⁊ h̓ ꝓbari pt̄ indirecte. ut ſi inſtr̄m exhibeat̉ꝯtinens ſtipulacōꝫ factā tali die ul̓ loco ar.exͣ. de teſti. ex tenore. aut nō habet. ⁊ tunc ꝓbari nō pt̄ nec directe nec īdirecte. vn̄ onūˢꝓbandi tranſfert̉ ad adu̓ſariū ⁊ hoc ideo qͥanegacōnū non ſūt cē nec c̓cūſtācie. que ſuūtnccͣie in ꝓbacōe. ut ſi quis dicat ſe nūqͣꝫ contraxiſſe cū b̓ta. Mixta u̓o .ſ. cū affirmatiua eſt illa q̄ habet affirmacōꝫ īplicitā. ut ſidicat̉. ego nō renūciaui ſponte. q. d. coactusrenūciaui. et h̓ debet vbari ab eo qͥ negat. exͣ.de renū. ſr̄ hoc. ¶ Negatīa u̓o dicti ꝓbaridebet ẜm. G vil̓. ar. exͣ de ꝓba. t̓cio tn̄ dic̄ ibibnͥ. ꝙ negatīa ꝓbata fuit ibi īdirc̄e ⁊. Io.6. q. q. in fine. dicit ꝙ illa ꝓbacō magis fuitp̄ſumptīa qͣꝫ vera. ¶ Negatīa aūt iuris pt̄ꝓbari ut ſi dicat qͥs alicui n̄ potes eſſe teſtisdebꝫ hoc ꝓbare. ¶ Negatīa u̓o qͣlitatis auteſt negatīa qͣlitatis intn̓ſice. i. eius cū quanaſcit̉ hō. ut cū q̓s negat̉ eſſe pacificꝰ ſobriꝰ⁊ huiōi. et tūc p̄ſumit̉ affirmatīa ṅ ꝓbe̓ negatiua. aut eſt negatīa qͣlitatis ext̓n̓ſice. i.eiꝰ cū qua hō nō naſcit̉ et tunc p̄ſumit̉ negatiua niſi probet̉ affirmatīa. vn̄ ſi negē̓ ſcīaꝓbandū ē hoc ꝑ examīacōꝫ iudicis. exͣ d̓ p̄bn̄.cū ẜm apl̓m. ſi etas. per aſpectū corꝑis exͣ deſpon. īpub̓es. Ii legittītas aut ergo is cuiillegittimitas oppo eſt de hoc īfamatꝰ et tūccogit̉ ſe p̓gare. ex. de pͥ. ca. accedn̄s. a̓ n̄ et tc̄qͥ ſibi obicit tenẻ ꝓbare. ar. exͣ. de elc. ſi forteh̓ abbas ⁊. Gwvil̓. ⁊ bnͥ. exͣ de el̓c. bone ⁊. gofO roconſul ordinatꝰ eſt ¶ in ſū. ti. de ꝓba.uidex a ppl̓o ꝯſtitutꝰ nō a pnͥcipe nec ab aliodelegͣtꝰ ſꝫ ec̄ an̄ digͥtatē īꝑialē cͤatꝰ h̓ offm̄ erat in ꝓuīcijs dirigi ūt ꝑ eū ꝓuīciales ſua negocia expedirēt. ¶ Proꝯſul legatꝰ ē cui proꝯſul ꝓuīcia̓ ingͤſſus mandat.¶ Proc̓ator eſt nomē gn̓ale ad quālibet admiſtracōꝫ et ꝑ ſequēcia q̄ ꝯtinent̉ in ꝯſtitucōereſtringit̉ ad illd̓ de qͦ agỉ exͣ. de ꝓcur. peticōin glo. c. ſupͣ in vocabl̓o inc̓ator. ¶ Proc̄ator cā̓ꝝ eſt qui cām defēdit abſentis ſꝫ aduocatꝰ cāꝝ eſt. qͥcām tuet̉ pn̄tis. vt̓qꝫ u̓o dicit̉poſtulare. ¶ Iebet autē offm̄ ꝓc̓atoris eſſegtuitū. et ſi qd̓ receꝑit fac̄ ꝯtra bonos moresC. de procur. litē. et hoc intell̓r qn̄ paciſcit̉ uthabeat c̓tā ꝑtē eius de qūo eſt q̄ſtio qd̓ nō licetpt̄ tn̄ licite reciꝑe ſalariū ſuū pro labore. 6. deTroheres eſt. fo. ꝯpe. romana. h̓. Io. anqui ſe putat heredē eſſe cū non ſit. ff. de peti.rohibita intelligūt̉ Vheredū. l. ꝓ heredeeſſe oīa que nō ſunt ꝯceſſa. ar. exͣ de tranſla.int̓ corꝑalia. ar. ꝯtra qd̓ oīa intelligūt̉ ꝯceſſaque expreſſe nō ſunt ꝓhibita. Ideo nota. qvbi aliqͣ ꝯſtō ꝓmulgat̉ affirmatīe ſemꝑ ītelligit̉ ꝯceſſū qd̓ n̄ īuent̉ ꝓhibitū. exᵐ. 21. q. i. cul. vbi dicit̉. ꝙ ſi dormierit vir eius cui vltnubat ī dn̄o. non dic̄ duobus uel t̓bus uelqͣtuor vnde poteſt ꝯtͣhe̓ cū hijs oībꝰ. Vbi u̓oproml̓gat̉ negatiue ſemꝑ intelligỉ proh̓itūIIIIYOṅ īueniat̉ ꝯceſſū maxīe vbi fuerit ead̓ racōut cū dicit̉ nō occides h̓ nulli licet niſi īueniatur ꝯceſſū uel exp̄ſſe ut de iudice cui lex hocꝯcedit. h̓ bnͥ. ī. c. int̓ corꝑalia ī glo 26 ¶ Pt̄eciā dici ẜm ꝙ notat ibidē ꝙ hec regula ſcilicet ꝙ nō eſt ꝯceſſū intell̓r eſſe proh̓itū habetlocū in iudicijs et ꝯtractibus ſtricti iuris etin arbitris ⁊ in pͥuilegijs et ī reſc̓ptis litiū h̓autē regl̓a ſcilicet ꝯceſſū eſſe intelligit̉ qd̓ nōeſt ꝓh̓itū exp̄ſſe locū habet īiudicijs et ꝯtractibus bone fidei et ī beneficijs et abſolucōibus et in edictis ꝓhibitorijs in illis enim.quilibꝫ admittit̉ qui n̄ prohibe̓ ut ī edictode procur̓. et teſti. de mr̄iº.Proiectū dicit̉ quoddā genꝰ edificij ꝙ nll̓acolūpna ſuppoīta ī edibꝰ l̓ menijs appendetPromiſſio in gn̓e medioc̓tatē reſpicit extrade fili. p̄ſpi. litteras in gloſa. c.romiſſor eſt qͥ ꝓmittēdo negociacōꝫ īchoatReꝓmiſſor u̓o ē qͥ repromittēdo ratificatPromiſſiōꝫ ꝯmitti eſt ī eum caſū venire.ut̉ ex ea poſſit aliqͥd haberi.Proprietarius ē qui cuiꝰqꝫ rei ꝓpͥetatē habetrorogare ē ꝓduce̓ ⁊ extēde̓ ⁊ ē id̓ ꝙ dn̄ˢOroſeneta dr̓ mediator in ꝯtractibꝰ. cuiusmerces dicit̉ ꝓſeneticiūrouīciales dn̄r nō illi qͥ ſunt de ꝓuīcia oriundi ſed qui ī prouīcia doīciliū hn̄t. ff. de v̓.Publicari dn̄r qui ob aliqd̓ delictū in publicū erariū deducunt̉Queri diciuitur filij. et non filie. dicuntureciā pueri om̄s ſerui et ſexagenarij. dn̄r eciā3º modo pueri cōit̓ om̄s qui ſūt in etate puerili ut mareˢ infra 14. annos ⁊ puelle infra12. ff. de. v̓. ſig̓. pueri. qn̄ tn̄ legāt̉ pueris alimenta tc̄ puer dicit̉ puella uſqꝫ ad. 14. ānosff. de. ali. lega. mela. Itē qn̄ pueri dicunt̉ doli capaces quare ſupͣ ī vocabl̓o doli ꝓximuˢDurgacō eſt de obiecto c̓mīe oſtenſio īnocēcie. et hec eſt duplex ſcilicet canōica que fit ꝑiuramentū ⁊ hec approbat̉. et vulgaris ſcilicet quā ſibi vulgꝰ īuenit. et h̓ fit ꝑ duellū ⁊candens ferrū et ꝑ aquā frigidā ul̓ bullientē⁊ hec reꝓbat̉. exͣ. e. ex tuaꝝ.Vanicicius hoc tempꝰ eſt ad arbitriūboni viri cum lege uel canōe nō termine. ff. de iure de. li. l. i.¶Tuaſi. exͣ. de deci. per romanos. eſt quaſi expreſſiuū veritatis ſic̄. Io. pͥº qͣi vnigeniti. aieſtō dr̄ or̄o īterrogatīa dr̓ ec̄ ¶ patre.(tormentū qͥa tormētis veritas inqͥrit̉. vnde.tortores dicunt̉ queſtionarij.Lueſtores erarij dicebant̉. qui pecunie publice petende et ꝯſeruande cā cͤate fuerunt.¶ Queſtores vero ſacri palacij idem officiūgerebāt in domo imꝑiali ¶ Queſtores parici
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten