TR
Tradere duplicem hꝫ ſignificatiōeꝫ. Unomō ē rem ſuā in alteꝝ tranſferre. Corꝑalisenī res tradi pōt ⁊ a dn̄o tradita alienat̉. hͦptꝫ ꝑ ethymologiā dictiōis. d̓r enī Tradoqͣſi tranſferens dn̄ium. ⁊ ſic bn̄ d̓r in inſtrumentis venditōis iure ꝓprio tradidit .i. trāſferens tradidit ſeu dedit. Alio mō Tradere capit̉ ꝓ inducere ī poſſeſſionē ſiue ꝓ ip̄acorꝑali p̄ſtatōe rei. Vt cum d̓r poſſeſſionētradidit vel ip̄m equū ꝑ frenū aūt librū inmanibus.Traha ē inſtr̄m ruſticū qd̓ equandis ceſpitibus vel feno colligēdo aptat̉.Traijcere ē mare trāſire. Un̄ d̓r ſi in pōtionibus mare traijciat̉ .i. trāſeat̉. Inde Traiectum ē ꝑ mare trāſitus. Etiā alio mō ē nomen ciuitatis.Traiecticia d̓r pecunia q̄ locatur vl̓ ꝑmittit̉alicui ꝑ mare ad quēcunqꝫ locum tranſuehenda vel deportāda. de act̉. ⁊ obliga. l. traiecticie.puſicti. Tranſactio ē de re dubia ⁊ lite incerta nōdūaposꝯfinita dato aliqͦ ꝓmiſſo vl̓ retēto nō gratuit7. V ta pactio. vt in. c. ſuꝑ eo. d̓ trāſac. ⁊ ē idē qd̓cōpoſitio int̓ aduerſarios. ⁊ lite ītelligo p̄Iente vl̓ futura. qꝛ an̄ li. ꝯteſta. pōt fieri trāſactio. vt. ff. de ꝯdi. inde. l. elegāter. §. ſi quispoſt. Itē litē ſubaudio iuſtā vel iniuſtā. vtC. e. ti. l. ij. ⁊ ſi qͥs qn̄ agit credit ſe hr̄e iuſtācauſā al̓s ꝯͣriū. vt. ff. de ꝯdi. inde. ī ſū. vt tn̄īter inſiſtentē ⁊ reſiſtentē vt ſi actor ꝑ calūniā inſiſtat nulla ſit trāſactio. ſꝫ ſi reus ꝑ calumniā reſiſtat valet trāſactio qͣꝫtū ad euꝫ.C. e. ti. l. ſub p̄textu. lꝫ ꝑ aliā viā hͦ ē ꝑ actionē d̓ dolo vl̓ replicatōeꝫ doli ꝯſulat̉ actorivt ibidē d̓r. qn̄ reus dolo induxit actorē adtrāſigēdū. Et d̓r ī deſcpͥtōe. nō gratuita pactio ideo qꝛ fieri non pōt gratis. īmo expedit ꝙ is cui fit trāſactio aliqͥd det vel dareꝓmittat trāſigēti. Un̄ fieri dꝫ aliqͦ dato retēto vl̓ ꝓmiſſo. Alioqͥn trāſactio non ꝓcedit. ⁊ ī eo qd̓ d̓r aliqͦ intelligit̉ etiā de modico. qꝛ ſi q̄ſtio erat de re valēte cētū pōt fieritranſactio ꝓ decē vl̓ ꝓ minori. Nec pōt dicere trāſigēs ſe deceptū. qꝛ tranſigit ſuꝑ incerto. Item in eo ꝙ d̓r de re dubia ⁊ lite incerta ītrāſitiue ponit̉. vt ſit ſēſus d̓ re q̄ dubia ⁊ incerta ē lite .i. ꝓpter litem. qꝛ lis qͣꝫdiupēdet facit rē dubiā ⁊ incertā. Nā euētꝰ litis ⁊ iudicioꝝ incertꝰ ē. l. qd̓ debet̉. ff. de pecu. Un̄ ſuꝑ eo qd̓ in qͣſtione vertit̉ lite pen
dēte pōt fieri trāſactio. ⁊ ideo d̓r lite nōdūfinita. Nā ſi iudicatū eēt nec appellari poſſet. nec aliqͦ remedio ſnīam retractari. itaꝙ d̓ ſnīa nō dubitaret̉ certe trāſactio nō valeret. vt ſi qͥs ꝯdēnatꝰ ad. x. dicat verū ē metibi ꝯdēnatū eſſe ad. x. ⁊ veꝝ ē ꝙ debeo. ſedſi vis eſſe ꝯtētꝰ. v. dabo tibi in ꝯtinenti tūctrāſactio nulla eſſet. ⁊ ſi iudicatuꝫ negaret.adeo tn̄ liqͥda foret ꝓbatio. vt nō ſufficeretnegare adhuc ē idē. vt. C. d̓ pe. l. qͥ ſnīaꝫ. Dieccit̉ enī tranſactio qͣſi actōis in amiciciā ſeuamicabilē cōpoſitōeꝫ trāſitio. Trāſeūt enīa lite ⁊ ab actōe qͥ cōponūt int̓ ſe paciſcēteſcū tn̄ gͣtis nō remittit̉ actio. ſecus ſi gͣtis remittit̉ qͦ caſu n̄ fit trāſactio. ſꝫ ſimplex ꝑ donatōeꝫ pactio. qͥ enī trāſigit qͣſi d̓ re dubia⁊ lite incerta neqꝫ finita trāſit .i. cōponit. vtin. c. ſuꝑ. e. ti. ī glo. iij. ⁊ ſic is trāſit ab actiōeqͥ trāſigit. ⁊ is qui ꝓprie agit d̓r trāſigere. vtC. e. ti. l. ij. p̄al. reꝰ aūt impropͥe. Itē ī ſpūalibꝰ nō valet trāſactio ꝓprio noīe dicta. c. ſiqn̄ clerici. de offi. deleg. ⁊. c. ſuꝑ eo. p̄al. et ētex. ī. c. ꝯſtitutꝰ. ⁊. c. p̄terea. eo. ti. Rō. qꝛ trāſactio in ſpūalibꝰ ꝯtinet ſpēꝫ ſymonie. Uerbi gr̄a. Duo litigāt ſuꝑ aliqͦ bn̄ficio eccl̓iaſtico. puta eccl̓ia vl̓ p̄bēda. ⁊ etiā ſuꝑ iure p̄ſentādi. tal̓ trāſactio cū ſit ſuꝑ re ſacra n̄ valet qn̄ alter illoꝝ dat alteri. x. vl̓. xx. annuatīvt ceſſet a lite. ⁊ alter obtinet eccl̓iaꝫ ſeu p̄bēdā ſeu ius pn̄tādi cū ſit annexū ſpūali. gͦſpēs ſymonie ē vbi aliqͥd dat̉ vl̓ ꝓmittit̉ ſiue retinet̉ ī talibꝰ vt poſſideat̉. al̓s ꝓcederet̉ī ſpūalibꝰ nll̓o dato retēto vl̓ ꝓmiſſo. Sedtūc ꝓprie nō ē trāſactio. ſꝫ circa tꝑalia valet Ctrāſactio tali mō ſūpta. Sumit̉ aūt alit̓ etlargo mō trāſactio ꝓut̓ ē amicabil̓ cōpoſitio. ⁊ ſic pōt fieri ī ſpūalibꝰ. vt ī. c. ſtatuimꝰ.d̓ trāſact̓. ar. c. niſi eſſent. de p̄bē. ⁊. c. vl. d̓ rerū ꝑmū. ⁊ hͦ dū ex vtraqꝫ ꝑte det̉ ſpūale. auctoritate tn̄ ſuꝑioris vt ſi aliqͥ litigēt ſuꝑ eceleſijs ⁊ ep̄s vl̓ archiep̄s cōponat eos iureItē non valet trāſactio in ſubiectōe ſpūalic. p̄terea. ij. eo. ti. Subiectio enim ē ſpūaleqͥd. ⁊ ideo aliquo dato vel ꝓmiſſo ſiue retēto remitti nō pōt. Uerbi gr̄a. Iſte ſubiectꝰē pͥmo abbatie tali .ſ. eccl̓ie ſācti petri. Mōvult trāſigere .i. dare. xxx. ſolidos. vl̓ aliudin certo caſu. vt ſit exemptꝰ ab abbatie ſubiectione qui cenſus eſt. licꝫ eſſet recognitiodebite ſubiectiōis. c. omnis aīa. de cenſi. tn̄nō valet talis trāſactio ꝓpter ſubiectionem
v 3