ꝙ hͦ faciat. Et ſic pōt ītelligi qḋ dīc gloRay. ⁊ ponit̉ in ſū. con. li 3º. ti. 33. q. 64videlꝫ ꝙ ſi iudex eccl̓iaſticꝰ dicat. Sciaste eſſe excōīcatū uel hꝰ moī v̓ba. ꝙ ſi deexcoīcatōe ꝑ v̓ba talia agat̉ ī foro iudicij nō reputabit̉ excoīcatꝰ. niſi al̓ ꝯſtiterit de ītentiōe excōicātꝭ. ut ꝗa ſꝑ ſolitus ē ſic dice̓ qn̄ excōicat. uel alio mo.In foro aūt pnīali eligēda ē ī dubio tutior via. ut. sͣ. tal̓ reputet̉ excoīcatꝰ. ⁊īpetret abſolutionē. Et idē ꝯſulit Hoſti. ī his ⁊ ſil̓ibꝰ qn̄ dubitat̉ d̓ excōīcatiōe. Itē qḋ dictū ē fallit qn̄ vehemēsſeu ꝓbabil̓ diectura eēt ī ꝯriū ꝗa īſpicimus ī obſcuris qḋ ē viſil̓ius ul̓ qd̓ plerūqꝫ fieri ꝯſueuit. ut ī. c. īſpicimꝰ. d̓ re.iu. liº 6º. ut ſi cōſtet alique fuiſſe excoīcatū ⁊ dubitet̉ vtꝝ fuerit abſolutꝰ. tūcn. hebit̉ ꝓ excōicato. donec d̓ abſolutione ꝯſtet legitie. ut ī ſū. con. li 3º. ti. 34.q. 48. Itē ſi ſit publica fama de delictouel excoīcatiōe. ut exͣ d̓ ſen. exco. cū deſideres. §. 2. ubi dr̄. Ꝙ ſi ē publica fama alique vberaſſe cl̓icū. ꝙ nec ep̄s necaliꝰ cōicare ſibi dꝫ niſi ad arbitriū ep̄ide hͦ ſe purgauerit uel ad cautelā abſolutꝰ fuerit. Si aūt ꝓcedit dubitatio exīꝑitia ꝯfeſſorꝭ. tūc q̄rat cōſiliū ꝑiti. exͣd̓ pe. ⁊ re. oīs. Ꝙ ſi nō hr̄e pōt remittatꝯfitente ad ꝯfeſſorē ſcīa ⁊ ꝯſcīa prudētiore. ſicut medicꝰ īꝑitꝰ dꝫ ad ꝑitioreęgrotū remitte̓. ar. d̓ pe. diſ. 6. ꝗ vult.Ꝙ ſi nec hͦ pōt fieri. exigat a cōfitēte ꝙſit ꝑatꝰ face̓ oē ad qd̓ obligat̉ ⁊ q̄re diligent illud noſce̓ a pitꝭ iux poſſe. ⁊ cōſulat cōfitēti qd̓ tutiꝰ ē ⁊ ī dubio abſolutione ſibi nō retineat. ut dictū ē. ſedip̄m īqͣꝫtū auctoritas ſua ſe extedit abſoluat. de pe. diſ ⁊. ſi qͥs poſitꝰ. ubi dat̉abſolutio penitēti ī extremis. lꝫ d̓ eiusſalute penitꝰ dubitec. ut ibi. ⁊ ea. q. c.nullꝰ. 2º vtꝝ abſolutio poſſit fieri perlram. ℟º ẜm glo. Ray. ī ſū. con. li.3º. ti.34. q. 77. ꝙ nō. Sꝫ pn̄s ꝯfitēs a pn̄ti ſacerdote pōt abſolui. Facit de pe. diſ. i.que penitet. Ex qͣ pꝫ ꝙ eodē mon pōtfieri ꝑ nūciū. Itē nō pōt vnꝰ audire ⁊alt̓ abſolue̓. ut sͣ. ꝯfeſſor pͦ. §. 3º. Abſolutio v̓o ab excōīcatōr pōt fieri etiā ī abſentia. ꝗa ignorās ⁊ iuitꝰ ab ea pōt abſolui. ut ī ſū. con. liº 3º. ti. 3. q. uij. ⁊ sͣ. abſolutio pͥ. §. 15º 3º an̄ ſacerdos debeat pͥabſolueqͣꝫ penitentia īpone̓. ℟º. ut nōtī directoria. liº pͥ. ti. 15. §. 124. ꝙ n. ꝗacū ī pn̄īe īpoſitiōe appareat t̓tia ꝑs pͥncipal̓ maͣe .i. ſatiſfactio qͣtenꝰ ē ex ꝑtepct̄ōris. ſine qͣ ſaltē ī affectu n̄ e p̄fectūhꝰ mōi ſacr̄m. nec pōt debita forma apponi ꝑ mīſtꝝ donec ip̄a ma debita pͦ ītegre ſit ꝑacta q̄ ī tribꝰ ꝯſiſtit .s. cordiscōtritiōe. oris cōfeſſiōe. ⁊ oꝑis ſatiſfactione. ar. exͣ eo. ꝙ ꝗdā. Iō hūc ordinēdꝫ cōfeſſor ſeruare ī pnīe ſacro. pͦ dꝫ audire cōfeſſione. 2º ip̄one pnīam. 3º abſolue̓ ſacralit̓. ut ī cle. dudū. §. ſtatuimꝰ. d̓ ſepul. ubi hͦ nont ꝟ ⁊ Io. an̄. hͨibi. Ir̄ gͦ ꝙ niſi īpoſitio pnīe precedatabſolutione ip̄a abſolutio ē nulla. Sꝫforte poſſet excuſari ſi ſtatī pꝰ abſolutionē an̄qͣꝫ diuertat̉ ad exͣneos actꝰ īponat̉ pnīa. Nā qḋ fit ī cōtinēti vr̄ ieſſe.C. de pactis. l. petens. Tutius tn̄ eſt ꝙͥp̄cedat. ut ex p̄dictis pꝫ. BOnfirmatioelectoꝝ. A qͣ ꝯfirmāda ſit electio. ℟º ẜm Hoſti. Aꝓxio ſuꝑiore. vn̄ep̄s cōfirmat ſibi ſubiectos. ex d̓electꝭcū moaſteriū. niſi aliꝗs ſit exēptꝰ. exͣde cōſue. cū venerabil̓. Xtē archiep̄s cōfirmat ep̄m. exͣ de elec. cū dilectus. ī fi.64. diſ. illud. Archie p̄m v̓o ꝯfirmatpͥmas ul̓ priarcha niſi ip̄e archie p̄s exeptꝰ ſit. ex de elec. bōe. ⁊. cͣ. nihil. Pr̄iarchas ul̓ exēptꝰ ꝯfirmat papa. exͣ de elecſcriptū. ul̓ etiā legatꝰ de late̓. exͣ de elec.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten