U
Appellari nō p̄t ab his q̄ iudicꝭ ꝯſcīe relīquūt̉noͣ. Ro. ꝯclu. ccccxxiiij. vide glo. q̄ ꝯtradicevidet̉. in cle. j. d̓ iurepa. ſꝫ illa glo. ītelligit̉ qͦad finē deuoluēdi. nō qͦ ad fine ſuſpēdēdi. vtnoͣ. an. in. c. j. de cōſti. vlt̓. colū. vide ſub v̓boiudex. §. iudex cui cōmittit̉. Itē dic̄ Inn. ī. c.fi. d̓ ferijs. ꝙ appellari nō p̄t ab his qͥ iudicisarbitrio cōmittūt̉. qd̓ ītellige d̓ his q̄ ſunt modici vel nulliꝰ p̄iudicij vt ptꝫ ex cauſa ꝑ eū ibiformata. ⁊ ptꝫ etiā ex tex. quē allegat ī. c. ꝯſuluit. d̓ offi. dele. qͥ tex. loqͥt̉ de actu parui p̄iudicij. ⁊ hͦ tenet Bal. ī ti. de mili. vaſal. qͥ cōtu.eſt. ꝟ. j. adde tn̄. coll̓. x. vn̄ Io. an. ⁊ lapꝰ ī. c. ijde iura. ca. li. vj. poſt Inno. loqͥt̉ qn̄ iudici datur arbitriū ſuꝑ certo ⁊ determīato ꝑ leges.puta ꝙ ferias patrie litigantiū poſſit ẜuare ⁊nō ẜuare. vel qꝛ ꝯtumacē poſſet ī diē ſequētēexpectare ⁊ nō expectare. nullꝰ enī cōq̄ri p̄t ſiiudex fac̄ qd̓ lex ei ſpecialiter ꝑmittit. vt. d. c.ꝯſuluit Sꝫ ſi arbitriū iudici datū ē indeterminatū. debet ītelligi d̓ arbitrio boni viri. vt noͣBar. in. l. ſi ſit. ff. de lega .j. ī pͥn. ideo ſi illd̓ iudex excedit. credo ꝙ poſſit appellari. ar. eoꝝq̄ noͣ. Bar. ī. l. ij. ff. de arbi. ⁊ p̄dicta ꝯfirmant̉ex his q̄ plene noͣ. an. de cōſti. c. j. ꝟ. opponit̉ꝙ imo. ⁊ vide ꝑ euꝫ de accuſa. ſuꝑ his. ſuperglo. iij. ꝟ. arbitriū. ⁊ in ꝟ. aſtringendus.Appellari nō p̄t ab imꝑatore ad papā ī tꝑalibus. noͣ. glo. di. x. qm̄ cōtrariū. noͣ. Io. an. incle. paſtoral̓. §. veꝝ. d̓ re iudi. ⁊ fac̄ qd̓ noͣ. pereū. ⁊ ꝑ Inno. ī. c. licꝫ ex ſuſcepto. de fo. cōpe.vbi dicūt ꝙ a iudice ſeculari nō recognoſcēteſuꝑiorē appellat̉ ad papā. vide. jͣ. §. appellari non p̄t ad papā.Appellari nō p̄t ab executore apl̓ico ī eo qd̓ ſibi cōmittit̉ in qͦ eiꝰ cōſcīa onerat̉. vt noͣ. Ro.ꝯclu. ccccxxiiij. vide dn̄i. qui hoc limitat ī. c.ſtatutū. §. poſſeſſorē. de reſcrip. li. vj.Appellare nō p̄t victor ab omiſſiōe ꝯdēnationis expēſaꝝ facta poſtqͣꝫ īterlocutoria reuocationis attēptatoꝝ trāſiuit īrē iudicatā. qꝛ tp̄sdicte ꝯdēnatiōis trahit̉ ad tp̄s īterlocutorie.noͣ. Ro. ꝯclu. ciij.Appellare nō p̄t verꝰ ꝯtumax. fictus ſic. ⁊ d̓r fictus qͥ citatꝰ ad domū. nō cōparuit. Ro. ꝯcluxlvij. idē ī citate ꝑ edictū. ſꝫ ẜm obſeruatiōeꝫrote etiā verꝰ ꝯtumax appellat dūmō appellet infra. x. dies cōputādos a tꝑe ſnīe nō ſcīe.Appellare nō p̄t verꝰ (noͣ. Ro. ꝯclu. ccxlix.contumax. fallit d̓ equitate in eo qͥ ẜm formāc. ſtatuimꝰ. de elec. li. vj. verus ꝯtumax reputat̉. ꝯtra quē abſentē ſi ꝑ audiētiaꝫ ꝯtradictarū ꝓceſſuꝫ ē ⁊ ſnīa lata. p̄t appellare infra. x.dies a tꝑe late ſnīe nō a tꝑe ſcīe cōputādo. tn̄⁊ ſepiꝰ admiſſus ē appellas īfra. x. dies a tꝑeſcīe qn̄ citatus non fuit ꝑſonaliter apprehen-
ſus. noͣ. Ro. ꝯclu. cxxxiij.Appellās qͥ adu̓ſario ītimauit appellatiōeꝫ. ſieā n̄ ꝓſeqͥt̉. ſꝫ adu̓ſario eā ꝓſequēte ferat̉ ſnīaꝯtra appellātē. nō pot̓it ab illa ſnīa appellareqꝛ cenſet̉ ꝯtumax. no. Ro. ꝯclu. ccclxvij.Appellās a ſnīa nll̓a p̄t ꝓſeqͥ nullitatē vndecūqꝫ ꝓueniētē. qn̄ appellat̉ a diffinitiua. ſꝫ ſi abīt̓locutoria. n̄ p̄t ꝓſeqͥ niſi nullitatē q̄ colligit̉ex cauſis ī ip̄a appellatione exp̄ſſis ⁊ ip̄a appellatione iuſtificata ex forma ſui. ẜm Inno.de app. dilecto. ſꝫ dic pleniꝰ vt ibi ꝑ an.Appellari p̄t a ſnīa arbitri qn̄ talis ſnīa ex forma legꝭ vel ſtatuti parit actiōeꝫ. ſꝫ a ſnīa arbitratoris nō. vt noͣ. Bar. ī. l. ij. ff. de arbi. ſed aſnīa arbitratoris que trāſactio d̓r. tenet alibiBar. ꝙ appellari poſſit ī. l. fi. de app. reci. vide oīno. jͣ. appellari p̄t a ſnīa arbitri.Appellās a grauamīe exceptiōis reiecte vl̓ nōadmiſſe qua obtulit ꝓbaturū iuſtificat appellationē eoip̄o ꝙ docet ꝓbatiōeꝫ oblataꝫ. qd̓ ēveꝝ ſi realit̓ obtulit habendo ibi teſtes vel inſtrumēta. ſecꝰ ſi ꝟbalit̓ tm̄ obtulit. noͣ. Io. an.de teſti. ex ꝑte ade. Sꝫ ꝯtrariū tenet an̄. ꝙ ſufficit vbalit̓ offerre ī. c. īterpoſita. ad fi. d̓ app.⁊ ꝙ d̓r ſuffice̓ ad appellatiōeꝫ iuſtificādā ꝓbationē fuiſſe oblatā. veꝝ ē qͦ ad īualidāda ⁊ reuocāda geſta poſt appellatiōeꝫ. nō qͦ ad cōſequēdū exceptiōis effectū niſi exceptiōis veritas ꝓbet̉. ideo ſi fuit oppoſita exceptio pactide nō petēdo. nō ꝯſeqͥt̉ abſolutoriā lꝫ illā realiter obtulit ſe ꝓbatuꝝ. niſi corā iudice appelpellatiōis ꝓbet pactū noͣ. Io. an. ī. d. c. ex ꝑteade. ⁊ de appel. non ſolū. ſuꝑ v̓bo. verā. ⁊. c.romana. ꝟ. qͥd ſi. ſuꝑ vlt̓. glo. li. vj. ī nouella.idē noͣ. an. in. d. c. interpoſita.Appellatiōis vim obtinet itinerꝭ arreptio adſuꝑiorē poſt grauamē illatū. ⁊ reuocāt̉ attemptata pꝰ iter arreptū acſi eēt attēptata poſtappellatiōeꝫ ſiue iter arripiat̉ ad papam ſiuead aliū ſuꝑiorē ordinariū qͥ poſſit adiri ꝑ q̄relam. ſecus ī eo qͥ ꝑ q̄relā adiri nō p̄t. noͣ. an. d̓appel. dilecti.Appellationis vim obtinet arreptio itinerꝭ adſuperiorē qn̄ ſit pꝰ cāꝫ ceptā ⁊ grauamē illatūvel ſaltē cōmīatū. ſiue fiat ī ꝓpͥa ꝑſona ſiue ꝑnunciū. dū tn̄ cā expͥmat̉ ſic̄ qn̄ appellat̉. no.an. d̓ app. dilecti. qd̓ ꝓcedit qn̄ certū ē ꝙ ꝓpt̓hͦ ad ſuꝑiorē vadit vt d̓ grauamīe ꝯq̄rat̉. ⁊ ꝓceſſum ꝯtra ſe habitū petat reuocari ⁊ iter arripiat īfra. x. dies a die grauaminis. ⁊ oīa ſeruet q̄ ẜm nat̉aꝫ appellatiōis adaptari poſſūtẜm archi. ⁊ p̄dicta limita qn̄ iter arripiēſ d̓ facili non p̄t hr̄e copiā iudicis a qͦ appellet. al̓sitinerꝭ arreptio nō habet̉ ꝓ appellatione ẜmInn. niſi metu iudicꝭ qͥs n̄ audeat appellare vl̓niſi tāta ſit occupatio ꝙ n̄ p̄t appella. ſcribe̓ ⁊