uo honorant̉ ī ꝯſtructōe baſilicaꝝ. ⁊ cōmemoratōne v̓tutū ſuaꝝ q̄ fit in p̄dicatōibꝰ ⁊ ẜmonibꝰ iō ꝓ hijs oībꝰ īdulgēcie recte fiūt. Scd̓opt̓ cōem vtilitatē q̄ .ſ. ē defenſio t̓re ſct̄e. defenſio fidei et ꝓmotō ſtudij et ſil̓ia. et iō ec̄ ꝓ talibꝰ fieri pt̄ ⁊ dꝫ. ⁊ qꝛ hͨ ꝯſiſtunt ī actibꝰ exterioribꝰ id̓o pro actibꝰ exterioribꝰ maxime fieridebent īdulgencie hec bon̄. ¶ Sꝫ obicit̉ quia videt̉ ibi eſſe ſymonia cū det̉ ibi ſpūle ꝓ tꝑorali. ¶ ℟º fl̓m eſt. ym̄o maior pena ꝯmutat̉ inminorē et reſiduū paſtor eccl̓ie ſoluit de gr̄a.Vel dicendū ꝙ nō dat īdulgenciā ꝓ el̓ia exteriori ꝯſiderans datū ſꝫ fructū .ſ. qꝛ ex radice bone volūtatis ꝓcedit. vel nō dat̉ ei ſpūale ꝓ tꝑorali ſꝫ ꝓ ſpūali qꝛ n̄ poteſt fieri īdulgēcia ꝓ tꝑoralibꝰ ſimˣ ſꝫ ꝓ tꝑoralibꝰ ad ſpūaliaordīatis. ¶ Vtᵐ indulgencia fieri poſſit etiāꝓ pure ſpūalibus ¶ ℟e ꝙ ſic ⁊ fit qn̄qꝫ ſicutquicūqꝫ oret ꝓ rege francie dant̉. 10. dies ꝓ indulgencia a papa jnoc̓. 4. et p̄dicantibꝰ crucem dat̉ qn̄qꝫ eadē indulgēcia que ⁊ accipientibꝰ ¶ Vtᵐ indulgēcia fieri poſſit ꝓ remiſſione īiurie. videt̉ ꝙ ſic. qꝛ hec eſt el̓ia ſpiritual̓.que ē digniorel̓ia corporali. ¶ ℟º ꝙ nō. jn donatōe enī indulgencie nō ꝯſiderat̉ nobilitasoꝑis ſꝫ ꝯſiderat̉ ꝙ opus illud ſit mere voluntatis n̄ nc̄itatis. ſit etiā quid taxabile. ſit ec̄aliqͦ mō penale. hec oīa ꝯſiderat qͥ indulgencias pr̄at. qͦꝝ ſaltē primū in ꝓpoſito deficit̉. hecbon̄ ¶ Vtᵐ ꝓ ingreſſu rel̓ionis īdulgēcia dari poſſit. et videt̉ ꝙ ſic cū hoc ſit perfecciꝰ ⁊ deogratius qͣm acciꝑe crucē. ¶ ℟º ſic̄ indulgēciedari nō debent indignis. ita etiā dari nō dn̄tṅ indigētibꝰ. viri aūt rel̓ioſi qui ſtatū aggrediunt̉ ꝑfectōis pociꝰ dant alijs ſpūalia bonain aliunde mendicent. vn̄ hic maxīe veꝝ eſtillud qd̓ dr̓ act̓. 20. beaciꝰ eſt dare qͣm acciꝑe. intꝑoralibꝰ autē n̄ eſt veꝝ ṅ qn̄ dans dat de ꝓp̓olabore. et recipiens recipit ex torpore hec bon̄.¶ Sequit̉ vide̓ de. 4º .ſ. quibꝰ indulgencie valent et circa hͨ querunt̉ plura .ſ. vtᵐ valeātexnītibꝰ ī mortali pct̄o. ¶ ℟º ꝙ nō qꝛ valentdet̓mīate ad remiſſonē pene q̄ nll̓i pt̄ dimittiij cui iā dimiſſa eſt culpa. et iō in oībꝰ indulgencijs dicit̉ vere ꝯtritis ⁊ ꝯfeſſis. ſi aūt fierꝫꝯn̄icatio hoc mō facio te ꝑticipē meritoꝝ tociꝰeccl̓ie uel vniꝰ cōgregatōis uel vnius ꝑſoneſpālis vale̓ poſſꝫ ad merendū aliqͥd ei qui eſt īpctō mortali. Si tn̄ aliq̓s tal̓ faciat illud qd̓ꝯtinet̉ in forma īdulgencie prudent̓ facit qͥabona facta in mortali pct̄o peccatorē aliqͦ mō̓diſponūt ad pnīam de ꝯgruo et mediāte illaad ſuſceptōꝫ remiſſiōis peccatoꝝ ꝑ mīam deihec tho ¶ Vtꝰ indulgencie valeant rel̓ioſis.℟º ꝙ ſic. oībus enī valent dū ſūt in caritate et ſeruēt ea q̄ ꝓ indulgencijs indicunt̉. nōenī rel̓ioſi ſūt mīꝰ adiuuabiles meritis alioꝝqmͣ ſeculares. et licet nō habeant ꝓp̓m nec ꝓvoluntate poſſint exire clauſtꝝ ad viſitandaloca ſancta. ſuꝑior tam̄ poteſt eis dare lnīamdandi aliqͥd ⁊ viſitādi loca ſancta. Nota tn̄ꝙ ꝓpter īdulgencias diſſolui nō debet obẜuācia regl̓aris. qꝛ rel̓ioſi magis merent̉ religionē ẜuando qͦ ad pͥmiū vite eterne qͣm indulgendas exqͥrendo licet mīꝰ qūo ad dimiſſionēpene qd̓ eſt mīꝰ bonū ¶ Nec iteꝝ ꝑ īdulgēciasdimittunt̉ pene īiuncte in capl̓o. qꝛ ibi agit̉qͣi foꝝ iudiciale magis qͣm pnīale. vnde nonſacerdotes qn̄qꝫ capl̓m tenent. ſꝫ abſoluunt̉a pena īiuncta ul̓ debita ꝓ peccato in foro penitēciali hec tho. Ad hoc etiā nota qꝛ ẜm bn̄ex illo capl̓o exͣ de pe. ⁊ re. ꝙ aūt. colligit̉ ꝙ qͥpnīam īiungit ſi ſibi videt̉ imponit ⁊ ꝯceditut eū per huiōi remiſſiones in toto redimatuel in ꝑte. qd̓ ſi fecerit ut dr̓ ibi remiſſionesille valēt ad relaxationē īiuncte pnīe. ſi u̓ohͨ nō ꝯceſſerit nō valēt ad relaxatōꝫ pnīe iniūcte qūo ad ecc̄am. valent tamē qūo ad deūad minorē peccati pena ſicut alia bona. huiꝰſnīe fuit alanꝰ. hec bn̓. hoc idem vult hoſt̓. etwilh̓. dur̓. e. ti. in repor. ¶ Vtᵐ qn̄qꝫ poſſit indulgencia dari ei qui nō facit illud ꝓ quo indulgencia dat̉. Ꝙ℟º ꝙ nō quia nō exn̄te ꝯditōe nō ꝯſequit̉ illud qd̓ ſub ꝯditōne dat̉. necobſtat ꝙ ei qͥ nō poteſt oꝑari volūtas ꝓ factoreputat̉ qꝛ hͨ intell̓r qūo ad p̄miū eſſencialenō quo ad aliqua p̄mia acc̄nalia cuiſmōi ēdimiſſio pene ul̓ aliq̓d ſil̓e. valet etiā eis tamnobile ꝓpoſitū ad augmentū caritatis ⁊ perꝯn̄s ꝯtritōis ⁊ ita ad remiſſonē pene hec tho.¶ Vtᵐ vnus ꝓ alio poſſit īdulgenciā acciꝑe.¶ ℟º opus ꝓp̓m̄ poteſt qͥs applicare ꝑ intentōiſē cuicūqꝫ voluerit. et ideo poteſt ꝓ quocūqꝫvult ſatiſface̓. ſꝫ īdulgencia n̄ poteſt applicari alicui ṅ ex ītentōe dantis īdulgēciā. ideo cūip̄e applicet ad facientē uel dantē hoc uel illd̓ille qͥ hoc facit nō poteſt ad aliū hanc intentōꝫtranſferre ¶ Si tn̄ fieret indulgencia ſic ille qͥfaciet ul̓ ꝓ quo fiet hic totā indulgenciā habeat tūc valeret ei ꝓ quo fieret. nec tam̄ illeqͥ faceret hoc opus daret alteri īdulgenciam.ſꝫ vocius dans īdulgenciā ſub tali forma. hectho. ¶ Vtᵐ īdulgencia ꝓſit facienti. ¶ ℟º vīcencius dixit. cui etiā ꝯſentit wilh̓. in ſpe. ꝙnō qͣntūcūqꝫ faciat illud ꝓ quo indulgenciadit̉. C. ne q̓s in cauſa ſua. l. i. 6. de ſoluc̓. inqͥſitio. Petrꝰ u̓o in. 4º. dic̄ ꝙ p̄latus nō poteſtet pnͥᵏ īdulgenciā ſibi dare. ſꝫ īdulgencia data alijs ip̄e etiā ſub eadem forma poteſt vti. ⁊ꝯueīt cū petro tho. ¶ Vtᵐ vale̓ poſſit exn̄tibꝰin p̓gatorio ¶ ℟º ſic̄ ex p̄dictis habet̉ relaxatio ſū indulgencie coll̓o duo dicit .ſ. theſ aurieccl̓ie ꝯnīcatōꝫ et cū hoc qͣndā iudicialē abſolutōꝫ ſicut etiā expreſſe colligit̉ exͣ de pe. et re.ꝙ aūt ꝯſuluiſti. qꝛ igit̉ theſaurꝰ eccl̓ie ē in ſūmi pontificis poteſtate. ⁊ illi qͥ ſunt in p̄gatorio rōe caritatis ſūt ydonei reciꝑe bn̄fitia ſpūalia. iō papa poteſt eis cōicare bona ecc̄ie. qͣntū autē ad autoritatē iudicandi cū ipſi iamexiuerint foꝝ ecc̄e et iudiᵐ videt̉ ꝙ eis fieri n̄
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten