⁊ īiurijs ſatiſfacient. Si. v̓o cā fuerit iudicata canonica. tūc illi ꝗ occaſionē dederūt ꝯdēnādi ſūt ad oē ītereſſe canonid. Et ad certā quātitatē taxādā ipſieccl̓ie in qͣ ceſſatū eſt. ꝯuertēdā ī cultūdiuinū. ex d̓ offi. or ſi canonici. libº 6º.A. Vbi pꝫ ꝙ dcā quātitas taxat̉ ſuꝑioris arbitrio. G¶ Qui ad aggͣuationē ceſſatiōis imagines crucis. bt̄e virginis ⁊ alioꝝ ſcoꝝirreuerēter tractāt. ꝓſternūt vrticis.ul̓ ſpinis ſupponūt. ul̓ aliꝗd huiuſmōifaciūt. reprobāt̉. ⁊ grauit ſūt puniēdiexͣ de offi. or. ſi canōici. li 6º. Qualitergnaͣlē ceſſationē a dīnis religioſi tenēt̉ſeruare. vide. i. īterdictū pͦ. §. xi. quiincipit. Qn̄ ſentētia.habetIMiterII eandēīmunitatē quā eccl̓ia quo adoīa capitula. q̄ vide .i. emunitas eccl̓ie⁊ emunitas ꝯfugientiū. Et hoc p̄terqͣꝫī duobꝰ caſibꝰ .s. ꝙ nullus mortuꝰ dꝫ īeccl̓ia ſepeliri. ut .i. emunitas eccl̓ie. §.2º. ⁊ ꝙ laici in choro eſſe nō debent. hͨRay. ⁊ Hoſti. A. Idem ī ſū. con. liº pͥti. 14. q. 6. BCimiteriū pollutū eſſe cēſet̉ qn̄ eccleſia ē polluta effuſiōe ſanguīs uel ſeminis. Dico ſi ſit ꝯtīguū ip̄i eccl̓ie. Etanqꝫ reconciliatuꝫ ſit nō dꝫ in eo aliꝗsſepeliri. Secꝰ ſi cimiteriū ip̄m eſſet remotū ab eccl̓ia. Sꝫ eo. polluto cimiterio nō ē polluta eccl̓ia. ne minꝰ dignuꝫtrahē̓ videat̉ ad ſe maius dignū. exͣ deꝯſe. ec. ſi eccl̓ia. liº 6º. Et n̄ ē cimiteriūvnū ſꝫ plura qn̄ paries ē in medio lꝫ ſitibi porta. A .s. qͥ itur de vno ad aliudut ī pallegato. c. B. In vno violatonō ē violatū alteꝝ. ut ī dco. c. Circa coſecrationē cimiterij vide .i. cōſecratio4º. §. pͥ. et 2º.Aꝓut hic ſumit̉ ēpoteſtas ligādiatqꝫ ſoluēdi. qͣ eccl̓iaſticus iudex dignos dꝫ reciꝑe. ⁊ īdignos excludere a regno ut pꝫ 4º. ſnīaꝝ ⁊ ꝑ glo. Iero. ſuꝑ Math̓. 16º. A Ray. vo dic ꝙ claues h̓ dicūt̉ ſcīa diſcernēdi int̓ pctm̄ ⁊pctm̄. ⁊ ptās ligādi atqꝫ ſoluēdi. diſ.20. §. pͥ. Pe. v̓o ut ī ſū. cō. liº 3º. ti. 34. q̄171. dic ꝙ clauis ē q̄dā ptās ſpūal̓. ſuꝑnaͣlit̓ a deo data ⁊ infuſa. nō inata necacqͣſita. De oēs tēdūt ad idē. ſed vnamagꝭ declarat aliā. Diffinitio. n. Ray.on̄dit ꝙ ptāti dꝫ ānecti ſnīa. Iſta veroPe. īdicat a quo ē hec ptās. G¶ Quot ſūt claues? ℟º ẜm Tho. ī 4º.du. 18. Quia ꝑ clauē ut nūc dictū ē. iudex dꝫ dignos reciꝑe ⁊ īdignos excludere. indiget iudicio diſcretiōis qͣ idoneitatē iudicet ⁊ indiget īp̄o actu receptionis. ⁊ ad vtraqꝫ eoꝝ ptās q̄dā ſeuauctoritas reqͥrit̉. Et ſcd̓ꝫ hͦ due clauesdiſtīguūt̉. Ina qͣꝝ ꝑtinet ad iudiciuꝫeius q abſoluēdꝰ ē. Alia ad ip̄aꝫ abſolutiōeꝫ. Et he due claues nō diſtīguūt̉in eſſentia auctoritatis. qͥa vtrūqꝫ ſibiex officio ꝯpetit. ſed ex ꝯꝑatiōe actusquoꝝ vnꝰ aliū ſuppoit. Nā clauis quedr̄ ptās ligādi ⁊ ſoluēdi īmediate aꝑitſed q̄ dr̄ ſcīā diſcernēdi. on̄dit cui aꝑiendū ſit ꝑ illā. De his clauibꝰ hr̄. diſ.20. §. pͥ. A. Sꝫ ut pꝫ ī ſū. con. liº 3. ti.34. q. 172 Ray. dīc. Credo veriꝰ eſſe ꝙnō ē niſi vna clauis qͥ ē ptās ſiue iuriſdictio. Dicūt̉ tn̄ pl̓aliter claues ꝓpterplures eiꝰ effectꝰ. ꝗ ſūt ligare ⁊ ſoluēreclaude̓ ⁊ aꝑire. adīſtar clauis maͣl̓. Etꝙ alicubi īuenit̉ ſcīa ꝯiūcta ptāti nō ēio ꝙ ſcīa ſit clauis. ſed ꝗa nccia ē ptātēhn̄ti. ſicut lucerna ī tenebris ābulāti.ne al̓ ſeqͣt̉ qd̓ ait dn̄s Math̓. 15º. Si cecus cecū ducit ⁊cͣ. Con. Pe. dicens. In
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten