⁊ ſic nō erat eadē data ī vtriſqꝫ niſi diceres ꝙ iſta fuit allegatio ꝑtis ſeu iudicis ꝯſulētis.Sꝫ nō multū h̓ rn̄ſio mihi ſatiſfacit. ⁊ eodeꝫ modopōt rn̄deri ad duas alias lec. qͣs hͨ ponit hoſti. nādicit tex. poſſe intelligi qn̄ ad diuerſos iudices lr̄ediuerſe impetrant̉ ſꝫ hn̄t eandē datā ⁊ formā ꝯͣriaꝫvel etiā eandē formā. nā ꝓpter diuerſitatē iudicūiudices mutuo ſe impediūt vt dixi. iſte lec. ſūt verein ſe. ſꝫ nō ꝯgruūt tex. rōne p̄dicta. Dat̉ etiam alialec. ꝑ doct. vt intelligat̉ qn̄ lr̄e impetrant̉ ſuꝑ diuerſis cauſis ad diuerſos iudices. ē tn̄ ꝯnexitas interillas cās. vt qꝛ actor impetrauit ſuꝑ hereditate cōtra reū reꝰ impetrauit ad alios iudices ſuꝑ legitimitate. vel vnꝰ impetrauit in petitorio alius ī poſſeſſorio. vn̄ ne ꝯtinētia cāe diuidat̉ coram diuerſisiudicibꝰ debent iudices ſuꝑſedere ⁊ ꝯſulere papā⁊ no. hanc lec. ⁊ generaliter pōt dici ꝙ vbicūqꝫ ſurgit ꝓbabile dubiū ſuꝑ p̄ualiditate lr̄aꝝ nō d̓cidibile ꝑ delegatos vel arbitros habet locū iſte tex. naꝫꝓmptū eſt iura iuribꝰ ꝯcordare. vt in. c. cū expediat de elec. li. vj.¶ DelegaIIpro debilitate. tus pape impeditꝰ ſb̓delegare pōt cām q̄ ſine ip̄ocōmode termīari pōt. pͥmo ponit dictū. ſcd̓o ip̄iusdetermīationē ibi. itaqꝫ. tertō generalē exceptōeꝫibi niſi. ¶ No. pͥmo ꝙ delegatꝰ pͥncipis pōt cauſaꝫſibi cōmiſſaꝫ alteri ſb̓delegare neceſſitate vl̓ alia incōmoditate inſtāte. idē tn̄ dic ceſſāte qͣlibꝫ ncc̄itateqꝛ delegatꝰ pͥncipis hͦ hꝫ ex priuilegio vt alteri ſb̓delegare poſſit ſꝫ īſpicit̉ ncc̄itas qͥ ad hͦ vt ſb̓delegatūpoſſit cōpellere ad acceptādū. hͨ legūt̉ ⁊ notant̉ inc. paſtoral̓. jͣ. e. ⁊ ita limita iſtū tex. No. ſecūdo ꝙ n̄eſt in optōe delegati cōmittere cām quibuſcūqꝫ ſedad hͦ dꝫ elige̓ ꝑſonas diſcretas ⁊ idoneas. ⁊ q̄ dicāt̉in hͦ ꝑſone idonee. dic vt habet̉ in. c. ſtatutū. de reſcrip. li. vj. ⁊ in. §. tria. iij. q. vij. ⁊ qd̓ le. ⁊ no. ī. c. ſciſcitatꝰ d̓ reſcrip. ¶ Tertio no. ⁊ tene mēti iudicempoſſe cām ſb̓delegare reſeruato ſibi ꝯſilio .i. hͦ exp̄ſſo vt cōmiſſariꝰ in ꝓcedēdo ſeu decidēdo petat cōſilin̄ ab ip̄o delegāte. ¶ Ultimo no. ꝙ graues cāenō pn̄t ſb̓delegari ꝑ delegatū apl̓icū. ⁊ dicūt̉ gͣuescū eſt electa induſtria ꝑſone. vt in. c. fi. jͣ. e. ⁊ dic vtibi. ⁊ in. c. is cui. eo. ti. li. vj. vel. ẜm doc. cū cā eſt matrimonial̓. nā curia nō ꝯſueuit defacili alijs qͣꝫ ep̄iscās mr̄imoniales cōmittere. Et no. hͦ dictū ꝙ ep̄usdelegatꝰ ad cām mr̄imonialē nō pōt nō ep̄o cām ſb̓delegare. ⁊ vide qd̓ not. jͣ. e. cām mr̄imonij. ¶ Inglo. j. ibi etiā ꝑtibꝰ inuitis. ⁊ ꝓ hͦ facit iſte tex. d̓ū dicit libeꝝ eſſe cām ſb̓delegare. naꝫ de ſigͣto huiꝰ ꝟbilibeꝝ eſt vt nō teneat̉ reqͥrere alteriꝰ ꝯſenſuꝫ. vt le.⁊ no. in. c. de multa. de p̄ben. ⁊ in. c. lꝫ ep̄s. e. ti. lib̓.vj. ⁊ tene in hͦ glo. iūcto tex. ⁊ vide qd̓ dicā. jͣ. e. ſuꝑqōnum. ⁊ in fi. gl. intellige hͦ vt dixi. sͣ. in pͥmo noͣbili. ¶ In glo. ij. in fi. no. bn̄ iſtā glo. ⁊ tene eā menti. nā aꝑte ſentit ꝙ ſi delegatꝰ alicuiꝰ cōmittit vicesſuas reſeruato ſibi ꝯſilio ꝙ iſte deſinit eſſe iudex etcōſiliū ſuū eſt requirendū vt ꝯſiliū boni viri. ⁊ pro
bo hͦ dictū rōe. nā dare ꝯſiliū nō eſt iuriſditiōis. qꝛnullā ptātem exercet dādo ꝯſiliū. ergo ꝑ reſeruatōnem ꝯſilij nō reẜuat ſibi aliqͥd iuriſditiōis. ⁊ ꝑ ꝯn̄sdeſinit eſſe iudex. vt in. c. ſi delegatꝰ. jͣ. e. li. vj. ⁊ hācgl. nō pōderauit do. An. qui ſuꝑ tex. aſſumpſit diſputationē nūqͥd in dubio reſeruādo ꝯſiliū videatur ſibi reſeruaſſe vt ludex. ꝯcludit tn̄ ꝙ nō. ¶ Sꝫexͣ glo. q̄ro de qōne notabili ⁊ qͦtidiana nūquid iudex poſſit cōmittere cām ⁊ reſeruare ꝯſiliū ſuū veltertij. vtputa vt ſb̓delegatꝰ teneat̉ in ſnīa ferēda exquirere ꝯſiliū ſuū vel ꝯſiliū tertij. Inno. ꝯcludit ꝙſic. ⁊ certe videt̉ tex. h̓. dicit tn̄ Inno. ꝙ ſi iudex iſtecōmiſſariꝰ ꝓcedit ꝯſilio nō reqͥſito nō tꝫ ſnīa. qꝛ nōſeruauit formā mādati. vt in. c. cū dilecta. de reſcpͥ.⁊ in. c. venerabili. jͣ. eo. ⁊ hāc ſnīaꝫ vbi ex forma ſtatuti eſt reqͥrendū conſiliū no. tenuit Bar. in. l. j. §.ſi plures. ff. de exercito. vbi dicit ꝙ ſi ſtatuto cauet̉ꝙ iudex debeat ferre ſnīam ad ꝯſiliū ſapiētis nō tꝫſnīa ſi iudex ꝓceſſit nō requiſito ꝯſilio. qꝛ cū iudexrecipiat iuriſditōem ex ſtatuto ciuitatis nō dꝫ tenere ſnīa ſi nō ſeruat formā ſibi impoſitā ꝑ ſtatutū. ethͦ no. qꝛ facit ad multa. ⁊ vide qd̓ in ſil̓i no. in cle. j.de iurepa. Nūqͥd aūt cōmiſſariꝰ teneat̉ ſequi cōſilium? dicit Inno. ꝙ nō. nā ſatis eſt requirere ⁊ debito tꝑe expectare rn̄ſum. vt in. c. cū olim. de arbi. ⁊c. cū in veteri. de elec. ⁊ hͦ idē voluit Bar. in. d. §. ſiplures. Nūquid aūt tꝑe quo requirit̉ ꝯſiliuꝫ poſſitdelegatꝰ ſubdelegās iſtū cōmiſſariuꝫ reuocare ſeuſibi inhibere ne ferat ſnīam? dicit Inno. ꝙ ſic. Io.an. dicit hͦ ꝓcedere ſi ſibi reſeruauit ꝯſiliū tanqͣꝫ iudex. Sed hͦ caſu qn̄ reſeruauit tāqͣꝫ iudex. dicit do.An. ꝙ tenet̉ ſequi ꝯſiliū iſtius iudicis qꝛ tūc eſt ꝑticeps in officio. nā regl̓a eſt ꝙ vbi ꝯſiliū eſt reqͥrendum ab eo qui eſt ꝑticeps in officio tūc tenet̉ ſequicōſiliū vt no. ponit Bar. in. d. §. ſi plures. ⁊ fac̄ qd̓le. ⁊ no. in. l. ticiū ⁊ meuiū. ff. de admi. tu. ¶ Sꝫ inſtat alia qō magis dubia nūquid poſſit fieri cōmiſſio vt teneat̉ cōmiſſariꝰ ferre ſnīam ꝓut talis ſapiens dictauerit. Inno ꝯcludit ꝙ nō. qꝛ iſto caſu haberet iſte ſeqͥ arbitriū alterius in ſentētiādo qd̓ eſtꝯͣ. l. itē ſi vnꝰ. §. idē pōponiꝰ. ff. de arbi. vbi tex. no.dicit ꝙ nō pōt cōpromitti in arbitrū vt ferat ſnīamẜm ꝙ alteri viſū fuerit. Hoſtl. tꝫ oppoſitū. ⁊ dicit ꝙaliud in arbitro. aliud in iudice. qꝛ arbiter hꝫ ptātēmagis latā. pōt em̄ ꝓnūciare eq̄ ⁊ iniq̄. ⁊ ſtat̉ ſentētie ſue metu pene. vt in. l. diē ꝓferre. §. ſtari. ff. dearbi. ⁊. jͣ. de arbi. c. dilecti. Sꝫ iudex dꝫ pronūciareẜm iura. vt in aucͣ. iuſiurā. qd̓ p̄ſtat̉ ab his Itē ſubdelegās pōt formare ſnīam ⁊ eā cōmittere alteri ꝓnūcſandā. vt. sͣ. de reſcpͥ. c. cū dilecta. cū infinitis ſimilibꝰ. gͦ eodē mō pōt ip̄am formandā alteri reẜuare dūmo ille nō ſit laicꝰ ⁊ cā nō ſit ſpūal̓. Et no. bn̄illd̓ ꝟbū ar. c. decernimꝰ. de iudi. nec ob. ſi dicat̉ ꝙꝯͣ ꝯſcientiā ꝓpriā iudex non dꝫ ꝓnūciare. qꝛ ẜm eūdꝫ iſte ꝯformare ꝯſcīam ſuā ẜm ꝯſiliū periti. ⁊ ſi nōpōt dꝫ inſtare vt exoneret̉ a cōmiſſiōe ⁊ ſi non pōtdꝫ ferre ſnīam ẜm ꝙ ſibi videt̉. ⁊ no. hͦ dictū. multimoderni tenuerūt cū Inno. qꝛ iudex dꝫ iudicareẜm iura ⁊ ꝯſcīam ſuaꝫ. vt in. c. cū eterni. de re iudi.li. vj. ⁊ Reinertꝰ tenuit iſtā ꝑtē. ſꝫ Bar. tꝫ aliā ſnīamA 2