De monte
cia/ q̄ ſeſſurꝰ ē ſeu tenebit aut tenet. Unū tenebit ſicut pr̄ ī qͦ regnat ⁊ iudicat mīa dulcꝭ⁊ pia. Et tal̓ ē ī vita pn̄ti. Scd̓m tenet ſicutdn̄s ꝯͣ ſeruū ſuū. vbi regnat atꝫ iudicat iuſticia rigoroſa. Oꝑtet eī illic oīa exoluere debita. ⁊ hͦ ē ī purgatorio. Terciū ē ī inferno. vbiregͣt horrēda ⁊ crudeliſſima iuſticia .ſ. ꝓpterpctōres dānatos. Ibi em̄ deꝰ punit ad iſtariudicꝭ flecti nō potētꝭ ꝯtra maleficos morteeterna dignos. Modo poſtrema duo iudicia declīare poſſumꝰ appellādo ⁊ ſubmittēdo noſ ad pͥmā curiā .ſ. miſcd̓ie. q̄ durat ſolūiſta vita ſtāte. Bonū gͦ ē nobis dū tp̄s habemus eligere/ et interim ꝙ hr̄e poſſumꝰ ſctōsint̓ceſſores ad deū Precipue ibi habemꝰ ī dicta curia nr̄am dn̄aꝫ reginā dicte curie .ſ. miſcd̓ie exiſtētē. ſil̓r noſtra matrē et aduocataꝫdulciſſimā ac gl̓ioſiſſimaꝫ virginē Mariā.Pariter ē illic Ih̓s xp̄s pr̄ nr̄. frat̓ nr̄. aduocatꝰ. ꝯſiliariꝰ. mediator atqꝫ redēptor. ¶ Etī ꝟitate iſte nimis eēt ſtolidꝰ ⁊ infatuatꝰ qͥ recuſaret vna cū ꝓpheta ſeip̄m ſubmittere deimiſcd̓ie ſuppliciter dicēte. Dn̄e ne in furoretuo arguas me neqꝫ ī ira tua corripias me.Ubi tagit ꝓph̓a iſta tria iudicia. Dicit em̄.Dn̄e ne ī furore tuo arguas me. i. ī inferno.Neqꝫ ī ira tua corripias me. hͦ ē in purgatorio. Sꝫ ẜm miſcd̓iam tuā miſerere mei qm̄īfirmꝰ ſū .ſ. ī hac vita. Et adhuc poſſumꝰ inqͥrere ⁊ inuenire alleuiamē flagelli qd̓ iuſte meruimꝰ .ſ. mediāte interceſſiōe tali q̄ dicta ē. ⁊ſepe ex toto ſic qͥtari ſeu etiaꝫ abſolui. ¶ Quietiā attente pēſaret atqꝫ ſibi ꝓponeret exitūhuiꝰ carceris qͦ detinemur qd̓ erit ī articulomortꝭ. cogitaretqꝫ ad p̄dicta tria iudicia. tal̓oīno cū gaudio ingēti/ huiꝰ md̓i īfirmitateſatqꝫ diffamatōes/ pauꝑtates ⁊ ſil̓ia q̄ penalitates dicunt̉/ leuiſſime ſufferret. et certe denulla aduerſitate vite huiꝰ curaret. ¶ Qui inſuꝑ qͦtidie ad mēoriaꝫ reduceret mori ſe oꝑtere. ſꝫ qn̄ aūt qͣliter ignorat. examīaretqꝫ ſe ſepiꝰ/ an ī ſtatu ī qͦ ē/ mori auderet? ꝙ ſi non. ꝓfecto remoueret in breui impedimenta/ vt ſecure mortis preſtolaret̉ aduentū.Capitulum. xliii.Quō quidā deficiunt in forti ꝑſeuerātia/⁊ in ꝯtemplatione modicū proficiunt.Lures aūt minꝰ bn̄ auiſati ſunt circa ꝑſeuerantie fortitudinē ſeu circaꝯtēplatōis fructū. ac ꝑ hͦ ad iſta ꝯſequēdū multū remoti. Renuūt em̄ ſeip̄os dare or̄oni aut meditatōni incūbere/ niſi ſe de-
uotōe ſentiāt affectos ad illa. ac niſi cuꝫ eosiſta delectāt veniātqꝫ ad cor ſuuꝫ. Uidēt̉ em̄talibꝰ al̓s dicta nihil ꝓdeſſe. Sed hmōi cōparāt̉ huic qͥ frigore nimiū cruciat̉. recuſattn̄ accedere ad ignē niſi pͥus habeat calorē.Aut certe eqͥꝑant̉ alicui fame ꝑeūti. nolētiqꝫq̄rere ad manducandū niſi antea ſaturatꝰ ſitQuare em̄ aliqͥs ſe dat ī orōeꝫ vl̓ meditatōꝫniſi vt calefiat diuini amorꝭ igne. vl̓ vt ſaturet̉ donis aut gr̄a dei. Tales ī hͦ deficiūt ſeuerrāt/ putātes ſe tp̄s ꝑdere ꝯpoſiti ī orōe velmeditatōe nō mox deuotōis imbre irrigāt̉.Ad qd̓ rn̄deo/ ꝙ ſi nitant̉ qͣꝫtū ī ſe ē ad hͦ atꝫfaciūt laborē ſuū. ſintqꝫ ī bello ⁊ pugna ꝯtinua ꝯtra ſuas cogitatōes/ cū diſplicētia. qͥanō abſcedūt nec pacē hr̄e ꝑmittūt. tales protūc maiꝰ reportāt meritū qͣꝫ ſepe ſi eis adueniret deuotio ſubito ſine tali ꝯflictū. Rō. qꝛmilitāt deo. ⁊ ẜuiūt ſuis expēſis ꝓprijs ⁊ ſūꝑtibꝰ. atqꝫ cū labore maiori ⁊ pena Uerū tn̄ē ꝙ volēs ad exēplū p̄narrate ꝑſone ſuꝑiꝰ. ſeip̄m exercere oꝑtꝫ ad hͦ hr̄e ip̄m magnū tꝑisſpaciū. reiecto etiā oī onere aliaꝝ occupationū/ tā ex ꝑte ſua qͣꝫ alioꝝ. ſeqꝫ arcere ad ꝑmanēdū ī vno loco fixū lōgo tēꝑe. ſiue ꝯſolatioſubſeqͣt̉ aliqͣ ſiue nulla. ꝙ tn̄ ad eādē hn̄dā laborare nō ceſſet atqꝫ ſit ꝯtinuus. Cūqꝫ ſenimio ſenſerit tedio affectū ſibijp̄i dicat ꝙ adhuc expectet ad medie hore ſpaciū. ac ore faciendo pnīaꝫ ſuā/ expectās diuīe gr̄e el̓ynāPoſt horaꝫ ꝟo elapſam/ adhuc ſe ꝯmoneatad ꝑſiſtēdū talit̓ ad alterā horā. Et ſepe ī poſtrema dimidie hore ꝑte tal̓ ī ſua ꝯtēplatiōeampliꝰ ꝓficiet/ qͣꝫ oī tꝑe p̄terito. ⁊ qͣꝫ alijs. x.diebꝰ/ aut certe ī vno mēſe. Ꝙ ſi a caſu ī ſuoregreſſu aūt iterato acceſſu/ reꝑit ſe qͣſi refutatū / ſic .ſ. ꝙ el̓yna ei deneget̉/ puta nō ꝯſecutus grāꝫ deuotōis. tūc hūiliter ei ꝯuenit conuerti ad deū/ ꝯfitēdo īdignū ſe fore tāte gr̄e.īmo ꝙ plꝰ meruiſſet v̓bera ⁊ flagella atqꝫ tribulatōes qͣꝫ hm̄oi ꝯſolatōnes. Et ſic dicat.O dn̄e deꝰ tue ꝯſolatōnes laudes ⁊ gl̓ia tibiſint ſꝑ. mihi aūt (vt dignū eſt ⁊ iuſtū) ꝯfuſio.niſi oppoſituꝫ ꝓueniat mihi de tua miſcd̓ia.Per talē modū vineet deū/ faciēs ei ſacrificium d̓ cordis ſui duricia. ⁊ certe deꝰ eiꝰ nō obliuiſcit̉ ꝯferēs miſcd̓iaꝫ ſuaꝫ cū cogͦuerit horā atqꝫ punctū expediētē ẜm ſuū bn̄placitū¶ Nec etiā dꝫ aliqͥs hm̄oi ꝯſolatiōes nimisaffectare ī lachrimis atqꝫ deuotōe ꝓ ſua delectatōe ⁊ ad ſuā placētiā. ſꝫ vt ꝑ talē ꝯſolationē amore ardētiori deo vniat̉ ad deū poſſūmelius. diutiꝰ ⁊ delectabiliꝰ ſe ꝯuertere. Si
D