Fo.CC
qnicū vane gl̓ie remediū. orare deū vt ip̄eDe pugna ꝯͣ ſuꝑbiāte liberet.Ltima aggrediēda ē ip̄a ſuꝑbia. vicioꝝ regia. vicioꝝ radix. v̓tutū oīmdeuoratrix. q̄ tāte ē fortitudīs ⁊ ſeueritatꝭ vt lucifeꝝ eijceret d̓ celo. Attamē puerpauid ī dn̄o ꝯfidēs ꝑ hūilitatē goliā qͣntalieſſꝫ ſtature enormitate erectꝰ ꝓſtrauit.āt ſuꝑbia duplex. vna ſpūal̓ pulſans .ſ.oſos d̓ ꝑfectōe. alia carnal̓. q̄ minꝰ ꝑfcōst de aliqͣ excellētia exteriori. Nā primevrde ſuo magͣ merita ſibi depīgere. ſpiē gr̄aꝫ attribuere ſibi. qͣꝫtū deꝰ eū diliogitare. mirari ꝙ nō faciat mirabilia.bari ꝙ deꝰ n̄ dat ſibi neſcio qͥd ſpāle. alielut carnales deſpicere. Et hͨ eſt ml̓tuꝫloſa ⁊ plꝰ qͣꝫ vicia carnalia. Nullū viciūd̓ita oēs ꝟtutes exhauriat. cūctaqꝫ iua ⁊ ſctītate hoīem expoliet quēadmodūhpꝰ ſuꝑbie malū. Qui āt hꝰ neqͥſſimi ſpūs lavult euadere. dꝫ ī ſingul̓ in qͥbꝰ ſe ſentutibꝰ ꝓfeciſſe dicere ex ſnīa. Gr̄a d̓i ſūid qd̓ ſū. ⁊ cogitare deū eē qͥ oꝑat̉ in nobis ⁊⁊ ꝓficere ꝓ bona volūtate. Itē diligēt̓erare qꝛ bona nr̄a nō ſūt a nob̓ ſꝫ donade qͥbꝰ diſtricte ſumꝰ rōꝫ reddituri. Itēnraqͣꝫ multꝭ mal̓ ſunt ꝑmixta. tepidihypocriſi ⁊c̄. Itē ꝯſiderare qͣꝫ ml̓ta ſintin nob̓ mala ⁊ vīcioſa. Itē attēdere melioreſhoīes ⁊ angl̓os. vt ita ī cōꝑatione vileus nobis.De ſuꝑbia carnaliArnal̓ aūt ſuꝑbia his īdicijs demōcſtrat̉. Eſt clamoſa dū tacꝫ amara ⁊ īdignabūda. ⁊ īdiſſoluta ī leticia. Riſus eiꝰ irrōnabil̓ ⁊ ſine cā. ī triſticia ſua ē ſeuera. dura. rep̄hēdit cū rācore nō ex ꝯꝑaſſione pb̓a ꝓfert paſſim ſine aliqͣ cordis gͣuitatet pōderatōe. Expers patīe. caritatꝭ. alienaact̉ īiuriat. ſꝫ puſillanimit̓ īiuriā patit̉.llt̓ alijs obedit. exhortatōꝫ r̄ciꝑe ſperria volūtate ꝑmanēs. ſꝫ vult ꝓpria ſtalūqͣꝫ alteriꝰ diffinitōi acqͥeſcere. n̄ vulꝯilliū ab aliqͦ reciꝑe magꝭ ſibi credēs qͣꝫ ſapiHꝰ remediū pͥmū ē obediētia ſimord̓ ſuſcepta ⁊ hūilit̓ exhibita. Scd̓ꝫnō cordis affectu frībꝰ nr̄is hūilitatēeamꝰ. ī nullo eos led̓re acqͥeſcētes Itēſe nitī exercere nos ī hūilibꝰ oꝑbꝰ vilibꝰ ⁊ detꝭ officijs. puta mīſtrare ī cōqͥna. lauareellas. purgare domū. ſꝑ vilia officia elihūil̓ hītu. hūilibꝰ geſtꝭ īcedere. Hec ſi īetudinē venerīt cor ad hūilitatē īclināt.
Itē honorē fugere magꝭ ſꝑ eligere mīſtrareqͣꝫ mīſtrari. ſuꝑba vocabula ⁊ nom̄ iactātieetiā aꝓpria familia d̓uitare. Itē oīa ſigͣ ⁊ q̄qꝫfacta iactātiā l̓ vanitatē p̄tēdētia declinare.Hūilitas q̄ ꝯͣ ſuꝑbiā pugͣt tres hꝫ gͣdꝰ. Primꝰ ē vt hō ſeip̄ꝫ cognoſcat īfirmū. īopē bonivicioſū. et ſi qͦs alios hꝫ defectꝰ. ⁊ n̄ eleuet ſeſup̄ ſe. Scd̓s ē cū hō ſe d̓ſiderat ab alijs reputari qͣlē ſe ip̄e noſcit ī ꝟitate .ſ. vilē. īopē. ſuꝑbū. ⁊c̄. Tertiꝰ ē qn̄ hō etiā ī magnis ꝟtutibꝰ ⁊ honoribꝰ n̄ extollit̉. ⁊ nihil ſibi ex hͦ blādit̉. totū ī illū refundēs a qͦ totū accepit. ⁊ eiītegrū reſtituēs. Tal̓ fuit hūilitas xp̄i ⁊ tal̓angl̓oꝝ ⁊ ſctōꝝ ī gloria Finit faſciculariꝰ¶ Incipit tractatꝰ ſancti Bonauenture d̓ſeptem gradibꝰ cōtemplationisOntemplatiuorijaqͥlinos obtutꝰ acui. ⁊ ip̄orū ſpūalepalatū ꝑfūdi dapibꝰ ſuꝑne dulcedinis affectās. ſeptē gͣdꝰ eo gl̓ioſiſſimos qͦ ſcīaexꝑiētie ꝓbatiſſimos ī mediū cēſui d̓ducendos. reẜatōe qͦꝝ odorifera ꝯfido ꝙ tā ītellectui ſplēdorꝭ copia. qͣꝫ affectui d̓ifici dulcorꝭaffluētia pijſſime mr̄is thearchice exalabit.Primū igr̄ dicāꝰ ignē. ſcd̓ꝫ vnctōꝫ t̓tiū extaſim. qͣrtū ſpeculatōꝫ. qͥntū guſtū. ſextū qͥeteꝫſeptimū gl̓aꝫ. Prīo ei aīa ignit̉. ignita īungitur. vncta rapit̉. rapta ſpecl̓at̉ l̓ ꝯtēplat̉. ꝯtēplās guſtat. guſtās qͥeſcit. hͦ ī via pn̄t aqͥri. n̄tn̄ ſubito ſꝫ gͣdatī. Citiꝰ āt hͦ exꝑit̉ qͥ freq̄ntiꝰſpūalibꝰ ſe exercet. Septīꝰ ī pr̄ia ꝯfert̉ abūdātiꝰ his qͥ ſe ī p̄cedētibꝰ gͣdibꝰ exercuer̄t. Ignis ē vehemēs diuī calorꝭ l̓ amorꝭ feruor excamīo ſuꝑſplēdētꝭ hierl̓ꝫ flabellatꝰ Hꝰ ignifcalor ꝯtēplatiui ſiue ſcī actiui viri aīaꝫ cū ſead orādū deū effud̓rit ī ꝯſpc̄u d̓i. ſubito eaꝫvald̓ ꝑlucido ſplēdore irradiās qͣꝫpl̓imū ignit. ⁊ arētes motꝰ affectōeſqꝫ accēdit maloſqꝫ ꝯcremat ⁊ exufflat. tēporē īflāmat. ⁊ torporē exꝑgiſcere fac̄. atqꝫ ip̄aꝫ totā aīaꝫ velut veſꝑtinū qd̓dā ⁊ pīguiſſimū holocauſtū dīnoꝯſpectui repn̄tat. ītuet̉ tūc ⁊ gaudꝫ. d̓s adeſt⁊ pauet illa. Ille īmiſſū ignē augꝫ vt magiscaleat. illa ortas affectōes colligenſ nutrit.vt eo āpliꝰ magꝭ reddat̉ īcēdiū. q̄ abūdātiuſſubmīſtrat̉ mat̓ia accēdēdi. Suꝑ hūc gͣdūedē fixit qͥ p̄t dicere cū ꝓph̓a. Cōcalumeū ītra me. ⁊ ī medi. m. exar. ig. Et itaflāmatū ē cor meū ⁊ renes mei ꝯmutati ſūt.Unctio ē velut qͥdā roſeꝰ liqͦr qͥ ꝑ totam animā ſe diffundens ip̄am erudit. corroboratF F g