tio eſt ꝑpctua. Ber. ¶ Noͣ pͦ ibi ſi adultera. ꝙ ſolū adulteriū cū muliere cōmiſſuꝫ nō īpedit quo minꝰ motua legitīacōiuge poſſit adultera ī vxorē duci. nā vt h̓ vides h̓ mulierp̄ſuppoit̉ fuiſſe cognita ab iſto viro: ⁊ tn̄ nō īpedit̉ mr̄imoniū niſi fuerit machīata in mortē cōiugis illiꝰ vel niſi fueritſibi data fides d̓ ea ducēda: de quo dic vt latiꝰ dixi. sͣ. e. c. i.¶ Scd̓o noͣ ꝙ vbi īterceſſit adulteriū ſufficit machīatio alteriꝰ ī morteꝫ dūtaxat qd̓ declara vt dixi ī. d. c. i. Ultīo noͣꝙ h̓ ꝓhibitio ē ꝑpetua qͣn̄ nedū īpediat mr̄imoniū ꝯͣhēdūſed ēt dirimat ia ꝯͣctū. ¶ In gl. ī v. machīata ibi ita ſcriptiē. Io. an. dic̄ ꝙ hͦ nullibi p̄ciſe rcꝑit̉ ſcriptū. nā. c. ſiꝗs viuēte allegatū in gl. loꝗt̉ de occiſo ⁊ ſic cū machīatio habuit eſfectū iſtud. c. p̄ſupponit vxorē illiꝰ fuiſſe mortuā ⁊ ſic ſētitIo. an. ꝙ machīatio ſola ſine effectu nō īpedit mr̄imoniuꝫcū adultera. qd̓ ſatis mihi plꝫ qꝛ cū illud lit īpedim̄tū iurispoſitiui nō dꝫ ita taxari: vt reſtrīgat̉ facultas ꝯͣhēdi mr̄imoniuꝫ ꝯͣ diſpōneꝫ iuris diuini ar. c. lꝫ ex qͣdā. sͣ. de teſti. Et īquātū gl. in fi. dicit ꝙ ex ſola īterfectiōe mariti nō īpediturmr̄imoniū cū vxore puto gl. ꝓcedere ēt ſi eo ꝓpoſito īterfecit ꝗs marituꝫ alterius mulieris: vt vxorē eiꝰ habeat ī cōiugeꝫ. qꝛ machinatio vnius tm̄ nō ſufficit ſine adulterio. vtdixi. sͣ. e. c. i. ⁊ tene qd̓ ibi noͣ. lꝫ aliud ſentiat h̓ Inno. ⁊ videqd̓ dixi in. c. laudabilē. all̓. in glo.X litterarn̄ Aui viuente vxore ēt abQ eo ſeꝑata quo ad thoruꝫſcd̓aꝫ ꝯſciam ducit vxorē ēt pͥma mortua ſeꝑabit̉a 2ª ſed cuꝫ alia ꝯͣhere poterit. Cōis diuiſio. 2ª ibiſuꝑ quo ¶ Eaſus lr̄alis. Quidā auc̄te p̄lati dimiſit vxorēſuā in adulterio dep̄hēſaꝫ. qͥ poſtmodū aſſūpſit hītū monachalē: ille aliā ſuꝑduxit viuēte pͥma qͣ mortua. q̄rit̉ an ſimuldebeāt remanere. rn̄det̉ ꝙ ſunt abīuicē ſeꝑandi. ⁊ ille vir.pnīa ei de adulterio iniūcta. poterit aliā ducere in vxorem.Ber. ¶ Noͣ pͦ ꝙ ſeꝑato mr̄imonio quo ad thoꝝ ꝑꝑ adulteriū remanet nihilominꝰ viculū mr̄imoniale ēt ſi adulteraītrauit mōaſteriū. nā mr̄imoniū ſemel ꝯſūmatū nō diſſoluitur niſi morte naͣli. xxxij. q. vij. in. c. ij. Ideo iſte vir ꝯͣhē̓docū ſcd̓a pͥma viuēte ⁊ eā cognoſcēdo ꝯmiſit adulteriū. ¶ Ultio noͣ ꝙ ꝯͣctꝰ ſcd̓i mr̄imonij cū adulterio ſecuto nō īpeditquo minꝰ mortua legitīa cōiuge poſſit adulter aliā ducer̄ īvxorē. ¶ In gl. ij. in fi. noͣ gl. q̄ ſolet ſatis allegari ꝙ ſola dep̄hēſio in adulterio nō ſufficit ad puniēdū dephēſuꝫ niſi aliter cōuincat̉. ſed ī ꝯͣriū fac̄ qd̓ noͣt gl. in. c. cū nō ab hoīe deiudi. ⁊ dic vt ibi plene noͣ. ⁊ vide gl. ī. c. ſiꝗs diaconꝰ. l. di. ⁊lxxxi. di. c. p̄ſbyt̉. Goſ. h̓ dic̄ dephēſionē ſufficere ſi adultoriū effectū ē notoriū. hoſt. dic̄ ꝙ fides ſemꝑ ē faciēda eccl̓iede adulterio. ſed dic vt in. d. c. cū nō ab hoīe dixi.g Qui viuēte vxore leUII haber. gitia cūrʳ ebit adultera. ēt pͥma mortua ſeꝑabit̉ a ſcd̓a ēt ſi longo tꝑecohitauit vel filios ex ea ſuſceꝑit. Prīo pōit̉ cōſultatio. ⁊ rn̄ſio ibi tale. ¶ Caſus lr̄alis. Quidā io. nomīehn̄s vxorē. a. noīe cōmiſit adulteriū cū. m. ⁊ cū ſuꝑ hͦ vocatꝰ fuiſſꝫ in ius illā adulterā abiurauit. tādē iuramento cōtēpto viuēte vxore ſua cū adultera mr̄imoniū ꝯͣxit diutiꝰ coꝯītando eidē. de qͣ vxore mortua decē filios ſuſcepit. q̄fituꝫfuit a pa. vtrū tale mr̄imōiū ſtare poſſit. rn̄det vt ſeꝑent̓ oīno ⁊ īpoſita pnīa eis ꝑpetua cōtinētia indicat̉ ꝗ tāto tꝑe inadulterio ⁊ ꝑiurio ex certa ſcīa ꝑdurarunt. leo .n. ſtatuit vtnullus ducat in mr̄imoniū quā polluit ꝑ adulteriū. ſꝫ h̓ plꝰfuit ꝓceſſuꝫ quā fides tm̄ data fuiſſet adultere vt defunctavxore eā duceret in vxorē: qꝛ legitima vxore viuēte copulauit ſibi adulterā ⁊ iuramētū violauit ⁊ ſi ēt iuramētū nō īterueniſſet. tā greg. qͣꝫ triburi. ſynoduſ tale cōnubiū deteſtat̉⁊ ꝙ tāto tꝑe ꝑmāſerūt inſil̓ nullū p̄ſtet admīculū vel ꝙ decē filios ſuſceperūt: qꝛ diuturnitas tꝑis peccatū nō minuitſed auginētat: tn̄ ſollicitꝰ ſit ep̄s vt vterqꝫ filijs ſuis ẜm facultates ſuas neceſſaria ſubmīſtrēt. Ber. ¶ Noͣ pͦ ibi abiurauit adulterā. ꝙ iudex eccl̓iaſticus pōt ꝯpellere adulterū vt abiuret adulterā ⁊ ad ꝯiugē redeat. Et dic abiuret .i.ꝙ eā a ſe remittat cū iuramcio de ea vlteriꝰ nō admittenda.
Cum haberct.Ex litteraꝝ.
Ex quo īfert̉ ꝙ iudex eccl̓iaſticꝰ pōt ſe īpedire de adl̓terionō ſolū cū agit̉ ad ſeꝑationē mr̄imōij. ſꝫ ēt vt reītegret̉ mr̄imoniū ⁊ deſiſtat̉ a peccato adulterij. qd̓ noͣ. nā Io. an. ī. c.fi. d̓ fo. ꝯpe. li. vi. dicit iudicē eccl̓iaſticū n̄ ſe īpedire d̓ adulterio niſi cū agit̉ ad ſeꝑationeꝫ thori forte motꝰ ꝑ. c. rex dꝫxxiij. q. v. vbi dr̄ ꝙ iudex ſecularis dꝫ adulteria pūire. Sꝫī ꝯͣriū facit iſte rex. ⁊. c. i. de of. or. vn̄ vr̄ ꝙ ſit mixti fori ſaltēvbi agit̉ vt deſiſtat̉ a peccato qd̓ pleniꝰ ꝓſequor in. c. cū ſitgnaͣle de fo. cōpe. ¶ No ſcd̓o ꝙ ꝯͣhēs ſcd̓m mr̄imoniuꝫ viuēte vxore pōt cōpelli ꝑ eccl̓iā ad agēdū pnīam de delicto.Credo ꝙ ēt ī foro cōtētioſo pōt eccl̓ia talē punire. Et videmirabilē penā. xxxij. q. i. de bn̄dicto. vbi abſcīdūt̉ pāni an̄⁊ retro ēt ſi ſit mulier crinibꝰ inciſis ad maiorē ignominiā.vn̄ pōt eccl̓iaſticꝰ iudex iſtū hn̄tē duas vxores publice dehoneſtare mō p̄dicto vel alio. Un̄ in ꝗbuſdā locis mitriāt̉vel aliā ignominiā patiunt̉. ⁊ tene mēti iſtū tex. ⁊ vide tex. īſil̓i. xxvi. q. v. in. c. ep̄i. vbi eccl̓ia irrogat publicā ignominiāiſtis diuīatoribꝰ. ¶ Nō 3º ꝙ diuturnitas ī peccato nō minuit peccatū ſed augmētat. ꝯͣ h̓ fac̄. l. ſi diutino. ff. de penis.vbi dr̄ ꝙ alleuiat̉ pena. ad idē. l. adulter. C. de adulterijs.vbi dr̄ ꝙ pꝰ ꝗnquēniū nō pōt ꝗs accuſari de adulterio adidē. l. q̄relā. C. de fal. ꝑ quem tex. cōiter tenēt ibi doc. ꝙ aduerſus qd̓libꝫ crimē regl̓r ꝓcedit p̄ſcriptō. xx. āno. vt poſtlapſuꝫ .xx. ānoꝝ nō poſſit accuſari. Ioa. an. h̓ inſtat ſed dicclariꝰ ceteris: ꝙ quo ad deū ⁊ foꝝ aīe diuturnitas tꝑis auget peccatū ēt ſi nō ſit reiteratū qꝛ nō penitēdo vr̄ cōtēpſiſſe diuinū iudiciū ⁊ p̄ceptū eccl̓ie. vt ī. c. oīs de pe. ⁊ remiſſ.fac̄. c. fi. de penis. ⁊ rōne peccati pōt ꝓcedere iſte tex. Autq̄rit̉ reſpectu pene īponēde ⁊ ſi peccatū fuit reiteratum ſeuſucceſſiuū diuturnitas aggrauat: ⁊ ſic alio mō pōt intelligiiſte tex. ⁊ noͣ gl. in. d. l. ſi diutīo. Si v̓o peccatū fuit momertaneū vt homicidiū tūc lapſus tꝑis alleuiat penā: vt in. d. l.