be ſolutionibus.
hoc qꝛ v̓ba ſūt pn̄tis tꝑis. gͦ nō reꝗrit̉ ſnīa. de qͦvide glo. in regula in penis. de reg. iur̄. li. vi. ſeddubitat̉ nunꝗd ſuſpenſus in caſu huius. c. īcurrat irregularitatē celebrando. Hoſtiē. tenuit ꝙſic ꝑ. c. i. de re iudi. li. vi. ꝯͣriuꝫ tenuit hic Io. an.qꝛ nō ē ſuſpenſus ab officō .i. ab ordine ſꝫ ab adminiſtratōe eccl̓ie tā in ſpūalibus qͣꝫ in tꝑalibus⁊ hͦ vr̄ v̓iꝰ maxīe qꝛ ī penis dꝫ fieri ſtricta īterp̄tatio. facit. c. is qui. de ſen. excom. li. vi. ¶ Et inij. glo. Io. an. hic querit nunquid p̄latus mutuans pecuniā eccl̓ie incidat in iſtā penā ⁊ formatq. cū eccl̓ia hꝫ pecuniā ſuꝑfluaꝫ ⁊ tꝫ ꝙ non qꝛ cūeccl̓ia teneat̉ facere elemoſynā indigentibꝰ. xvi.q. i. qm̄ ita. ⁊ pecuniā mutuare. ⁊ noͣ ſingularit̓ hͦdictum quia facit ꝓ his que dixi in. c. ij. de fideiuſ. nō gͦ poteſt redargui p̄latus ſi mutuat indigentibus pecuniā eccl̓ie. ſꝫ intellige vt dixi qn̄ eccleſia abundat. Abbas.Debitor ꝗ¶ ¶Doardus js ēionedo excōicatꝰ qꝛ nō ſoluit abſoluit̉ cuꝫcautōe de ſoluēdo cū ad pīguiorē fortunā ꝑuenerit. vel noͣbiliꝰ ⁊ ſic. ſi clericꝰ nō hēat vn̄ ſatiſfaciat ſuis creditoribus nō debꝫ excōicari nec al̓rmoleſtari. p̄ſtabit tn̄ cautōꝫ ſaltē iuratoriā d̓ ſoluēdo cū venerit ad pīguiorē fortunā. ⁊ ē caſꝰ ſingularis iudicio meo cū nullā faciat iſte tex. mentōnem de ceſſione bonoꝝ. lꝫ gl. ⁊ doc. alit̓ ſētiāttrantꝭ. 2º dat iudices. ibi mandamꝰ. ¶ Noͣ pͦ ꝙ ¶F7ꝓ debito ciuili poteſt clericus excōicari ſi cōtumaciter reſiſtit p̄cepto iudicis de ſatiſfaciendo.¶ 2º noͣ ar. op. ꝙ ꝓ debito clericus nō dꝫ carcerari. ⁊ vide Io. an. in. c. ſi clericus. de ſen. exco.li. vi. in nouella. ꝗ hͦ ſentit ⁊ facit quod. jͣ. dicam.¶ Noͣ 3º ꝙ impotentia ſoluēdi reddit effectuꝫobligatōnis inanē ⁊ fruſtratoriū de pn̄ti ſꝫ nontollit ſubſtātiā ſolutōnis ſꝫ differt̉ ſolutō ī tēpꝰpotētie. ¶ Noͣ 4º. ibi relaxatꝭ ⁊ ibi ſine difficultate ꝙ a ſnīa excōicationis iniuſta nō ſit abſolutio. ſꝫ relaxatō ſine alia difficultate. vn̄ nō tenēt̉foluere expenſas. ⁊ ſatis eſt ꝙ iudex ſuꝑior relaxet ad hoc. c. ſacro. de ſen. ⁊ vide Io. an. in. c. veniens. de te. ¶ Op. ꝯͣ tex. vr̄ eīm ꝙ data īpotentia ſoluendi debeat fieri commutatō ī penā corporalē. c. finē. de dolo ⁊ cōtu. ⁊ in. l. fi. ff. de in iusvo. ⁊. xiiij. q. vi. ſi res. So. dicit Io. an̄. ꝙ qn̄qꝫꝗs ꝯuenit̉ ad inter eē ⁊ nō fit cōicatō ī penā coporalē ſiue agat̉ ex ꝯͣctu ſiue ex quaſi delicto. ſꝫdiffertur donec debitor peruenerit ad pīguiorēfortunā vt hic ⁊ in. c. cū oliꝫ. el. ij. de reſti. ſpolia.⁊ in. l. nā is. ff. de dolo. aut cōuenit̉ ꝗs ad intereſſe ⁊ ad penā. ⁊ tūc ſi pena ē applicāda ꝑti vt infurto nō dꝫ fieri cōmutatō qͣtenꝰ eſt pena niſi auctore cōſētiēte. ar. xij. q. ij. fr̄nitatꝭ. ſi v̓o pēa veītapplicanda fiſco ⁊ agit̉ ad vindictā. tūc hꝫ locūꝯͣriū vt ēt īuito accuſatore poſſit fieri cōmutatōpene pecuniarie in penā corporalē. ⁊ vide qd̓ noͣHoſt. ī. c. fi. d̓ ℟p ¶ In gl. i. ibi cui ep̄s. iſtd̓ ē nimis gn̓ale. nā ex hͦ ſeq̄ret̉ ꝙ alij ꝗbꝰ ep̄ſ nō ꝯmit-
tit vices ſuas nōͣ dicerent̉ officiales qd̓ ē falſumqꝛ ꝗſqꝫ hn̄s officiū pōt dici official̓. ⁊ dr̄ ab officio officis qd̓ idē ē qd̓ noceo noces. vt in. c. nihilde elec. Sꝫ h̓ ponit̉ ꝑ ꝯͣriū qꝛ officialis nō nocꝫīmo ꝓdeſt exercēdo iuſtitiā. ſꝫ crimīoſis vr̄ ꝙnoceat. vt ī. c. nō ē crudelis. xxiij. q. v. Itē noͣ gl.ꝯͣ iſtū tex. nā iſte erat officialis archidiaconi ⁊ d̓iure ſpāli hꝫ archidiaconꝰ ibi iuriſdictōeꝫ. nā d̓iure cōi archidiaconꝰ nō pōt excōicare. c. ad hͦ.de offi. archi. ſꝫ exquo ꝗs hꝫ iuriſdictōem eccleſiaſticā pōt excōicare. c. cū ab eccl̓iaꝝ p̄latꝭ. d̓ off.or. ⁊. c. i. d̓ ſē. ex. li. vi. In gl. ij. ibi audiri nō dꝫalia lr̄a ē ſine negatīa nō. ⁊ tūc reſultat ꝯͣriꝰ intellectꝰ ⁊ variat̉ glo. qꝛ tex. l. quā all̓. reꝑit̓ variꝰ ſꝫcōiter tenet̉ vt nō poſſit cede̓ bonis an̄qͣꝫ cōdēnet̉ vel ꝯfiteat̉ debitū. ⁊ rō ē qꝛ ꝑiculoſū eēt creditori ſi admitteret̉ ceſſio ꝑ pͥꝰ. nā forte tