Limenta dari debent filijs a ꝑentibꝰ⁊ parētes a liberꝭ ſunt alēdi. C. de al.li. a pa. l. i. ij. ⁊. iij. Et hoc verū ſi ille. qͥpetit ali. ē inops. ⁊ ille cui petitur eſt locuplexItem ſi ex artē ſua ſe paſcere poſſit. nō debetpetere ali. niſi ſit infirmus. vt. ff. de. li. agno.l. ſi qͥs a liberis. Idē dic de emancipatis. d. l.ſi qͥs. ꝙ ſi nepos ſit ex filia paſcet̉ ab auo materno ſi a pt̄na linea ali. nō poſſit ar. d. l. ſi qͥsIdem dic de filio adoptiuo. Itē vir alit vxorem. nuꝝ ⁊ ꝓnuꝝ. ff. de do. inter vi. ⁊ vxo. l. ſiquis ꝓ vxore. Fallit hoc. ſi in cōtrariū pactōfiat. Nota tn̄ ꝙ pr̄ tenet̉ alere filios nō ex iure patrie ptātis. ſed ex caritate. ⁊ de iure naturali ẜm bar. in. d. l. ſi qͥs. ¶ An aūt pr̄ cogat̉alere filiā iniuſtā. bar. vbi ſupͣ dicit. ꝙ de iurecanonico tenet̉ eā alere. etiaꝫ ſpuriā. vt in. c.cū hr̄et. exͣ de eo qͥ du. in ma. ⁊cͣ. ¶ An ꝟo cogatur dotare filiā baſtardā. caſus ē in. l. vxorem. §. pr̄ naturalis. de le. iij. qꝛ ſi tenet̉ eamalere. ergo ⁊ dotare. qꝛ cā dotis fauorabilior ēcauſa alimentoꝝ. ¶ An aūt mr̄ teneat̉ alerefiliū. bar. vbi ſupra dicit. ꝙ. jͣ. trienniū onusalimentoꝝ ſpectat ad mr̄em. vt. l. nec filiuꝫ.C. de pa. po. Qd̓ intellige ſi mr̄ p̄t alere filiū.Secus ſi eſſet ita pauꝑ. ꝙ eū ſuſtentare nonpoſſet. ⁊ tūc ſpectat ad virum. d. l. ſi qͥs. Oltraaūt trienniū educatio ꝑtinet ad patrem. niſiip̄a mr̄ eēt diues et pr̄ pauꝑ. qꝛ tūc teneret̉alere filiū. ¶ An aūt frater teneat̉ alere frēmbar. in. l. ſi qͥs. dicit ꝙ cogit̉ alere frēm naturalem. ergo multo fortiꝰ legitimū. vt. C. de na.li. auttē. licet. ¶ An aūt frater teneat̉ dotareſordrē. bart. in. l. dedit. ff. de colla. bo. dicit. ꝙſic. ⁊ de hoc ē gl. in. l. cū plures. ff. de admi. tu.¶ An aūt ille. qͥ debet hr̄e alimēta debeat hr̄eexpenſas in ſtudio. bar. in. l. de bonis. §. nonſolū. de car. edic. et in. l. legatis. de ali. leg. dicit. ꝙ in ſtudijs neceſſarijs ſine quibꝰ hō ẜmcōditionē ſue ꝑſone viuere nō p̄t. vt adiſcatgramaticā ⁊ ſil̓ia. ⁊ tūc impe̓ſa dr̄ neceſſaria.⁊ tenet̉. Secus in ſtudijs in qͥbꝰ qͥs dicit̉ militare ſine qͥbꝰ qͦs pōt honeſte viuere ẜm conditionē ſue ꝑſone. ¶ Appllatione alimentorū. ſeu victus ⁊ veſtitus. cibꝰ potus. veſtimenta. lectus ⁊ hītatio intellign̄tur. ⁊ ea ſine qͥbꝰviuere nō pōt hō. d. l. legatis. de. ꝟ. ſig. victQn̄ aūt maritus facit eius vxorem dn̄am etſufructuariaꝫ. ⁊cͣ. vide ſingularit̓. jͣ. vſufruciItare nō debet eē ligneū. vel terreū decōſe. di. i. altaria. ꝙ ſi ad celebrandūmiſſam nō hr̄ altare cōſecratū. ſalteꝫhabeat̉ ꝑua tabula lapidea cōſecrata. q̄ dicitaltare viaticū. In quo concedit̉ ep̄is ⁊ eorūſuꝑioribꝰ ī itinere celebrare. ⁊ celebrari facere vbicūqꝫ de priui. qm̄. li. vi. Idē ꝯcedit̉ p̄dicatoribꝰ ⁊ mīoribꝰ. vt vbicūqꝫ libere celebrare poſſint. ꝙ ſine p̄iudicō ꝑrochial̓ eccl̓e. exͣ d̓pri. ī his. ⁊ ꝑ ꝟbū lib̓e. ibi poſitū dat̉ ītelligi.ꝙ hoc pn̄t etiā ſine lnīa dioceſanoꝝ. ¶ In qͣaūt ꝯſiſtat ius ꝑrochiale. hr̄ in qͦdam priuilegio gre. noni. qd̓ īcipit. Nos attendētes. Etibi dr̄. ꝙ cōſiſtit circa tria .ſ. oblatōes decīas.⁊ primicias. Nota etiā ẜm pe. de pal̓. ꝙ altare portatile dꝫ eē tante latitudīs ⁊ lōgitudīs.ſ. lapis ī capſula ꝙ in eū poſſit capi pes calicis⁊ hoſtia cōſecͣnda. vl̓ ꝙ ī cōficiēdo cū tꝫ ī maībus panē. vl̓ calicē ſuꝑ lapidē teneat. vt ſic ſuper lapidē cōficiat. ¶ Licitū ē ꝑſ br̄is cōſtruere altaria ī eccl̓ia n̄ cōſecͣta. ſꝫ in cōſecͣta n̄. niſide lnīa ep̄i. ar. lxviij. di. qͣꝫuis. ⁊ de conſe. di. i.nullꝰ p̄ſ br̄. Eodē mō ſine cōſenſu ep̄i. n̄ ſuntaltaria deſtruēda. ar. de cōſe. diſ. i. eccl̓ie. ⁊. c.placuit.Opellatio ē duplex .ſ. iudicial̓. ⁊ exͣiudicial̓. Iudicial̓ ē a mīore iudice admaiorē ꝓuocatio. q̄ ſi ltīa ē ꝓnūciatū ſuſpēdit ac ēt iuriſditionē iudicꝭ q̄ ad illaꝫcām ⁊ ip̄iꝰ ad ſuꝑiorē trāſfert cognitōem. Extraiudicialis ꝟo ē a pn̄ti vl̓ ꝟiſil̓r futuro grauamine ad ſuꝑiorē ꝓuocatio. q̄ ſi ē ꝓbabilisip̄am cām ad ſuꝑiorē trāſfert. vt ea pendēte.nihil in ip̄iꝰ p̄iudiciū attēꝑtet̉. Duo aūt ſunteffectꝰ appl̓onis. Oꝑat̉ .n. ſuſpēſiuū ⁊ deuolutiuū. Effctūs ſuſpēſiuꝰ ē triplex. ſuſpēdit eīꝓnūciatū ⁊ iuriſditōem iudicꝭ qͣꝫtū ad illamcām. extra. e. ſuꝑ. ⁊ p̄ſumptōem q̄ erat ꝓ ſentētia. ⁊ ſcias ꝙ n̄ ſꝑ appl̓o oꝑat̉ oēs iſtos effectus. Eremplū in appellatōne ſentētie cenſure eccleſiaſtice. nam propter abvellationeꝫ ſequentē. talis ſnīa nō ſuſpendit̉. ſed oꝑat̉ tūcappellatio effectū deuolutiuū. qꝛ deuoluit cauſam ad ſuꝑiorē. Et idē cū appellat̉ a ſentētianulla. nam talis appellatō nō ſuſpendit ꝓnūciatū. cū viribus nō ſubſiſtat. ſed oꝑatur effectū denolutiuū dumtaxat. Et hoc reſpectu appellari pōt a ſentētia nulla. vt. c. dilecto. extra eo. ¶ Quo aūt iure ſit adinuēta; dic ꝙ formalitas appellatōis ē de iure poſitiuo ⁊ olimreddebat̉ ius manu regia. Sed ip̄a ſuſtantiaappellatōnis vr̄ de iure naturali. Eſt .n. quedam defenſio. ſeu preſidiū innocētie. Eſt etiāprincipaliter inducta ad iniqͥtatem. ſeu impericiā iudicis corrigēdam. vel ad ſupplenduꝫquod incaute in priori iudicō fuerat ſomiſſuꝫEx qͥbus pōt inferri. ꝙ licet princeps formalitatē appellatōnisⁱ tollere poſſit. nō tn̄ videt̉ꝙ poſſit tollere ip̄am ſubſtantiaꝫ .ſ. vt iuſticia
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten