ne vēiāt ꝯͣ votū ꝯtinētie. ⁊ h̓ vr̄ velle tex. ī. d. c. qd̓ deo. ¶ Ingl. i. ibi. l. vl. vbi excuſat̉ pr̄ ꝗ ꝑꝑ neceſſitatē famis vēdit filiū. ſꝫ dic ꝙ illd̓ n̄ ē d̓lictu. maxīe cū fac̄ auc̄te legis. ſꝫ adulteriū ī ſe ē malū ⁊ oī. l. ꝓhibitū. nec ex aliqͣ cā p̄t fieri bonūvt ī. c. ⁊ ſi xp̄s. de iureiū. ¶ In ea. gl. ibi auc̄. ſꝫ ſi pꝰ. vbi filia q̄ pꝰ. xxv. ānū īnupta peccauit corpꝰ ſuū n̄ p̄t a pr̄e exheredari. qͣſi pr̄ fuerit ī culpa differēdo nup̄tias eiꝰ tāto tꝑe.ſꝫ dic illud ꝓcedere ī odiū pr̄is. ⁊ qꝛ alia neceſſitate vr̄ īducta qͣꝫ famis. ſecꝰ āt in vxore. qꝛ alijs remedijs dꝫ ſibi qͥrerevictū. ⁊ noͣ bn̄ hūc caſū. ¶ In gl. ij. ibi ip̄ꝫ ſcm̄ reſpicere. qͣſi velit dicere ꝙ cū iudex n̄ debeat ſupplere de fcō vt noͣ. inc. bone. de poſt. p̄la. n̄ debeat ep̄s pꝰ ꝯfeſſionē hītā īſtar̄ ſꝫtene ꝯͣriū vt ēt ꝓbat iſta lr̄a. Et huiꝰ dicti triplex p̄t eē rō. pͥºꝑꝑ ꝑiculū aīaꝝ qd̓ īminet ꝑꝑ ſeꝑationē mr̄imōij. ſcd̓a ꝑꝑfauorē mr̄imonij. tertia ne cā colluſiōis iſta ꝯfiteret̉. ar. i. c.audiuimꝰ. jͣ. de colluſio. dete. Et ī fi. nō ſingl̓r vltimū dc̄ꝫgl. ⁊ n̄ tradas obliuiōi ꝙ ꝯfeſſio fcā calore iracūdie n̄ p̄iudicat niſi det̉ ꝑſeuerātia. al̓s āt vꝫ cōfeſſio ſcā ī crīali. nec exigit̉ alia ꝑſeuerātia vt ī. l. ꝯfeſſus. ff. de cuſto. ⁊ exhi. reo. ⁊ īc. ij. de ꝯfeſ. ⁊ ī. c. ꝑ īꝗfitiōeꝫ de elec. Uel p̄t ītelligi tex. ẜmhoſt. ꝙ īcōtinēti an̄qꝫ ꝯfeſſio ſit deſcripta ī actis p̄t fieri reuocatio ⁊ noͣ ſingl̓r h̓ dcm̄. ꝓ quo allego gl. ī. c. apd̓. xxxij.q. i. ⁊ ī. c. fi. de iureiu. li. vi. Pōt ⁊ tertio ītelligi tex. ꝙ corāep̄o ⁊ ſocijs extra locū iudicij iſta mulier fuit ꝯfeſſa. iō ep̄sadmonuit vt dicat v̓itatē. alie p̄cedētes ſolutōes ſūt noͣbiliores. ¶ In gl. ī v̓. īuicē. noͣ bn̄ iſtā gl. ⁊ vltimā ꝙ ſi mr̄imōioſeꝑato ꝑꝑ adulteriū alteriꝰ cōiugis reliquꝰ n̄ cōtinet. dꝫ matrimoniū reītegrari n̄ obſtāte ꝙ ſnīa ſeꝑatōnis lata fuerit.idē firmat gl. jͣ. ꝓxi. ꝗdā tenuerūt ꝯͣriū. qd̓ exquo ſnīa fuitlata ꝑdidit ius ẜuitutis oē ꝙ hēbat ī marito qd̓ vr̄ nō poſſerecuꝑare ex delicto viri ſuꝑueniēte ⁊ vide bo. gl. q̄ h̓ late diſputat ī. c. apl̓s. xxxij. q. vij. ⁊ doc. ātiꝗ fuerūt varij ī h̓. Sꝫopīo cōior ⁊ fauorabilior ē vt mr̄imoniū reītegret ſaltē exoffō iudicis qd̓ tꝫ inn. ī. c. ꝓx. ⁊ h̓ ſatis mihi plꝫ. ne iſti ſic ſeꝑati īcidāt ī adulteriū. Et qꝛ ſtāte vīculo mr̄imoniali n̄ pōtdici ꝙ īiuria ſit illata mulieri ſeu ip̄i mr̄imōio iō dꝫ hīcīdefieri ꝯpēſatio. ⁊ ex h̓ noͣ ꝙ ſnīa ſuꝑ ſeꝑatōe mr̄imonij quoad thoꝝ n̄ tn̄ trāſit ex toto ī rē iud. ꝓ quo fac̄ qd̓ noͣ. ī gl. ſe.¶ In gl. fi. ī fi. noͣ ꝯcluſionē gl. ⁊ h̓ cōcluſio cōior ē vt dicamus ꝙ an̄qͣꝫ vxor cōfiteat̉ poſſit īuita recōciliari marito lꝫfuerit ſeꝑata iudicio eccl̓ie. nā illa ſnīa ſeꝑatōis fuit lata ī fauorē nō delīquētis iō nō dꝫ retorq̄ri ī eiꝰ leſionē maxīe cūduret vīculū mr̄imoniale īter eos. Et ꝓ h̓ fac̄ optīe auc̄. ſꝫhodie. C. de adul. ⁊ qd̓ noͣ gl. ī. c. gaudemꝰ. sͣ. de ꝯuer. ꝯiu.⁊ multū bn̄ fac̄ tex. ibi. ⁊ de vltīo ꝯͣrio gl. dic vt noͣ. in regl̓afctūꝫ legitime de regu. iu. li. vi. ⁊c̄.d¶Si vxor a viro lapſo ī hereſiꝫ ꝓpriaE . auctoritate diuertit ad eū reuerſū redire ꝯpellit̉. ſeeꝰ ſi ꝑ iudiciū eccl̓ie ab eo fuiſſet ſeꝑata. ⁊ 2º ibi ſi vo. ¶ Caſus lr̄alis. Quidā vir lapſus fuit īhereſiꝫ: vxor eiꝰ ſtatī ſine iudicio eccl̓ie ip̄iꝰ ꝯſortiū declinauit tādē ille reuerſus ē ⁊ repetēbat vxorē. ip̄a nolebat ad eūredire. q̄rit̉ ꝗd iuris ſit. rn̄t pa. ꝙ ſi ml̓ier maxīe ea ītētionediſceſſit a viro. vt ille ī hereſiꝫ lapſus tedio ꝑiter ⁊ ꝯfuſiōeaffectꝰ ab errore ſuo ſe ꝯuerteret. ei reuerſo ē reddenda ⁊ ſiad eū redire noluerit ē ꝯpellēda. Si v̓o iudicio eccl̓ie ab eoreceſſit ad eū recipiēdū n̄ ē ꝯpellēda. ſꝫ h̓ qd̓ ī fine dr̄ corriget̉ ꝑ. c. ſeq̄ns Ber. ¶ No pͦ ꝙ ſi maritꝰ ſpūal̓r fornicat̉ p̄tvxor ꝓpͥa aucͣte ab eiꝰ ꝯſortio declinar̄ nec ꝯpellit̉ ꝑ eccl̓iaꝫredir̄ ad maritū ꝑſeuerātē ī īfidelitatis error. ⁊ ex h̓ noͣ vnūcaſū ī quo differ̄t fornicatio ſpūal̓ ⁊ carnal̓. nā ꝑꝑ ſpūalē licitū ē īnocēti receder̄ ꝓpͥa auc̄te nec ꝯpellit̉ redire. ſecꝰ ī carnali ẜꝫ hoſt. Sꝫ aduerte. nā ſi fornicatio carnal̓ eēt notoriaputo ꝙ poſſꝫ recedere alter ꝓpͥa aucͣte: nec cōpellit̉ redirevt ē gl. ī. c. fi. d̓ adul. ⁊ ibi plene dixi. Sꝫ dr̄ia p̄dcā poſſꝫ ꝓcedere vbi n̄ daret̉ notorietas delicti. ⁊ h̓ poſſꝫ. admitti ꝑꝑiculū īfectōis. qd̓ ē crimē hereſis. ¶ Noͣ 2º ꝙ ꝑꝑ fornicatonē ſpūalē p̄t ſeꝑari mr̄imōiū quo ad thoꝝ: de h̓ in. c. fi. deꝯuer. ꝯiu. ⁊. jͣ. c. ꝓx. Op. ꝯͣ tex. de. c. sͣ. ꝓxi. vbi maritꝰ cōpellit̉ redire ad vxorē pꝰ ſnīaꝫ ſeꝑatōis cuiꝰ ꝯͣriū h̓ ī fi. dr̄.
De illa.De diuortijs.Quanto.
So. ibi maritꝰ ꝯmiſit adulteriū pꝰ ſnīaꝫ: ſꝫ vxor h̓ n̄ deliꝗtpꝰ ſnīaꝫ vl̓ ibi n̄ fuit lata ſnīa. ſꝫ tene pͥmā ſol. Sꝫ op. vr̄ .n.ꝙ exquo maritꝰ īcidit īhereſiꝫ ꝙ n̄ teneat̉ vxor cū eo reconciliari qͣꝫrūcūqꝫ ſit ꝯuerſus ſic̄ dicimꝰ ī mr̄imōio ſeꝑato ꝑꝑadulteriū carnale. So. dic vt le. ⁊ noͣ. ī. c. fi. de ꝯuer. ꝯiu. etvide ibi aliqͣs dr̄ias īter ſeꝑatōes fcās ob adulteriū carnale⁊ ſpūale. ¶ In gl. fi. ī fi. vlt gͦ iſta gl. ꝙ ſiue iudicio eccl̓ie ſiuen̄ ml̓ier receſſerit a viro lapſo ī hereſim. ꝯpellit̉ tn̄ redir̄. adeū reuerſū niſi vellet ītrare religiōeꝫ. ⁊ fuerit ſęꝑata iudicioeccl̓ie. ⁊ idē tꝫ gl. fi. jͣ. c. ꝓx. ⁊ gl. ī. c. fi. d̓ ꝯuer. ꝯiu. aliꝗ ꝯͣ reducētes iſtā decretalē ad cōcordiā cū. d. c. fi. lꝫ opīo gl. ſitcōis. fac̄ tn̄ tex. iſte ml̓tū ī ꝯͣriū. vn̄ ꝑ argumētū ſūptū a ꝯͣrioſēſu ī. d. c. n̄ debemꝰ īpropare iſtū tex. ꝗ aꝑtiſſime loꝗt̉. cōcludēdo gͦ dic ꝙ aūt altero cōiugū lapſo īhereſiꝫ alter r̄ceſſit ꝓpͥa auc̄te ⁊ n̄ ꝯpellit̉ redire an̄ ꝯuerſionē alteriꝰ. ſꝫ pꝰcōuerſionē ꝯpellit̓ vt h̓. Aut receſſit iudicio eccl̓ie. ⁊ ſi vultītrare religiōeꝫ n̄ ꝯpellit̉ redir̄ ad ꝯuerſū vt ī. d. c. fin. Autn̄ vult ītrare religiōeꝫ. ⁊ ſūt opi. de ꝗbꝰ. sͣ. ⁊ dic vt ibi. Nūꝗd poſſit ꝑꝑ hereſiꝫ ſeꝑari mr̄imoniū. dicā ī. c. jͣ. ꝓximo.Uīculū cōiugale n̄ diſſoluit̉ alteUAI LO. xo ꝯiugū fideliū ī hereſim lapſo.ſꝫ ſi vnꝰ īfideliū ꝯiugū ꝯuertat̉ ad fidē. ⁊ alt̓ nolit ſibi cohītare vl̓ n̄ ſine blaſphemia vl̓ ſine peccato mortali ſoluit̉ ꝯiugiū ⁊ ꝯuerſus ꝯͣhere poterit. Cōis diuiſio. 2ibi nos igr̄. q̄ diſtīguit ⁊ 2ª mēbꝝ ꝓſeꝗt̉ ibi ſi v̓o. rōneꝫ diuerſitatis ponēs ibi. nā obſtaculū ſoluēs ibi nec. ſubmittēſduplicē ſolutōis effectū ibi ꝑ hāc. ¶ Caſus lr̄al̓. Duo erātꝯiugati. alter eoꝝ trāſiuit ad hereſiꝫ. ꝗ remāſit in fide volebat ad ſcd̓a vota trāſire. Ep̄s ferrarien̄. q̄ſiuit vtrū poſſetrn̄t pa. diſtīguēdo īter īfideles ⁊ fideles. ſi duo ſūt ꝯiugesīfideles ⁊ alter ad fidē catholicā ꝯuertat̉ altero nll̓o mō veln̄ ſolū ſine blaſphēia dīni noīs. vl̓ vt eū trahat ad mortalepctm̄ alt̓o cohitar̄ nolēte. alt̓ ꝗ relinꝗt̉ ad 2ª vota ſi volueritpoterit ꝑtrāſire. ⁊ ī h̓ cāu ītelligit̉ qd̓ dic̄ apl̓s. ſi īfidelis diſcedit. diſcedat. fr̄ .n. vl̓ ſoror n̄ ē hmōi ẜuituti ſubiectꝰ. Etcanō eodē mō ītell̓r ꝗ dic̄ ꝯtumelia creatoris ſoluit ius matrimōij circa eū ꝗ reliꝗt̉. Si v̓o alter fideliū ꝯiugū labat̉ īhereſiꝫ vl̓ trāſeat ad gētilitatis errorē ī h̓ cāuis ꝗ reliꝗt̉ viuente altero non poteſt ad ſecunda vota tranſire licet ī hoccaſu maior videatur contumelia creatoris. licet enim inter īfideles ſit veruꝫ matrimōiū n̄ tn̄ ratū exiſtit. ſꝫ inter fidelesratū ⁊ veꝝ ē mrimoniū vt ill̓ viuētibꝰ ꝯiugiū ip̄ꝫ perduret.nec obſtat qd̓ a ꝗbuſdā forſa poſſꝫ oppōi ꝙ fidel̓ relictꝰ n̄debeat iure ſuo fraudari ſine cl̓pa cū ī ml̓tis caſibꝰ h̓ ꝯtingat. vt ſi alter ꝯiugū īcidat̉. Per hāc rn̄ſiōeꝫ qͣrūdā malicie obuiat̉ ꝗ ī odiu ꝯiugū qn̄ ſibi īuicē diſplicerēt ſi poſſiteas ī tali caſu dimittere ſimularēt hereſiꝫ vt altero ꝗ remāſit ī fide mr̄imōiū ꝯͣhēte ab hereſi reuerteret̉. Et ꝑ hāc rn̄ſionē ſoluit̉ alia qō q̇ q̄rit̉. vtꝝ ille ꝗ remāſit ī fide cogat̉ redire ad illum qui ab hereſi vel infidelitate reuertit̉ Ber.¶ Nō cāuꝫ ī quo veꝝ mr̄imōiū ꝯſūmatū diſſoluit̉ .ſ. qn̄ alt̓ī fideliū vēit ad fidē reliquo nolēte ſecū cohītare vl̓ nō ſineblaſphemia dīni noīs. Et ex h̓ hēs caſuꝫ quotidianū ī iſtiſiudeis. ꝗ qn̄qꝫ veniūt ad fidē vxoribꝰ remanētibꝰ ī iudaiſmo. pn̄t .n. cū alijs ml̓ieribꝰ de nouo ꝯͣhere. ſi vxores eoruꝫnolūt ſecū cohītare vel n̄ ſine pctō. Et ex h̓ noͣ ꝙ cōuerſusad fidē licite hītat cū vxore īfideli. exquo vult ſecū hītare ſine pctō. Ex quo noͣ ſingl̓r caſū ī quo p̄t eē mr̄imoniū interxp̄ianū ⁊ īfidelē. ⁊ h̓ iō ē qꝛ mr̄imōiuꝫ fuit ab initio ꝯͣctū alias n̄ teneret mr̄imōiū ſi ꝯͣheret̉ īter xp̄ianū ⁊ īfidelē vt ī. c.caue. xxviij. q. i. ¶ Noͣ ꝙ īter īfideles ē veꝝ mr̄imōiuꝫ. lꝫ n̄ſit ita firmū ⁊ īdiſſolubile ſic̄ īter xp̄ianos. ¶ Noͣ 3º ꝙ mr̄imōiū ꝯſūmatū īter xp̄iāos durat ſꝑ nec p̄t diſſolui aliquocā. ⁊ ē iſtę tex. ad hͦ optimꝰ ⁊ ꝑ rōnē ſuā poſſet argui ꝙ ēteccl̓ia n̄ poſſꝫ illd̓ diſſoluere. de quo vide diſputatiōeꝫ Io.an. ī ręgl̓a actꝰ legitimi. li. vi. ī mercū. ⁊ vide qd̓ dixi in. c. expublico de ꝯuer. ꝯiuga. Op. ꝯͣ p̄dcā ⁊ ꝯͣ tex. nā cū mr̄imoniū ſit veꝝ īter īfideles vt h̓ ī tex. ⁊ ī. c. jͣ. ꝓx. n̄ vr̄ ꝙ poſſitſeꝑari n̄ obſtāte defectu bapti. nā xp̄s īterrogatꝰ a iudeiſ ꝗn̄ bēbāt baptiſmū rn̄dit. quos deꝰ ꝯiūxit hō n̄ ſeꝑet. ī