debemꝰ. 2ᵐ .ſ. ꝙ ſit ẜm ip̄oꝝ votū. patꝫ ꝑ bnͥ.li. de diſ. ⁊ p̄cep. c. q. r̓ris inqͣꝫ ꝓfeſſio qͣ ſe minor ſpōte ſubdit maiori eqͥ alligat ⁊ poremcōis eqͥdeꝫ pacti reor vtrūqꝫ pari ncc̄itati tene̓i. vnū fidel̓ cure. alt̓m fidel̓ obīe. cura aūtn̄ tm̄ ē adcurand̓. ſꝫ et̓ ad p̄ẜuandū a pct̄o ⁊cau. ⁊ hͨ nō pt̄ fie̓i ṅ pct̄m co̓rectū ex quo eſtvnitas delicta ꝯgnoſcat nec ꝯgnoſce̓ pt̄. ṅͥ ꝑte qui ſolus noſti. gͦ dice̓ tenis ad bonū fr̄istui. et ꝓpt̓ officiuꝫ p̄lati qd̓ dꝫ exeq̓ et et̓ ꝓpt̓ boˢobīe ex ꝑte tui. 3ᵐ .ſ. ꝙ ſit ẜm intencōeꝫ euangelij pꝫ. Nam dn̄s. Mᵗ. 18. c. dans p̄ceptū defr̄is correpcōe n̄ ſoluꝫ ītendit pct̄m cōiſſū cōrige̓ ſꝫ et̓ correcto d̓ reſiduo caue̓ l̓ a pct̄o īpoſterū p̄ſeruare. erat enī medicꝰ Mᵗ. .9. et M14. nō ē opꝰ valētibꝰ medicꝰ. p̄lati et̓ eiꝰ vicarij ſūt medici. Intenº gͦ eiꝰ eſt ꝙ nō ſolū peccatū qͣi morbū curēt. ſꝫ et̓ vlt̓iꝰ morbū caueant ī ſubditis ⁊ p̓ſe̓uent. ¶ Sꝫ obt̉ qꝛ bnͥ. li. d̓diſ. ⁊ p̄cep. dic̄ ꝙ is qͥ ꝓfitet̉ ſpōdet obīaꝫ nōtn̄ oīodam. ſꝫ detīate ẜm regl̓aꝫ. nll̓a aūt regl̓a dic̄ ꝙ pct̄m correctū ſit p̄lato p̄cipiēti reueland̓. gͦ nemo ī hͨ obedire te̓. ¶ ℟º licꝫ regl̓a nll̓a dicat hͨ explicite. dic̄ tn̄ īplicite. tūqꝛ dic̄ p̄lato volūtatē ꝓpͥaꝫ eē renūciandā. tūqꝛ vt dic̄ bnͥ. nō tm̄ eſt obediend̓ ī eo qd̓ eſt inregl̓a expͥſſuꝫ. ſꝫ et̓ in eo qd̓ eſt ī ea īmplicitū.offenſiorie et ſcandalo LXVIIIGinde ꝯſiderand̓ eſt de offēſione ⁊ ſcādalo. que opponunt̉ bn̄ficencie et correpcōi fr̄ne. et pͥº qͥd ē ſcādalū. 2º vtꝰſcādaluꝫ ſit pcc̄m et qͣle pct̄m ſit. 3º vtᵐ ſit iniur̓ ꝑfc̄is. 4º qͥd ſit obmittend̓ ul̓ faciend̓ ꝓptſcādaluꝫ vitāduꝫ. ¶ Circa pͥᵐ ſciend̓ ꝙ ſcandalū ē dc̄m ul̓ fc̄m mīꝰ rectū p̄bens alt̓i occ̄oꝫruine. ⁊ hͨ deſc̓ptio elicit̉ ex v̓bis je̓o. exponētis iᵈ. Mᵗ. 15. ſcis qꝛ ph̓ei audito hͨ v̓bo ſc̄aſūt ⁊cͣ. Ad cꝰ euidēciaꝫ ſciend̓ ꝙ ſic̄ dicit je̓oꝰ.ibidē ꝙ gͦce ſcādalon dt̉ nos offenſionē l̓ ruinaꝫ vl̓ īpaccōeꝫ poſſumꝰ dice̓. Contīgit enīqn̄ꝫ ꝙ aliqͥd exponit̉ alicui ī via corli cui inpīgēs di ſpō ad ruinā. et tl̓is obex dỉ ſcādaluꝫet ſil̓r ī ꝓceſſu vie ſpūal̓ ꝯtingit aliqͣꝫ diſpoīad ruinā ſpūaleꝫ ꝑ defc̄m vl̓ fc̄m alt̓iꝰ inqͣn̄ᵐſ. aliq̓s ſua āmonicōe ul̓ induccōe aūt exemplo alt̓m tͣhit ad pct̄m. ⁊ hͨ ꝓp̓e dt̉ ſcādalū.Nichil aūt ẜm ꝓpͥaꝫ rōeꝫ diſponit ad ſpūalem ruinaꝫ. nͥ qd̓ hꝫ aliqͣꝫ defc̄m rc̄itudīs. qͥaiᵈ qd̓ eſt ꝑfc̄e rectā mag̓ mūit hoīem ꝯtra caſū qͣꝫ adcām ul̓ ruinā īducat. ⁊ iō ꝯient̓ dt̉ꝙ dc̄m ul̓ factū mīꝰ rectū p̄bens occ̄ōeꝫ ruine ſit ſcādalū. Noͣ ꝙ mīꝰ rectuꝫ hic n̄ dỉ qd̓ab aliquo alio ſuꝑat̉ ī rc̄itudine. ſꝫ qd̓ hꝫ aliqͣꝫ rc̄itudīs defectū. vel qꝛ eſt ẜm ſe maluꝫ ſic̄pct̄a. vl̓ qꝛ hꝫ ſpēꝫ mali ſic̄ aliq̓s īcūbit ī ydolio qͣꝫuis enī hͨ ẜm ſe nō ſit pct̄m ſi aliqͥs hocnͥ faciat corupta īrencōe. qꝛ tn̄ habet quādaꝫſpēm vl̓ ſil̓itudineꝫ venacōnis ydoli pt̄ alt̓ip̄bere occōꝫ ruīe. ⁊ iō apl̓s monꝫ pͥma theſſ.ab oī ſpē mala abſtiuete vos. ⁊ iō ꝯient̓ dicit̉Ioo.IImīꝰ rectū vt ꝯp̄hendant̉ tam illa que ẜm ſeſūt pct̄a qͣꝫ illa que habēt ſpēm mali. NNō et̄ꝙ qꝛ nichil pt̄ eſſe hoī ſufficiēs cā pct̄i qd̓ ē ſpiritual̓ ruina nͥ ꝓp̓a volūtas. et iō dicta ⁊ facta alt̓iꝰ hoīs pn̄t ſoluꝫ eſſe cā imꝑfecta equalit̓ inducēs ad ruinā. ⁊ ꝓpt̓ hͨ nō dỉ dans cāꝫruine. ſꝫ dans occōeꝫ ruine qd̓ ſigͣt cām imꝑfectaꝫ. Nō inſuꝑ ꝙ dictū ul̓ factuꝫ alt̓iꝰ pot̄eſſe cā peccandi alt̓i dupᵗ. vnoº ꝑ ſe. alioº yaccn̄s. ꝑ ſe qͥdem qn̄ aliqͥs ſuo malo v̓bo uelfacto intendit aliuꝫ ad pct̄m induce̓. vl̓ etiāſi ip̄e nō intendat hͨ. ip̄m tam̄ factū eſt taleqd̓ de ſui rōe hꝫ vt ſit inductuuū ad peccandūputa qn̄ aliq̓s publice faᵗ pct̄m. l̓ qd̓ hꝫ ſil̓itudinē pct̄i ⁊ tūc ille qui huiōi actuꝫ faᵗ ꝓp̓edat occōneꝫ ruine. Vnde vocat̉ ſcādaluꝫ actiuū ¶ Per accn̄s aūt v̓buꝫ vl̓ factū vniꝰ eſt⁊ alt̓i ca̓ pͨcādi qn̄ p̄ter intēcōeꝫ peccant̓. ⁊ p̄ter ꝯdicōeꝫ oꝑis aliquis male diſpoītꝰ ex hꝰmōi oꝑe inducit̉ ad peccandū. puta cuꝫ aliq̓sīuidet bonis alioꝝ ⁊ tūc ille qui faᵗ huiōi actuꝫ rectū nō dat occōneꝫ qͣnᵐ in ſe eſt. ſꝫ aliꝰſumit occōeꝫ. ẜm iᵈ. Ro. A. occaſione aūt accepta ⁊cͣ. ⁊ iō hoc eſt ſcādaluꝫ paſſiuū ſij actīo. qꝛ ille qui rc̄e agit qͣnᵐ eſt de ſe nō dat occaſionē ruine quaꝫ al̓r patit̉. Qn̄qꝫ u̓o ꝯtungit ꝙ etiā ſit ſil̓ ſcandaluꝫ actiuū in pͥmo. etpaſſiuū in ilt̓o. puta cuꝫ ad induccōeꝫ vniꝰaliꝰ peccat. Qn̄qꝫ u̓o eſt ſcādaluꝫ actuiū ſinepaſſiuo. puta cum aliq̓s inducit v̓bo vl̓ fac̄to aliuꝫ ad peccandū ⁊ ille nō ꝯſentit. hͨ tho.⁊ ꝯuenit cū eo rich̓. ſr̄ 4ᵐ. ſen̄. et alex. in 2º ſūme ſue. ¶ Seqͥt̉ vide̓ de 2º. ⁊ cirͣ hͨ q̄runt̉ pl̓aſ. vtᵐ ſcādaluꝫ ſit pct̄m. ¶ ℟º ꝙ ſic̄ iam ſupͣdictū eſt duplex eſt ſcandaluꝫ .ſ. paſſiuuꝫ ineo qͥ ſcandalizat̉. et in eo qͥ ſcandalizat. actm̄dans occͣoneꝫ ruine. ſcandalū aūt paſſiuū eſtſꝑ pct̄m ī eo qͥ ſcādalizat̉. nͥ inqͣnᵐ ruit aliqͣliter ſpūali ruina que ē pct̄m. pt̄ tam̄ ſcādaluꝫpaſſiuuꝫ eſſe ſnͥ pct̄o eiꝰ ex cuiꝰ facto aliq̓s ſcādalizac̉. vt cū quis ſcādalizat̉ de hijs q̄ aliꝰ benefaᵗ. Sil̓r et̓ ſcādaluꝫ actiuū ſemꝑ ē pct̄m īeo qͥ ſcādalizat. qꝛ vl̓ ip̄m opꝰ qd̓ facit eſt peccatū vl̓ et̓ ſi hēat ſpēꝫ pct̄i dimittend̓ ē ſemꝑꝓpt̓ ꝓximi caritatē. qꝛ te vnꝰ quiſqꝫ ſaluti ꝓximi ꝓuide̓. ⁊ ſic qͥ nō dimitcit ꝯtͣ caritatemagit. pt̄ tam̄ ſcādaluꝫ actm̄ eſſe ſṅ pct̄o alt̓iꝰſic̄ ſupͣ dictū ē. ¶ Sed obt̉. qꝛ pct̄a nō eueniūtex ncc̄icate. om̄e enī pct̄m eſt volūtariuꝫ. vtſupͣ hituꝫ eſt. Sꝫ Mt̄. 1s. dỉ ncc̄e ē vt veniantſcandala. gͦ ſcandaluꝫ nō eſt pct̄m. ¶ ℟º ꝙhoc qd̓ dỉ nccͣe eſt vt veniāt ſcandala nō eſt ītelligend̓ de ncc̄itate abſoluta ſꝫ ꝯdicōnali. qͣſ. ncc̄e eſt p̄ſtita vl̓ p̄nūciata a deo euenire ſitn̄ ꝯiūctim accipiat̉. Vl̓ nccͣe ē euenire ſcandala nccͣitate finis. qͥa vtilia ſūt ad hͨ ꝙ quipbati ſūt māifeſti fiant. ul̓ nccͣe eſt euenireſcandala ẜm ꝯdicōeꝫ hoīm qͥ ſibi a peccatis n̄cauēt. ſic̄ ſi aliqͥs medicꝰ vidēs aliqͦs īdebitadieta vtentes dicat nccͣe eſt tales infirmari
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten