eſt qͥd ſi ꝓhibitio fieret ep̄o ꝑ romanū pōtificē nūqͥdꝯferret ſacram̄tū poſt ꝓhibitionē. Inn. refert h̓ tene̓quoſdā ꝙ nō. qꝛ lꝫ papa nō poſſet tollē ſacr̄m baptiſmi uel alia neceſſaria pōt tn̄ circa illa diſponere ul̓dādo formā uel diſponēdo de ꝑſōis a quibꝰ ⁊ quibꝰſint ꝯferēda. ut nō. ī. c. i. de baptiſmo. nam pape ẜmiſtos eſt obediēdū in oībꝰ ſpūalibꝰ ⁊ in ꝯcernetibꝰ periculū aīe niſi illa reperiant̉ expreſſe īterdicta ul̓ ſintꝯͣ fidē. ⁊ noͣ. hāc regulā quā uidet̉ ſequi Hoſ. ī. c. quāto de trāſ. p̄la. Sed tu adde noͣbile dictū Inn. in. c.inquiſitiōi de ſen. excō. ⁊ uide in hͦ qd̓ dixi in. c. ſiqn̄.sͣ. de ℟p. Ipſe tn̄ Inn. hic ꝯcludēdo dicit ꝙ aut papa facit lege ꝑ quā tollit hāc ptātē ep̄is ⁊ nihil agerꝫep̄s poſtea ꝯferēdo. aut ſimplicit̓ ꝓhibet ep̄is ne facerent ⁊ tūc ꝓhibitio n̄ īpediret impreſſioneꝫ characteris. dicit tamē Inno. nō. uerbū obliuioni nunꝙͣ tradēdū ꝙ ſine cā rationabili ⁊ alijs nō ē papa ſuſtinēdus attētādo iſta uel ſimilia ꝯͣ uniuerſalē ſtatū eccl̓ie⁊ pōdera ex his uerbis duo. Primo ꝙ nō p̄ſumit̉ inpapa cā rōnabilis ſi uult uenire ꝯͣ uniuerſalē ſtatū eccleſie: ſꝫ oportet ꝙ cā ſit alijs noͣ. facit qd̓ notāt doc. īc. nulli de ſen. exc. Secūdo pōdera ꝙ nō dicit papanō poſſe ſꝫ eū nō ſuſtinēduꝫ. qͣſi dicat ꝙ eccleſia vl̓isdꝫ pape reſiſtere tn̄ eccleſia nō reſiſtēte uidet̉ actusualere. ⁊ tene mēti h̓ dictū ſic ītellectū ⁊ ſic habes caſuꝫ in quo eccleſia ul̓is pōt reſiſtere pape lꝫ n̄ ueniatꝯͣ fidē. vn̄ aūt papa hēbat hāc ptātē: dicit h̓ Inn. ꝙex illa ptāte tradita Petro ꝑ Xp̄ꝫ. quodcūqꝫ ligaueris ſuꝑ terrā. ⁊ exponūt quidā ut ipſe refert quodcūqꝫ ligaueris ſuꝑ terrā .ſ. per ꝯſtōnes ⁊ p̄cepta. Etnoͣ. hoc dictū ex quo pōt inferri ꝙ preceptū prīcipistantū ualet quātū cōſtitutio. ¶ In cōtrariū tn̄ facit illadiſtinctio Inno. dū diſtīguit int̓ legē ⁊ ſimplicē ꝓhibitione que diſtīctio nō plꝫ do. An. hic dicenti ſe nō uidere dr̄iam inter lege ⁊ p̄ceptū uel ꝓhibitionē in ip̄oprincipe. ſꝫ tu uide ſimilē dr̄iam quā facit Bar. in. l.fi. C. ſi ꝯͣ ius uel uti. pub. Et credo ꝙ ubi cōcurruntī p̄cepto ea q̄ ꝯcurrūt in lege tm̄ ligat p̄ceptū prīcipisꝙͣtū lex. qꝛ qd̓ principi plꝫ legis hꝫ uigore. inſti. d̓ iu.na. gen. ⁊ ciui. in. §. ſꝫ qd̓ principi. puto tū ꝙ Inno.habuit optimā ſnīaꝫ in hac ſua diſtinctione. nā faciēdo legē ⁊ auferēdo ꝑ legē poteſtatē ep̄is nihil ptātisquoad actū ꝓhibitū remanet ipſis ep̄is. ſꝫ qn̄ ſimplicit̉ ꝓhibet nō tollit poteſtatē ſed interdicit exercitiuꝫ.merito hoc caſu imprimit̉ character nō obſtante prohibitione pape. qꝛ ſimplex prohibitio nō īpedit impoſitionē characteris in habetē poteſtatē etiā ſi in ꝓhibitione apponat̉ clauſula decreti irritans ⁊c̄. Ad hocuide bo. tex. cū gl. in cle. pleriqꝫ de elec. Et hec opi.Inno. ſic intellecta plus placet quam opinio domini Anto. qui nō faciēdo dr̄iam inter legē ⁊ prohibitionē dicit ꝙ in ſacramētis in quibꝰ imprimit̉ character nec lex nec ſimplex prohibitio īpedit īpreſſionemcharacteris cū iſti ep̄i al̓s habent poteſtatē ad hoc allegat. d. cle. in pleriſqꝫ. ⁊ glo. ī. c. ꝓuide d̓ elec. li. vi.Sed ego intelligerē modo predicto. loquunt̉ enī illaiura qn̄ ꝑ legē nō eſt ſublata ptās. ꝙ hoc ſit ueꝝ probat̉ ꝑ iſtū tex. iūctis ſuperiꝰ dictis. nā ſimplices ſacerdotes habebāt oliꝫ ptātē ſacramēta illa ꝯferēdi. ſedex ritu ⁊ diſpoſitione apoſtoloꝝ ſublata ptāte nihil iuris ꝯferūt ut hic. ergo idē dicendū in ep̄is ſi ꝑ ſūmuꝫpōtificem quoad certū ſacr̄m eis auferret̉ illa ptās etꝑ hoc hēs expeditā qōnē ẜaꝫ. ¶Sed quero nūquidlaico liceat tꝑe neceſſitatis conferre uel ſacr̄a adminiſtrare. ⁊ uidet̉ prīo ꝙ nō. nā ſicut nō lꝫ ſacerdoti cōferre ea que ſunt ep̄is reſeruata ita pari rōne non dꝫlaicis licere attētare reſeruata ipſis ſacerdotibꝰ. Sedꝯcludēdo primo pone regulam ꝙ de ſpectantibusad clericos illud ſolum licet laico quod reperiturſibi expreſſe conceſſum. ⁊ hanc regulam ponit hicInnocentius: et originaliter poſuit gloſa. xxiiij.q. j. ī. c. fi. ⁊ tene eā mēti. Que aūt ſūt ꝯceſſa laicꝭ tꝑeneceſſitatꝭ: dic ꝙ ſacr̄m pnīe. nam tꝑe neceſſitatis pōtquis ⁊ dꝫ ꝯfiteri laico nō tn̄ ꝑ iſtū pōt abſolui ſed excōtritione ⁊ obediētia ex tali cōfeſſione ē dignꝰ ueniaut ē tex. noͣbil̓ Auguſtini de pe. di. j. quē penitet. ⁊ uide bo. glo. in. c. paſtoralis ī. §. preterca de offi. ordi.⁊ tetigit Inn. hic. ¶ Itē licet laico ꝯferre ſacr̄ꝫ baptiſmi tꝑe neceſſitatis etiā ſi ſit mulier. de ꝯſe. di. iiij. ī. c.mulier. ⁊. j. q. j. qd̓ quidā. ē tn̄ hic dr̄ia inter clericū etlaicum ī collatōe huiꝰ ſacramēti. nā clericus licite baptięat lꝫ neceſſitas nō urgeat. laicus uero licite n̄ attētat niſi inſtāte neceſſitate ſed tn̄ ſi preter neceſſitatembapticat tꝫ baptiſmꝰ ⁊ ipſe laicus puniēdus ē qꝛ uſurpauit officiū clericis deputatū. ut ī. d. c. quod quidā.¶ Dubitat̉ de ſacr̄o euchariſtie nūquid laicus ī neceſſitate poſſit illud miniſtrare. utputa d̓cedit quis ⁊ nōreperit̉ preſbyter nūquid laicus poſſit capere euchariſtiā de eccleſia ⁊ exhibere infirmo. Quidā ut referthic Inn. dicūt ꝙ ſic ut ſicut ī p̄cedētibus ſacramētispōt laicus ſe ingerere neceſſitatis tꝑe ita ⁊ in iſto. necob. c. fi. xxiiij. q. j. qꝛ loqͥtur de hcretico a quo nō ē licitū recipere euchariſtiā etiā neceſſiatis tꝑe. ⁊ nō adhoc illū tex. quinīmo dixerūt pleriqꝫ ꝙ tꝑe neceſſitatꝭpōt quis per ſe illud ſacramētū recipere. Sed Innnō firmat hāc opi. ſed uidet̉ recedē dicēdo ꝙ. §. uerūxxxij. di. qͥ ſolet allegari ad predicta n̄ loqͣtur de laicoſed de clerico al̓s preſciſo ab eccl̓ia uel qꝛ eſt ſimoniacus uel notorius fornicator. Collectarius uero poſtInno. uidet̉ firmare ꝙ nedū laico ſed nec etiā diacono licet iſtud ſacr̄m attētare quod noͣ. ⁊ ꝯͣ laicuꝫ facitregula quā. sͣ. poſui. Et ꝑ hoc ſoluit̉ qō. Quid d̓ extrema unctōe. ⁊ lꝫ quidā uoluerūt ꝙ laicus poſſit illēꝯferre neceſſitatis tꝑe cōiter tn̄ hoc nō tenet̉ ꝑ regulam ſuperius dictaꝫ reliqua uero īpendere nō pōt lꝫpoſſit matrimoniū ꝯͣhere. ¶ Ultīo pōt dubitari ꝗdde clericis preſciſis ab eccl̓ia. ut ſūt heretici excōicatiſuſpēſi ab hoīe uel a iure. de his dic ut habes tex. cūglo. ī. d. §. uerū. Et reſpectu ſacramēti baptiſmi hēshic glo. fi. que dicit neceſſitatis tꝑe ēt ab heretico recipi pōt ⁊ tene mēti glo. ⁊ etiā tex. cū glo. ī. d. §. ueri.ſꝫ Collec. refert ſe audiuiſſe Clemētē. vij. duꝫ Piſis legeret quartū ſnīarum in minoribus ꝯſtitutus tenerecōtrarium mouebatur. qꝛ excōicatis ⁊ hereticis nonpoſſumus cōicare fine pccō. ut in. c. nuꝑ de ſen. ex.non ergo debet cōmitti maluꝫ propter ſequēs bonūmaxime exquo iſta neceſſitas n̄ nocet adulto omiſſoillo ſcr̄o qꝛ ſuccedit baptiſmus flaminis. jͣ. de baptimo in. c. debitū ad. c. ſiquem. xxiiij. q. j. qd̓ facit in cōtrariū rn̄det ꝙ loquitur qn̄ ignorabatur ꝙ ille eſſethereticꝰ. Et ad tex. Gratiani. §. uerū dū dc̄ ꝙ meliꝰeſt reciꝑe ab heretico ꝙͣ in eternū perire. rn̄det ꝙ illenō perit exquo nō reperit idoneū a qͦ recipiat ſacr̄m⁊ quāꝙͣ he rōes uideāt̉ uigere tn̄ ī pͥmā ſnīaꝫ q̄ canoniſtꝭ ē cōis me uehemēt̉ īpellit dictū. c. ſique. ubi tex.Aug. clare. p̄ſupponit illū fuiſſe hereticū. ⁊ de hoc cōſtare uolēti reciꝑe ſacr̄ꝫ. ¶ Itē ſi ꝓ corporali neceſſitate licitū ē cōicare excōicato. ut. in. c. qm̄. xj. q. iij. ⁊ ſc. ſi uere. jͣ. de ſen. ex. ergo fortiꝰ h̓ dꝫ licere ꝓ neceſſitate ſpūali. Ad idē facit. c. j. ꝓpe fine. sͣ. de ſū. tri. ubidr̄ ꝙ a quocūqꝫ ꝯferat̉ h̓ ſcr̄ꝫ ꝓficit ad ſalutē dūmo rite ⁊ ẜꝫ fōmā eccl̓ie. ⁊ id̓ ur̄ uelle In. ī. c. j d̓ baptiſmo.c¶ LII IILE. quā īterdicti ſuia uioNō ualet ꝯſuetudo ꝑlat̉. In prīa ponit̉ querela. In ſecūda exceptio ibi ꝓcurator. In t̓tia ſnīa ibi nos¶ Nō prīo ꝙ ep̄s ſolus ⁊ ēt capl̓ꝫ ꝑ ſe pōt pone̓ gnle īterdictū ī ciuitate h̓ tn̄ intellige d̓ ꝯſuetudine l̓ pullegio. nā de iure cōi capl̓m nō hꝫ ptātem īterdictuꝫ ꝓmulgandi. ut in. c. queſiuit de his que fi. a ma. parteca. nec epiſcepus ſine conſilio uel conſenſu capl̓i ut īc. i. j. de exceſ. prela. ⁊ dic ut ibi. crędo tamē ꝙ ſi ep̄sp̄ſcripſiſſet
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten