mercū. ⁊ per do. de ro. deci. cc. xxxviij. al̓s. xxxiij. perSpe. ī ti. d̓ lega. §. finit̉ v̓. qͥd ſi legatꝰ. ⁊ plꝫ opi. utregul̓r ſcriptura n̄ de ſbā ꝯſtōnis. ⁊ ſic ꝙ poſſit ꝓbari ꝑ teſtes optīe fac̄ tex. ī. c. i. d̓ renū. li. vj. ⁊ Inſti. d̓iu. natu. gen. ⁊ ciui. §. ſed quod principi. ⁊. §. cōſtatpreallegato.Abbas.Conſtōnes canoAnonum. jg ab cibus ſumLẜuāde. ul̓ ſic. Iuris canonici ſtatuta oēsligāt ⁊ eoꝝ ritu tā ī ꝓnūciādo ꝙͣ ī decidēdo iudicia ſūt regulāda. prīo ſtatuit. ẜo ꝯfirmādo declarat ibi nemo. ¶Nō prīo ꝙ appellatōne canonisuenit oīs ꝯſtō eccleſiaſtica. un̄ largo ſūpto uocabulocanon idē ē ꝙ ꝯſtō eccl̓iaſtica ul̓ canonica. ⁊ dr̄ a canon qd̓ ē rl̓a. ut. iij. di. canon. ⁊ ſic dr̄ qꝛ ducit hoīeꝫad recte regulateqꝫ uiuen̄. ſtricte ſumit̉ pro ꝯſtōneꝯſtituta ī ꝯcilio gn̄ali. ut no. iij. di. ī ſūma ⁊ ibi ponit̉dr̄ia īter canone decretalē epl̓am dogma ſanctionēīterdictū ⁊ mādatū. ⁊ d̓ pragmatica ſanctōe qͥd ſit uide tex. cū gl. ī. c. j. de re. ꝑmu. Et ſcias ꝙ oīs canonſeu ꝯſtō eccl̓iaſtica pōt uocari lex. nā lex ē ꝯſtō ſcripta. jͣ. di. lex. īmo rectiꝰ canones appellant̉ leges eccleſiaſtice. ꝯſtōnes v̓o iurꝭ ciuil̓ ꝓprie dicimꝰ leges ſeculi. un̄ dr̄ ius ciuile qͣſi ius ciuiū. xxxj. di. nicena. iūctoc. filiꝰ. jͣ. de teſta. ¶ Nō ſecūdo ꝙ ꝯſtō canonis ligatoēꝫ creaturā. unde dicit In. ꝙ ꝯditori canonis ⁊ uicario creatorꝭ oīs creatura ē ſubiecta. ⁊ lꝫ nihil alleget pōt tn̄ allegari illd̓ euāgeliū. fiat unū ouile ⁊ unꝰpaſto. neīnē Ip̄s excipit ab hͦ ouili ⁊ a ſubiectōe unici paſtoris. ⁊ uid̓ ꝑ In. ī. c. qd̓ ſuꝑ his d̓ uoto. ubi expoīt illā auc̓tatē. qd̓cūqꝫ liga vis ⁊ reliqͣ. ⁊ optīe facitilla auc̄tas ad ꝓpoſitū nihil excepit qꝛ dixit qd̓cūqꝫ.¶ Ao ēt ꝙ iudicia eccl̓iaſtica ſūt r̄gulāda ẜꝫ canones⁊ n̄ ẜꝫ leges ꝑ hūc tex. Guil. naſo coll̓it ar. ꝙ ſi d̓ reeccl̓iaſtica agit̉ ēt corā iudice ſecl̓ari dꝫ cā decidi ẜꝫ canones ⁊ n̄ ẜꝫ leges. ⁊ notant̉ dico d̓cidi ⁊ n̄ tractari.qꝛ quoad p̄paratoria iudicij dꝫ ſēꝑ ẜuari lex fori ubiiudiciū agitat̉. ut bn̄ tractat̉. ī. c. qd̓ clericis d̓ fo. ꝯpe.⁊ dic ut plene ibi tetigi. ¶ In gl. ij. ibi abrogata. dici. ſublata ꝑ aliā legē l̓ ꝯſuetudinē ꝯͣriā. ⁊ an̄ oēs ꝯſtōnes pn̄t abrogari uid̓ qd̓ plene dico ī. c. nouit d̓ iud.¶ In gl. fi. aduerte eē duplex ꝯſiliū. qd̓dā ꝑfectiōisut hoīes ꝑfectōres reddātur. iuxͣ illd̓ euāgeliū. ſiquisꝑcuſſerit te ī una maxilla ⁊c̄. ⁊ d̓ iſto ꝯſilio ītellige gl.nͥ .n. ligat ꝯͣueniēte ad peccatū ēt religioſuꝫ. ut ī. cle.exiui. de v̓b. ſig. niſi rōe ꝯtēptꝰ. qꝛ tūc obligat ad mortale. uide bo. gl. x. di. qͥſqͥs. Idē dic ubi ꝯſtō loquit̉ d̓hōeſtate. qꝛ tūc n̄ obligat ad mortale nec ut puto adueniale. uide Inno. ī. c. i. de uita ⁊ hone. cle. ⁊ uidebo. tex. iiij. di. hec et ſi. Quoddā ē ꝯſiliū reuerētie. ⁊illd̓ obligat. nō. ī. c. ad aures d̓ eta. ⁊ qua. uide tex. īcle. j. d̓ teſti. ⁊ dr̄ ꝯſiliū reuerētie qn̄ maͣ ꝯſilij ē neceſſitatiua ſꝫ ꝑꝑ reuerētiā eius cui loquit̉ utit̉ vbo ꝯſultiuo ⁊ n̄ p̄ceptiuo. ¶ In gl. ī. v̓. ab oībus. ibi .ſ. ſubiectis. uult ergo gl. reſtrīgere tex. ut canon ſolos ſubditos coherceat. Inn. hic īprobat qꝛ oīs creatura ſubdita ē pape ſꝫ Hoſt. ſaluat na ip̄e papa qͥ ꝯdidit ꝯſtōnes ⁊ ſucceſſores n̄ ligant̉. qꝛ nemo pōt ſeipſuꝫ ligatuel ſoluere ut ī. l. pe. ff. de arbi. ⁊ ī. c. fi. d̓ pe. ⁊ re. It̓nō ligātur ſucceſſores qꝛ par īparē ⁊c̄. ī. c. īnotuit deelec. ⁊ ī. l. ille a quo. § ītēpeſtiuū. ff. ad trebel. ⁊ uidebo. glo. iuncto tex. xij. q. ij. nō liceat pape. Itē ẜm cūpōt procedere hec reſponſio quoad īfideles qui nonligantur canonibus ſaltē ī ſpiritualibꝰ. ut ī. c. gaudemus de diuor. In tēporalibus ſubijciunt̉ principi. utī. l. iudei. C. de iudeis. niſi ī caſibꝰ ī quibus īfideleslaici ſubijciuntur eccleſijs. ⁊ de his ꝑ In. ī. c. qd̓ ſuꝑhis de uoto. ⁊ quatenus gl. excipit īperatorē ⁊ papaꝫītellige de imperatore reſpectu ſuarum legū. nā canonibus aſtrīgūtur ī concernentibus animaꝫ. xcvi. di.c. ſi duo ⁊ ī. c. ſi imperator. ⁊ ī. c. oēs de ma. ⁊ obe. ītēporalibꝰ nero uide gl. ī. c. qm̄. .x. di. ubi dr̄ ꝙ ab imperatore n̄ appellat̉ ad papā puto illd̓ uerū niſi rōepc̄ti ꝯͣ iuſticiā denegatā adiret̉ papa ꝯͣ īperatorē. ar.ī. c. nouit de iudi. et uide ꝙ ibi dixi un̄ īꝑator ligaturiure naͣli et obligat̉ ex ꝯͣctu inito cū ſubdito. ut ī. c. j.de ꝓbat. nec pōt tollere ea q̄ ſūt iurꝭ naͣlis. ut ī cle. paſtoral̓ de re iudi īſti. de legit. ag. tu. ī fi. ⁊ idē dic̄ ī papa maxīe ī hiſ q̄ ſūt iurꝭ diuini. un̄ ſi iurat obligat̉ d̓onec ſine cā pōt ſeipſū abſolue̓ ul̓ abſolui facere cū aliuꝫ abſoluere nō poſſet. ut noͣ. gl. ī. c. ꝙͣto de iureiu.⁊ Inno. ī. c. cū inter de renū. An greci teneant̉ adobẜuationē canonū. uide glo. xx. di. de libellis in fi.Et an lex īꝑatoris coherceat n̄ obediētes ei d̓ ſcō. uide ꝑ Ci. ⁊ Bal. ī l. cūctos popl̓os. C. d̓ ſū. tri. Sꝫ q̄ro an̄ lex poſitīa ſiue eccl̓iaſtica ſiue ciuil̓ liget ī foroaīe. uide ꝑ Cal. ī ꝓemio ⁊ ꝑ bea. Tho. ī ꝑte. ij. q.xcvj. ar. vi. ꝑ Io. an. ī. c. ꝙͣꝙͣ d̓ uſu. li. vj. Cōis ꝯcluſio ur̄ ꝙ aut lex diſtīguit int̉ utrūqꝫ foꝝ ⁊ cāus ē clarꝰ. erēplū ī. c. tua d̓ ſpō. aut n̄ diſtīguit nec ſubeſt cādiſtīgnēdi. tūc ſi n̄ ē pctī nutritiua ẜuāda ē ēt in foroaīe. nā exquo lex ē iuſta auc̄tate dei ē edita. ⁊ ip̄e deꝰur̄ edidiſſe ꝑ ſuos miniſtros. viij. di. quo iure. et ꝓuerbioꝝ. viij. ꝑ me reges r̄gnāt ⁊ legis ꝯditōes iuſtadecernūt. hͦ idē ur̄ ſenſiſſe In. ī. c. qꝛ pleriqꝫ d̓ īmu.eccl. ſi āt lex eēt īiuſta tūc n̄ ē ẜuanda ī foro pn̄tiali. ⁊pōt eē iniuſta qꝛ n̄ tendit ī utilitatē cōem ſi princepsedidit ꝑꝑ ſuā utilitatē. ut. iiij. di. erit aūt lex. Itē pōteē īiuſta ex auctoritate qꝛ excedit ptātē ꝯdētis. fac̄. c.ut aīaꝝ de ꝯſti. li. vi. ⁊. l. fi. C. de iuriſ. om. iu. uel exforma or n̄ diſtribuit eque onera ſubditꝭ ſicut dꝫ facebonꝰ pr̄familias. ⁊ hec ſunt v̓ba beati Tho. dicit tn̄ꝙ ꝑꝑ ſcandalū ⁊ turbationē dꝫ illa lex ſuari. qꝛ rōeſcādali euitādi dꝫ qͣs ꝯcedē de iure ſuo. ut in. c. ij. deno. ope. nū. ⁊ ī. c. nihil de p̄ſcrip. ⁊ adde dictū Bal.l. uectigalia. ff. de publicanis. ubi dr̄ ꝙ licite fraudat̉gabella que licite n̄ ē īpoſita. Itē addo ad p̄dicta ꝙubi lex poſitīa fundat̉ ſuꝑ p̄ſumptōe ⁊ certū ē p̄ſumptionē illā n̄ eē uerā n̄ tenet̉ ī foro aīe illā ẜuare pōecxēplū. ī. c. is qui fidē. ⁊ qd̓ ibi dixi de ſpō. ſic ītelligit̉In. ī. c. qꝛ pleriqꝫ d̓ īmu. ec. fac̄. c. v̓itate. viij. di. Itēaddo gl. nō. quā neſcio alibi. xij. q. ij. fr̄nitas. ubi dic̄ꝙ pena īpoſita ꝑ legē poſitiuā n̄ ē ẜuāda ī foro aīeſeu pnīe. ſꝫ ſatꝭ ē ꝙ ſacerdos īponat pnīaꝫ ꝓ delicto⁊ duplex illiꝰ dicti pōt eē rō. prīa qꝛ pena imponiturꝑ iudicē in foro contentioſo. xiij. q. ij. § in h̓. ſecūdarō qꝛ pena īponit̉ ut ceteri metū habeāt ⁊ ne multiscraſſantibus locus ſit exēplo. l. aut facta ī fi. ff. d̓ pe.que rō ceſſat ī foro aīe. qꝛ īponit̉ pnīa ibi qꝛ leſit deuꝫ. Hinc ſing. dicit In. in. c. ſicut dignū de homi. ꝙſiqͥs īfert dānū ꝓxīo ex culpa leui uel leuiſſima n̄ exꝓpoſito nec lata culpa n̄ tenct̉ reſarcire dānū ī foropnīe ſꝫ ſatis ē ꝓ delicto agere pnīaꝫ. ſecꝰ ē ī foro ꝯtētioſo. ut ī. l. lege aqͥlia. ff. ad legē aqͣ. hͦ limitarē niſilex īponeret penā ip̄o fcō. qꝛ tūc n̄ puto ꝙ ille pōt retinē bōa publicata cū bōa ꝯſcīa. qꝛ iuſ ē ſtatī acq̇ſitūfiſco ut noͣ. ī. l. ꝯmiſſa. ff. de publi. ⁊ ī. c. ij. d̓ p̄ſcrip.an aūt canō liget delictū oīo occultū. uid̓ glo. ī cle. i.d̓ hereti. ¶ In gl. ī. v̓. acctōibꝰ oppo. ꝓ ītellectu gl.iſtiꝰ. c. ſic. nā ſufficiebat dicere iudicio. nā iudiciū cōp̄hēdit tā crimīale ꝙͣ ciuile. ut nō. ī ℟ica d̓ iudi. Gl.metu ꝯͣrij ſoluit ut pꝫ ī ea. uel dic ꝙ v̓bū ī actōibꝰ cōp̄hēdit fcā exͣiudicialia ita ꝙ nō ponit̉ ꝓ actiōe. d̓ qͣ īſti. d̓ acti. ꝑ totū ſꝫ reſpicit factū. v̓bū eniꝫ iudicꝭ ꝯccinit iudicialia. ut ſit ſēſus ꝙ tā ī exͣiudicialibꝰ ꝙͣ iudicialibꝰ n̄ dꝫ qͥs duci ſuo ſēſu ſꝫ auctoritate legū. ¶ Ingl. fi. ibi .ſ. malo. aduerte iſte tex. cū gl. pt̄. adduci adqōnē. ꝯproīſſū ē ⁊ data ē ptās ꝓnūciādi ẜꝫ ſēſū ſuū.an pt̄ ꝓnūciar̄ ẜꝫ uolūtatē ſuā. an ītelligat̉ d̓ ſēſu bn̄orgāizato ⁊ freno rōi ſuppoſito do. In. īduc̄ tex. utītelligat̉ d̓ uolūtate ꝓpͥa. ⁊ ſic pot̄it ꝓnūciar̄ ẜꝫ uolūtatē ꝓpriā ſuā. qꝛ hͦ importāt uerba hęc ſuo ſenſu.Contrarium
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten