iſta fraus in pena poſita a lege. Et iōvidet̉ licite peti. ⁊ multo magis retineri poſſe pena a lege ſeu ſtatuto īpoſita.ſi forte dicat̉ ꝙ ex cōtumacia nō ſoluētis mutuū ſeu aliud debitū ſingul̓ mēſibꝰ ul̓ ānis tātū ſoluat ꝓ pena maxīeſi hoc fieret ex pia ca. puta ꝯͣ nolentesſoluē dotē uel alia debita miſerabilibꝰꝑſonis. ut pupillis. mīoribꝰ. pauꝑibꝰ⁊ ſil̓ibꝰ. Aduertendū tn̄ ꝙ ſi dcā penaapponeret̉ a iudice de conſenſu ptiumdeberēt attēdi ꝯiecture q̄ ī hoc. §. ſubrogant̉. ac ſi pena eēt ꝯuentional̓ ⁊ nōiudicialis. ꝗa ī hͦ iudex magꝭ ſeꝗt̉ volūtatē ꝑtiuꝫ qͣꝫ ſuā. ff. de re iudi. l. ſi cōuenerit. Id̓ puto ſi fieret ī iudicio colluſio. puta ꝗa ꝑtes fingerēt ſe litigare⁊ tandē debitor p̄mittit ꝯtra ſe ſnīamferri. ut ſic creditor videat̉ eū hr̄e obligatū ex hac ſnīa ad tollendā ſuſpitione vſuraꝝ ſicut audiui int̓dū ꝯtigiſſe.Plꝰ .n. dꝫ vale̓ qd̓ agit̉ qͣꝫ qḋ ſimulatecōcipit̉. C. plus vale qd̓ agit̉; ꝑ totū.Et ſatis p̄ſumi pōt iſta ſil̓atio. qn̄ illein cuiꝰ fauorē lata ē ſnīa ſit vſurarius.ſicut de ſil̓i in pena nōt Inno. ī dco. c.ſua. ꝓpter qd̓ audiui alicubi ſtatutuꝫfore ꝙ nō valeāt ſnīe late ī fauorē eoꝝqui ꝓbant̉ vſurarij. ⁊ bonū ē. B. Sietiā pena d̓ ꝯſenſu ꝑtiū ſit ī ꝯͣtū appoſita. ad hoc. s. ut ſaltē metu pene debitū ſoluat̉. vſura nō ꝯmittit̉. niſi a pͥncipio fuerit pͣua intētio. ar. dcī. c. qqꝫ.⁊ de arbi. dilecti. Sꝫ tn̄ p̄ſumit̉ ī fraudem ſi ille al̓ cōſueuit eē vſurarius. ff.de actꝭ. emp. ⁊ ven. l. iulianꝰ. ff. d̓ pig.ac. l. uel vniuerſoꝝ. Itē p̄ſumeret vſura ſi ꝑ ſingulos menſes uel ānos dicat̉pena cōmitti. ar. C. eo. Auten. ad hecSed tn̄ ī iudicio aīe ſtabit̉ eius ꝯfeſſioni. Con. Hoſti. Aº. Con. Etiā Il.ut in ſū. eo ti. q. 23. Idē etiā noͣt Inno.ī. c. ſuā. exͣ de pe. ⁊ dn̄s Anto. de bu. inc. conq̄ſtus. ex de vſuris. B. Tamenī oī euentū nō vx̄ hone ſtū petere penāīmo etiā nec licitū qn̄ debitor ſine culpa ſua factus ē īpotens ad ſoluendumiō puniri nō dꝫ. A. licꝫ de ſubtilitateiurꝭ ciuilis aliud poſſet dici ꝑ. l. ad dieꝫff. de v̓bo. obli. ubi dr̄. Ad diē ſub pena pecunia ꝓmiſſa mortuo ꝓmiſſorecōmittet̉ pena lꝫ nō ſit hereditas eiusadita. Nā cū hoc caſu nō poſſit puniricōtumacia que nō ē. illud qd̓ accipet̉tolleret̉ ſolū rōne tꝑis. quod eēt merevſurariū. ⁊ iō nec ex cōuentione ptiuꝫnec ex aliqͣ lege ītroduci pōt. ut ī cle. exgraui. exͣ eo. Itē ſi debitor ſoluit ꝑtemdebiti nō poterit exigi pena niſi ꝓ ꝑtenō ſoluta. ut nōt Inno. in dcō. c. ſuaꝫ.Poſſet etiā eē ꝑs nō ſoluta ita modicaꝙ nulla etiam pena ꝯmitteret̉. dco. c.ſuā. vbi dr̄ ꝙ nō dꝫ exigi pena ab eo ꝙꝓmiſit ſolue. 40. īfra terminū ſub pena. ⁊ ſoluit. 33. ſed debet ſolū exigi. 7. i.reſiduū ſortis. Aliꝗ tn̄ ītelligūt illudc. ī cl̓icis ꝗ nō debet īhiare ad iſta īhoneſta lucra. ut ibi dr̄. Sꝫ ⁊ ſi ītelligat̉ īclericis. tn̄ ⁊ ī laicis ſaltē ꝓ ſoluta ꝑteobſtabit petenti exceptio. ut ꝓxime dictū ē. Itē ⁊ ſi de iure ciuili pena ꝯmitteretur nō obſtāte iuſto īpedimeto. tn̄certū ē ꝙ ꝓpter tale īpedimētū poſſetpeti reſtitutio ī integrū. ff. ex qui. cau.maio. l. i. B¶ Quid d̓ eo ꝗ occaſione mutuādi laborē ſubit? ℟ ẜm Hoſti. Talis ī compenſationē laboris fructꝰ pignorꝭ vſqꝫad ꝯuenies premiū facit ſuos. aut aliꝗd ꝓ labore licite percipit. extra de re.eccle. nō alie. ad noſtra. A. Idē ī ſū.eo. ti. q. 24. B¶ Quid de eo qui mutuat nauigantiuel eunti ad nudinas recepturꝰ aliꝗd
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten