Super MagnificatLXXXVI
ate ſeip̄m. Grādis attū̄ difficultas ē. ſi om̄isnoticia exꝑimental̓ ſit intuitiua. ſuꝑ qͣ noticia tractat̉ de ſctō noīe dei. Satꝭ ſit h̓ dicereꝙ intuitiua cognitio dei nō negat̉ hic in viaex hͦ p̄ciſe ꝙ deꝰ ē obiectū īproportiōatū mēris oculo ꝓpter excellētiā viſibil̓. ſꝫ qꝛ n̄ placet deo. Rō. qꝛ obiectū intelligibile. qͣnto eſtꝑfectius. tāto magis idoneus ē oculꝰ mētiscape ip̄m. Nō em̄ ledit̉ armonia mētis de ſeab excellentia intelligibil̓. quemadmodū deſtruit̉ armonia oculi ſenſual̓ ꝑ excellentiā lucis. Comꝑatio igit̉ oculi veſꝑtilionis ad ſolē/ nō dicit oēm ſil̓itudinē ad oculū mentꝭ reſpectu manifeſtiſſimoꝝ ī natura. dicēte Ariſto. ꝙ ītellectꝰ qͣꝫto ꝑfectiora ītelligit/ tāto ſithabil̓ ad altiora. vn̄ probat īmaterialitateꝫip̄iꝰ. ¶ Exꝑimētal̓ dei ꝑceptio ꝑ caliginē nōfit ſine clariſſima irradiatōe. ac ſine ſilētio ſuſurrāte/ et occulte dicente. Difficiliꝰ hͦ videt̉ad explicandū. Credendū tn̄ eſt v̓bis Diony. crebro ſic loq̄ntis ī diffinitōe ſapīe ⁊ alibi. Placuit inqͥrere exemplū ſenſibile viſuscorꝑalis ad lucē ſolis. fit em̄ freq̄ns ꝑ Dion. ⁊ Aug. ⁊ Ariſtꝭ. cū ceteris ꝯꝑatio tal̓. qͥanihil ſimilius in creaturꝭ corporeis luce ſpūali qͣꝫ lux ſolis/ ſicut viſui corporeo viſio mētis. Exemplū vnū. ſint due domus valde diſtantes. quaꝝ quelibet feneſtrā habeat apertā aſpectu mutuo ⁊ directo. ſit mediū ꝓrſusexpeditū. ſit oculꝰ ſeu vidēs ī vnā feneſtraꝝ.ꝯſtatqꝫ ꝙ ſi nullū ſit in medio lumē/ puta denocte. oculus erit inter duas caligines. qͣrūnullā attinget. qꝛ nec illā q̄ retro ſe ē ī domoſue feneſtre/ vel iſtā q̄ ī iſta feneſtra ē. qꝛ ad feneſtraꝝ vacuitatē nō ꝑtingit medio nō illuſtrato. Sꝫ illuſtret̉ mediū ꝑ qd̓ acies ocl̓i dirigat̉ ad feneſtrā oppoſitā. iudicabit vtiqꝫ talis oculus eſſe caliginē. qͣꝫuis domꝰ intra ſecopioſe ſit illuſtrata. Docet hͦ experiētia cuꝫrōne ꝑfectiuorū. qꝛ nūqͣꝫ videt̉ lux ſine coloris mixtiōe qͥ nō ē niſi ī corꝑe termīato. Un̄oculus carnis pure ī medio lucis poſitꝰ nihil videret. ſed eēt ī caligine. Ecce ꝙ ad inſpiciendū caliginē oportet ꝙ oculꝰ ſit int̓ duascaligines retro ⁊ an̄. oportet nihilominus ſidebeat anterior caligo videri ꝙ fiat irradiatio ꝑ mediuꝫ. Exemplū de voragine terre. q̄non agnoſceret̉ ꝑ oculū ſub ſe tenebroſo medio int̓oculū ⁊ voraginē nullatenus illuſtraN to. ¶ Exēplū alteꝝ qd̓ ab Aug. iā pͥus inductu ē de diuiſione ſpūs. Sit oculus ī excelſo mōte qͣlis fert̉ eē olimpus. ſit ab imo nubes caliginoſa. ꝓhibēs aſpectū oīm q̄ ſub eo
ſunt. ſit rurſum inter ſolē ⁊ oculū alia caligoīpediēs aſpectū ſol̓ directū. nō aūt diffuſiōꝫlumīs ex obliqͦ. Cōſtat ꝙ oculꝰ ſatagens inſpicere ſolē/ non intuebit̉ niſi caliginē. qͣꝫuisinde ſuſcipiat obliquā irradiationē. Alioqͥnnō videret oculꝰ iſtā caliginē radiatōe hmōinō exiſtēte. Pōt hic induci illud Eſaie Suige illuminare hieruſaleꝫ. ecce tenebre operient terrā ⁊ caligo populos. ſuper te aūt oriet̉dn̄s. ⁊ gl̓ia eiꝰ ī te videbit̉. Cōſonāt exēplisv̓ba Richardi de diuiſione aīe et ſpūs. Inhac inquit diuiſione aīa ⁊ qd̓ aīale eſt ī imoremanet. ſpūs aūt ⁊ quod ſpūale ē. et qd̓ eleuat ad ſumma. et ab infimis diuidit̉. vt adſumma ſubleuet̉. ab aīa ſcindit̉ vt dn̄o ꝯiungat̉. qꝛ qui adheret deo/ vnus ſpūs ē cum illo. Felix diuiſio ⁊ mirabilis ſeꝑatio. vbi qd̓corpulentū ē ⁊ feculentū deorſum remanet.quod ſpūale eſt ⁊ ſubtile/ vſqꝫ ad ꝯtemplationē diuine glorie ſublimat̉. ⁊ in eandē imaginem tranſformat̉. Pars inferior ꝯponit̉ adſummā pacē ⁊ tranquillitatē. cūꝑs ſuperiorſublimat̉ ad gloriā ⁊ iocūditatē. Hec autem.ſub eiſdē v̓bis ponit autor de ſpū ⁊ anima.Que aūt ſit iſta pax. q̄ gloria. q̄ iocūditas. etqͥd eſt qd̓ videat̉. hͦ eſt qd̓ inquirimꝰ ¶ Experimentalis dei ꝑceptio nō ſit ꝑ ſolā abnegationē. Rō. qꝛ pura negatio nihil ponit. Un̄vt Damaſce. li. iiij. c. iiij. ī fine dicit. Sūt etiam q̄dā affirmatiue de deo dicta/ v̓tutē ſuꝑexcellentꝭ negatiōis habētia. puta tenebrasdicētes ī deo. nō tenebras intelligimꝰ. ſꝫ qm̄lux nō eſt. ſed ſuꝑ lucē. ⁊ lux. qm̄ nō tenebreē. hec ille. Sic igit̉ qͥcqͥd affirmatiue de deodicimꝰ includit negatōꝫ aliquā. et ecōuerſonegatio relinqͥt affirmatōem. nō qͥdē ad idē⁊ ẜm idem ⁊ pro eodeꝫ. Alioqͥn eſſet ꝯͣdictiomanifeſta. ſꝫ accipiunt̉ affirmatio ⁊ negatioreſpectu diuerſoꝝ. qꝛ negat̉ a deo qͥcqͥd ē imꝑfectōis ī creatura. ſic̄ oīs creatura ē imꝑfecta qͣntūcūqꝫ ꝑfecta ſit ī ſuo genere. et ponit̉ꝑ ſuꝑexcellentiā affirmatio de deo. Propterea dicit ſepe Diony. ꝙ deus nō ē ens. ſꝫ ſuperens ſuꝑbonus ſuꝑdn̄s/ ⁊ ſil̓ia. ¶ Experi Qmentalis dei ꝑceptio/ claudit in ſe dupliceꝫviā cognoſcendi deū .ſ. ꝑ abnegatiōꝫ ⁊ excellentiā. nec via abnegatōis ſufficit niſi via excellētie adiūgat̉. nec ecōtra. Propt̓ea dānatus ē articulꝰ ꝑiſien̄. dicēſ ꝙ nō cognoſcimde deo h̓ ī via/ niſi qͥd ē. Exēplū bt̄i Diony.eſt aptiſſimū. vbi dicit ſcd̓o de myſtica theologia. Sicut ꝑ ſeip̄m agalma naturale facientes .i. imaginē ex ligno vel lapide. auferūt
Mm 4