ſi diutino. ⁊ qn̄qꝫ ex toto tollit: vt in. d. l. adulter. ⁊. l. q̄ relā.Sꝫ de iure canonico nō currit p̄ſcriptio ī peccatis quo minus ſaltē in foro aīe īponat̉ pnīa ꝓ delicto. vt noͣ. gl. ī. c. admonere. xxxiij. q. ij. ⁊ doc. in. c. lꝫ de ꝓba. ¶ Ultīo tenebiſꝓpctuo mēti finē huiꝰ tex. ꝗ nō eſt alibi ꝙ d̓ iure canōico q̄tfilij ſpurij vel nati ex dānato coitu debēt ali a parētibꝰ ẜꝫ facultates eoꝝ. ⁊ huic iuri canōico ſtat̉ hodie ēt de iure ciuili.qꝛ eccl̓ia hͦ īduxit ex qͣdā eꝗtate naͣli ⁊ ue filij alimētis puati pereāt vt ēt ſentit bar. ī auc̄. ex cōplexu. C. de īceſt. nup.vbi ꝑ rōnē iſtiꝰ tex. noͣbil̓r dicit parentes poſſe legare filijsſpurijs rōne alimētoꝝ. ⁊ ꝙ poterūt parētes donare vel relinq̄re dotes filiabꝰ cū dos ſuccedat loco alim̄toꝝ qd̓ ſing.noͣbis. ¶ In gl. in v̓. multiplicitas in fi. ſꝫ glo. nō rn̄det adiſtū tex. qͣre h̓ papa nō diſpēſauit ꝑꝑ multiplicitatem ꝓlis.hoſt. ⁊ Io. an. ſentiūt ſuꝑ tex. ꝙ vbi errore ꝓbabili diu ſteterūt aliꝗ in cōnubio. tūc multiplicitas ꝓlis īducit diſpēſationē vt in iuribꝰ alle. in gl. Sꝫ circa delīquētes ⁊ p̄ſūptuoſos nō dat̉ maͣ diſpēſandi. ⁊ iō lr̄a iſta dic̄ multiplicitas ꝓliita ſuſcepte. vn̄ pōdera v̓bū ita ſuſcepte. ¶ In gl. fi. nōtā gl. ⁊ gnaͣliter de alimētis filioꝝ vel parētū ⁊ filiuꝫſpe. ꝗ fi. ſint le. ⁊ ī tractatu bar. d̓ alim̄tis. ¶ Et ī haceꝫ eū lactaali dꝫ apd̓ mr̄eꝫ. Ala. dic̄ hͦ veꝝ niſi d̓dvt qꝛ magna pͥncipiſſa vel forte pꝰ diuortiū eſt ꝓfeſſa. ⁊ īdic̄ Gal. ſi ſubeſt alia cā legitīa. vt qꝛ mr̄ ē infirmapedita. In his .n. caſibꝰ lactabit̉ expēſis pr̄is. ar. ffagno. l. ſiꝗs a liberis. Eeſſāte aūt cā dꝫ mr̄ lactareaſu ſi mr̄ īis vberibꝰ. v. di. ī. c. ad eiꝰ. qd̓ noͣ. vn̄facere expectare filiū ⁊ ceſſat cā legitīa recuſandi d̓lactatiōis. ¶ Et aduerte qꝛ gl. h̓ ⁊ doc. ſcribētes videt̉ vetriēnio alale tex. iſtū reducere ad diſtīctōneꝫsapd̓ mr̄eꝫ. maior v̓o expēſis pr̄is. Sꝫ ego puto hͦ dictū nōꝓcedere ī tex. nr̄o. nā iura alle. ī gl. loquūt̉ de filijs legitīsa cū ſint in ptāte pr̄is ⁊ nō mr̄is. ⁊ ſequāt̉ familiā ⁊ agnanē pr̄is ⁊ n̄ mr̄is. vt ī. c. ij. de cōuer. īfi. merito debēt a pr̄ali ⁊ n̄ a mr̄e niſi tꝑe ablactatōis. qꝛ tūc īdigēt auxilio mrvt ī. d. c. fi. Sꝫ ī caſu nr̄o vbi filij ſunt ſpurij crederē ꝙ parētes nō hīta diſtīctōe etatis tenēt̉ equal̓r alere filios ẜm fcultates eoꝝ ⁊ h̓ ꝓpͥe voluit iſta lr̄a in fi. ſi bn̄ ponderet̉. E