Druckschrift 
Opuscula
Entstehung
Basel 13. XII. 1481
Seite
VIIr
Einzelbild herunterladen
 

Primus

ex hoīe. Ęqualitatē .n. quā inuiolabil̓ habet deitaſ. corrupit hūanitaſ. creatorꝭad creaturā deſcēſio credētiū eſt ad ęt̓naſubuectio Beda ī omel̓. ſuꝑ pͥncipiū Iohanis. Ob .n. ꝟbū caro factū eſt .i. deꝰ factꝰ ē. vt cogͣtū nob̓ hoīshabitū nob̓ ꝯu̓ſando ꝯgruere. noſ alloq̄ndo inſtruere. nob̓ vidēdi viā p̨̄bere. nob̓ꝯͣ hoſtē ꝯfligere. nr̄aꝫ mortē moriēdo ac reſurgēdo poſſet deſtruere. coęt̓nā vere pr̄idīnitatē nos interiꝰ viuificando ad dinaſuſtolleret. remiſſionē nob̓ pctōꝝ parit̓ acſpūſſctī dona ꝯcede̓t. pꝰ bonoꝝ ꝑfectionem operū ſoluꝫ nos ad hūanitatꝭ ſuęclaritatē vidēdā ꝑduce̓t. ſꝫ incōmutabilem nob̓ eēntiā ſuę dīnitatꝭ oſtēderet. deꝰ factꝰ ē vt hoīeꝫ lapſuꝫerigeret. Augꝰ ciuita. dei. libro Capitulum XIXxiiij.Rimꝰ fuit ī duplici papradiſo. viuebatqꝫ ẜm deū in paradiſo corꝑali ꝓpt̓ bona corꝑis. ī ſpūali ꝓpt̓ bona mētꝭ. Gregꝰ ī moral̓. li. viij. Ad .n. ꝯditus fuerat. vtſtatim mēte in arce cōtēplationis ſe erigeret. nulla hūc corruptio a ſui conditorisamore declinaret. Sꝫ ab ingenita ſtandi ſoliditate volūtatꝭ pedē ad culpā mouit. a dilectiōe ꝯditorꝭ in ſemetipſū ꝓtinuſcecidit. Sꝫ amorē dei deſerēs. verā .ſ. ſtationis arcē. nec ī ſe ꝯſiſte̓ potuit. qꝛ lubricemutabilitatꝭ impulſu infra ſe corruptio defligat. Ide in. li. xviij. Auxit vere reatū culpę ſequētꝭ p̨̄coniū gl̓ię p̨̄cedētꝭ. vniuſcuiuſqꝫ caſus tāto maiorꝭ ē criminiſ. qͣnto pͥuſqͣꝫ caderet maiorꝭ potuitꝟtutꝭ Bern̄. ſuꝑ Can̄. omel̓. xxxvQm̄ igit̉ in honore eēt intellexitſeipſū iumētꝭ inſipiētibus aſſimilauit. Degrege facta ē egregia creatura. putoqꝫ ſiloqͥ fas eēt. dicerēt iumēta: Ecce Adā factus ē qͣſi vnꝰ ex nob̓. Hīc ē pāis angeloꝝ factꝰ ē fęnū in p̨̄ſepio poſituꝫ. nobiſqꝫtanqͣꝫ iumētꝭ appoſitū. Verbuꝫ qͥppe carofactū ē. oīs caro fęnū. Itaqꝫ cibꝰ homīshoīe ī pecꝰ mutato ſe mutauit ī pabulū pe-

coris. Heu triſtis lachrymoſa mutatio.vt ꝑadiſi accola. t̓rę dn̄s. cęli ciuis. deidomeſticus. frat̓ btōꝝ ſpūum cęleſtiumcoheres ꝟtutū repētina ſe ꝯu̓ſiōe īuenerit. ꝓpt̓ infirmitatē iacētē ī ſtabulo. ꝓpt̓ pecorinā ſil̓itudinē īdigētē fęno. ꝓpt̓indomitā feritatē alligatū p̨̄ſepio. ſic̄ ſcpͥtū eſt:In chamo freno maxillas eoꝝ ꝯſtringeq approximāt ad te. Agͦſce tn̄ o bos poſſeſſorē tuū. tu aſine p̨̄ſepe dn̄i tui Cogͦſcepecꝰ quē cogͦuiſti. adora in ſtabuloquē fugiebas ī ꝑadiſo. honora p̨̄ſepiū cuius ꝯtēpſiſti imperiū. Comede fęnū queꝫfaſtidiſti panē angelorū. vt famelicū vtroqꝫ ſenſu ex ſereficeret. Hugo ī libro de ſpū etCap.anima.XXUo qͥdē ſūt ī hoīe ſenſusvnꝰ interior. alt̓ exterior. vterqꝫdonū ſuū hꝫ in reficit̉. Senſusīterior reficit̉ in ꝯtēplatiōe dīnitatꝭ. Exterior ī ꝯtēplatiōe hūanitatꝭ. Propt̓ eniꝫdeꝰ factꝰ ē vt ī ſe totū hoīeꝫ btīficaret. tota ꝯu̓ſio hoīs eēt ad ipſū. totaqꝫ dilectio curreret ī ipſū. a ſenſu carnis videret̉ carneꝫ. a ſenſu mētꝭ deitatꝭ ꝯtēplationē. Hoc erat totū hoīs bonū vt ſiueīgrederet̉ ſiue egrederet̉. in factore ſuo paſcūa īueniret. videlicet forꝭ ī carne ſaluatoris. intꝰ ī deitate creatorꝭ. ꝑdito bono qd̓ intꝰ erat. egreſſa ē aīa ad bona aliena q̨̄ forꝭ erāt. pactū fec̄ cūdilectiōibꝰ ſęcūli. reqͥeſcēs ſuꝑ illas. attēdēs abſentiāboni ſui interiorꝭ. eo ſuas ꝯſolatiōes cerneret ī bonis aliēis Augꝰ omel̓. ij. Irruerat igit̉ hoī qͣſi puluis ī oculū vide̓ lucem poterat. De pulue̓ cęcatꝰ es. depulue̓ ſanarꝭ. caro te excęcauerat. caro te ſanat Ide in quodā ſermōe Adhęreſce igit̉ medicamēto tuo. poteraſvidere deū. poteras hoīeꝫ. deꝰ factꝰ ē vtī veno eēt. qd̓ videres quod crederes.Bern̄. ſuꝑ Can̄. omel. xx. Ego hācarbitror p̨̄cipuaꝫ īuiſibili deo fuiſſe cāꝫvoluit ī carne videri hominibꝰ homoconuerſari. vt hoīuꝫ carnalium qui videlicet niſi carnaliter amare non poterāt. pͥmo