Druckschrift 
Enarrationes in Evangelium Johannis
Entstehung
Seite
295v
Einzelbild herunterladen
 

mnetip̄o) ſicut eſt a ſemetip̄oita loqͥtur a ſemetip̄o. qꝛ a ſeipſo exꝓprijs reruꝫ loq̄ caemendacij ſic diximꝰ in an̄hitis.Spus autē veritatis intꝰ ī cordeeſt ca reꝝ in ones res refulgēthoc eſt ſicut in ſūma arce pr̄is.hoc eſt (ſꝫ quēcūqꝫ audiet) in verbo eterno a ꝓcedit a pr̄e quiverbū ꝓfert in quo ē vt oma fiant (loqͥtur) ideo inuiolabilit̓vera ſūt q̄cūqꝫ docet loqͥtur.uerb̓.. En ꝓfera vobis ſpinmeum on̄dam verba mea p. Corxiiij. Spus loquitur miſteria.Apoc̄. ij. Qui habꝫ aures audiodi audiat qͥd ſpūs dicat ecc̄ijs.( ventura ſūt) nōſolum futura ī bemꝑe ſed magis eterna adquorū amore inflamat (ānunciabit vobis) intus inflāmando.Yſa. xlvi. Annūcias ab exordionouiſſimū ab imcio q nodumfacta ſūt dicēs. p. Cor. iij. ſpūs oma ſcrutat̉ eciaꝫ ꝓfunda dei (illeme clarificabit) hic on̄dit ꝑfcateſtimonij ſpūs filij doctrinaꝫDicit autē quatuor. ſcꝫ claritatequa filio faciet. clarificacōis racion clarificacōis incōꝑabilem indeficientē theſauꝝ qr̄to adiungit dicti ſui hāc racōeꝫ. dicergo. Ille ſpūs qui a me patremeo ꝓcedit me clarificabit:dem in me in clarificari ẜm deitate poſſum. ſꝫ in vobis qͣꝛ ineclaꝝ on̄det vobis. Act. iij. Deusglorie gl̓ificauit filiū ſuū ih̓m. dehac claritate dr̄. ij. Cor. iij. Nosones reuelata facie gl̓am dn̄i ſpeculantes. in eande ymaginē trāſformamur a claritate dei in claitatē tanꝙͣ a dnn̄i ſpū. ſic em̄ in vobis clarificat̉ ſapīa filij. aūtclarificacōnis e(qꝛ de meo) theſauro (accipiet) de quo ego accipio hic eſt theſaurꝰ ſapiēcietgenite Roͣ. xi. O altitudo diuicia ſapīe ſcīe ꝙͣ incōpre. ſūt iueius mue. vie eiꝰ ( anūciabitvobis) intus in corde ſuggeredoAmos. iiij. Annūcians hoī eloqͥum ſuū. psͣ. Audiaꝫ qͥd loqͥtur īme dn̄s deꝰ (Oīa quēcūqꝫ hꝫ pr̄mea fūt) hic on̄dit theſauꝝ indeficientē vn̄ accipiet qꝛ om̄aꝯmunicabilia ſūt gn̓acōeꝫ et̓nam: mea ſūt: id ē data ab ipſo. cōicabilia at ſunt q̄cūqꝫ inoppoſicōeꝫ relaciōis generatisgn̓ati ſiue geniti me ab ip̄o nonſeꝑant de ill̓ a meo pre a meraccipiet. nec dr accipiet ī futuiroiō ſpūs aliqͥd acqͥrat qd̓ pous habuit. ſꝫ qꝛ acceptū et̓naꝓceſſiōe nūꝙͣ deficit Lu. xv. Filitu ſꝑ mecū eras omīa mea tuaſunt Io. xvij. Oīa mea tua ſūttua mea ſūt clari. ſū in eis Iop. Vidimꝰ gloria ē. q. vni. a p.Gaſiliꝰ qꝛ alio ea ſūt gloīepris diuiſit (ppte̓a dixi) vob̓on̄dit hanc racōeꝫ dicti (qꝛ demeo accipiet) eterna ꝓceſſio ejSrō gdlul̓