Hoſt̓. aūt ſr̓ c. capellanꝰ. exͣ de ferijs expoīt incluſiue. ita ꝙ nō in illa dn̄ica qn̄ agit̉ feſtūtrinitatis ſꝫ in craſtino liceat nupcias celebrare. Itē ab aduētū vſqꝫ pꝰ eph̓iami. qd̓ intelligūt .i. poſt octauā eph̓ie feſtū ꝑtine̓. qꝛ illudfeſtū hꝫ octauā. Scd̓m aūt romane ecc̄ie ꝯſuetudinē a lxx. vſqꝫ ad. 4ᵐ. diē pent̉. nupcie nōcelebrant̉. exͣ de ferijs. capellanꝰ. Rō aūt dct̄eꝓhibicōis ē qꝛ in tribꝰ tꝑibꝰ p̄dcīs debēt fideles pluſqͣꝫ alio tꝑe ſpūalibꝰ occupari. maximeqꝛ in tribꝰ feſtis maximis qͦ tꝑibꝰ ill̓ occurr̄tꝯſueuerūt fideles ꝯīcare. In ſolemni at̄ nup̄ciarū celebracōne ꝓpter maiora gaudia carnalia q̄ fiūt ibi ꝓpter nouitatē rei multū retrahūtur a ſpūalibꝰ aīmi. Intelligend̓ aūt ꝙtꝑibꝰ p̄dcīs ꝓhibent̉ tria .ſ. ſoleninitas nupciarū. exͣ de ferijs. capellanꝰ. ⁊. 33. q. 2. non oꝫTraductio ſolemnis vt ē. q. nec vxor. ⁊ copula carlis. ẜm ray. ⁊ jnno. et bnͥ. ſuꝑ iᵈ. c.capellanꝰ. ubi dic̄ ꝙ ſolēnitates nupciarumill̓ diebꝰ ꝓhibent̉ ne carnalr̓ cōpulent̉. Gof.u̓o de carnali copula nō oīo admittit. Illitn̄ tꝑibꝰ vt quidā dicūt licꝫ ṅ ꝯtradicat ꝯſuetudo pr̄ie mr̄ioᵐ maīfeſte ꝯtrahe̓ ꝑ ſimplicemaīoꝝ cōſenſū ſn̄ ſolemni bn̄dictōe ⁊ tͣductōead coh̓itandū vt in. c. capellanꝰ. ſꝫ exp̄ſſius īglo. cui ꝯcordant gof. ray. ⁊ pe. qꝛ ſic mr̄ioºꝯtrahe̓ nō ita ꝓhibꝫ aīm ſpūalibꝰ intende̓ ſic̄celebraº nupciarū q̄ ſolemnē bn̄dictōꝫ ꝯp̄hēdʳ⁊ tͣductōꝫ ad coh̓itandum. Hoſt̓. at̄ dic̄ ī ſūma ꝙ ip̄e credit ꝙ hodie ꝯſẜus ⁊ ſolemnitaˢint̓dicant̉. Nam ill̓ diebꝰ nō int̓poīt eccl̓iaaucͣtē ſuā ſic̄ inquit de fcōẜuari uidemꝰ nͨ ſnaucͣte ecc̄ie mr̄ioᵐ eſt ꝯtrahendū al̓ penā hꝫ etclaideſtinū iudicat̉. exͣ. de clande. deſpon. cūinhibiᵈ. ⁊ ſic ꝑ ꝯn̄s oīa ſeqn̄tia ꝓhibent̉. licetmr̄ioᵐ teneat ſi ꝯtrahat̉. hͨ tn̄ in glo. ſr. c. capellanꝰ. nō aſſerit ſꝫ tanqͣꝫ opīonē recitat aliqͦrum ¶ Vtᵐ mr̄ioᵐ cōtractū tꝑe ꝓhibito abeccl̓ia ſit ſeꝑandū ¶ ℟º ꝙ mr̄ioᵐ ſic cōtractūꝓpter hͨ ſeꝑari nō dꝫ qͦ ad vinculū nec qūo adthorū ſimplr̓. ſꝫ ad tꝑus ī penā ſic ꝯtrahentiūeo ꝙ ꝯtēpſerūt eccl̓ie p̄cepta. exͣ de mr̄ioº ꝯtracto ꝯͣ intdᵉ. c. i. ⁊ de tali ſeꝑacōe intelligit̉ i33. q. 4. nō o̓ꝫ. ij.de initerdicbo.:Qxſ¶tulſEunde ꝯſiderandū ē de intdc̄eſt qn̄ q̓s ꝑ ecc̄iam ꝓhibe̓ ꝯtrahe̓ cumaliqͣ qꝛ forte d̓r eē eiꝰ ꝯſang̓nea l̓ affisvl̓ alt̓iꝰ ſpōſa ul̓ ꝓpter aliqͥd aliud. Et cirͣ hocq̄rit̉ ¶ Vtᵐ mr̄ioᵐ ꝯtractū ꝯtra eccl̓ie int̓dcm̄ſit oīno dirimend̓ ¶ ℟℟º cū mr̄ioᵐ int̓dicit̉ abecc̄ia aūt cā ꝓhibicōis eſt ꝑpetua aut tꝑal̓. ſiſit ppetua dꝫ ſtatī .ſ. pendēce lite ſeꝑari a coh̓itacōe. ⁊ hͨ ē vni ẜm hoſt̉. ṅ ꝯſuetudo q̄ gn̓atſcandalū ⁊ multitudo ꝯtrahentiū. ul̓ defectꝰꝓbacōis l̓ īdulgētia pape īpedimētis ꝑpetuicanoīca inſtitucōne inductis diſpēſacōꝫ ꝯcedat. ar. de ꝯgͣ. ſpūali. c. i. in fi. hec hoſt̓. Et ſivellent abinuicē recede̓ ſūt excōicandi donecIIIILollt̄ime ꝯgnitū ſit de īpedimēto qͦ ꝓbaro ſeꝑant̉ex toto lata ſnīa diuorcij int̓ eos. eo u̓o nō ꝓbato ſil̓ remanebūt. exͣ de ma. ꝯtrac̄. ꝯͣ int̓. demuliere. vbi d̓r ī glo. ꝙ p̄dcā ſnīa excōicacōnis ē ad tꝑus. vn̄ ex tꝑe tollit̉ ſn̄ alia abſolucōne. ſꝫ tuciꝰ eſt vt abſoluant̉ et̓ pꝰ ſeꝑacōꝫad cautelā licꝫ videant̉ excōicati dū ſil̓ manētSi aūt ſit tꝑalis puta tꝑus in qͦ mr̄ioᵐ ꝯtrahi ꝓhibe̓ ob reue̓ntiā dieꝝ cum ꝯſẜu de fut̉ocū aliqͦ tūc nō debēt ſeꝑari. pnīa tn̄ ſemꝑ debꝫimpoī ſu cauſa ſit ꝑpetua ſuie tꝑalis. et ſi ſitcā ꝑpetua ſū ꝓbe̓ eſſe vera ſuie nō ꝓpt̓ ꝯtēptūecc̄ie. exͣ e. c. 2. Et ẜm dcām diſtīctōꝫ debēt intelligi diu̓ſimode diu̓ſa iura. hͨ nōt̉. exͣ de ſpōſa du. tua nos. in glo. b ¶ Ne et̓ p̄ceptū ecc̄iedeluſoriū videat̉ pn̄t ad tꝑus abinuicē ſeꝑari⁊ vt̓qꝫ pt̄ cōpl̓a carlis int̓dici. ſi tn̄ vt̓qꝫ malā hūit fidē. al̓ illi ſoli cui int̓dcm̄ erat factū⁊ ſciens ꝯtraxit vl̓ int̓dicendū ne debitū exigat ⁊ p̄cipiendū vt ſoluat. ⁊ ſic ītellige iᵈ exͣe. c. i. 2. et. 3º. ⁊ ſil̓ia. Quo tꝑe elapſo pn̄t ſil̓lib̓e ꝯmiſceri. ⁊ eſt tēpꝰ arbitͣriū licꝫ dec̓tal̓ ponat menſē vnū exͣ. e. c. i. in fi. hͨ aūt .ſ. ad tēpꝰ ſeꝑari pt̄ fieri qn̄cūqꝫ ꝯͣhit̉ ꝯͣ int̓dictū ecc̄ieex cā ſcm̄ ſuie ſit ꝑpetua ſu̓ tꝑal̓. vera l̓ fl̓a. ⁊ẜm hͨ pt̄ expoī ſeꝑent̉ .ſ. ad tꝑe. exͣ de ſpō. du.tua nos. in fi. ⁊. 33. q. 4. nō o̓ꝫ. Qd̓ aūt dcm̄ ēpendēte lite ꝯuiges abinuicē ſeꝑādos ⁊ poſteaad tēpꝰ intellige vni eē qn̄ abinitio ꝯͣ int̓dcn̄ecc̄ie exp̄ſſe ſcm̄ ne cōtrahāt ꝯͣxerūt. ſecꝰ eſſetſi ſn̄ ꝓhibicōne aliqͣ ꝯtraxiſſēt int̓ ſe l̓ in facieecc̄ie. qꝛ ex qͦ ius eſt ſemel acqͥſitū nō ē t̓bandaip̄a poſſeſſio ul̓ qͣſi ṅ ꝓhibicōe fcā. et ſic ſoluit̉ iᵈ exͣ vt lite pen. laudabilē. et extͣ qͥ fi. ſitle. cum int̓ vete̓m. Vel illa laudabilē locūhabꝫ qn̄ ꝯtraxer̄t ab initio in facie ecc̄ie. al̓ ſiclam. ⁊ opponat̉ īpedimentū ꝑpetuū et̄ pēdente lite ſeꝑari poterūt. ⁊ debebūt qꝛ tūc abmitioꝯtra ecc̄ie intdcm̄ gn̓ale ꝯtraht qd̓ ꝓhibꝫ cōtrahi mr̄ioīa caudeſtīa. qd̓ viꝰ credit hoſt̓. exͣde clainde. deſpō. cū inhibi. rn̄ſo. i. ⁊. §. ſi qͥsaūt. et. 33. q. 2. nō oꝫ. et exͣ e. c. vlt̓. ⁊ hͨ locuꝫhn̄t qn̄ mr̄ioᵐ ꝯtrahūt ꝯtra int̓dcm̄ ꝯſtitucōnis ecc̄ie ſcripte ul̓ ꝯtra int̓dcm̄ uidic̓ papa īferioris. hͨ hoſt̓. ¶ Quid ſi ꝯͣ int̓dcm̄ pape int̓dicēcis ⁊ ꝓnūciātis irritū ſi ꝯtrahat̉. ℟º ẜºhoſt̓. in hͨ caū recurrend̓ eſt ad intētioēꝫ papqͥe x cā ꝑſoͣs reddit īhabiles ad ꝯͣhendū. Nāſic̄ gn̓ alē ſr̓ hͨ ꝯdit ꝯſtitucōnē ſic ⁊ ſpālē ⁊ localē ⁊ ꝑſonalē. Ad hͨ di. 29. ſciend̓. ſi gͦ ītendat ꝙ tale mr̄ioᵐ nō valeat nullū erit. h̓ u̓odic̄ ꝙ illi qͥ ſic ꝯtraxerīt ſeꝑabunt̉ ad tēpꝰ donec cognoſcat̉ de īpedimēto. ar. exͣ de mr̄ioīoꝯtra. ex lr̄is et. c. de ml̓iere. forciꝰ enī vinculūē mr̄ionij qͣꝫ pape int̓dem̄. hͨ nōt̉ exͣ de deſpō.īpu. ad diſſoluendū. in glo. fi. ¶ Sciēdū aūt ꝙhmōi int̓dcm̄ aln̄ fit ex canone pape. ⁊ hͨ inducit aln̄ tꝑale impedimentū. aln̄ ꝑpetuū. pͥmō mō impedit mr̄ioᵐ. ſꝫ nō dirimit. 2º mōīpedit ⁊ dirimit. de qͦ loquit̉. 35. q. z. ꝯtͣdicimꝰ
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten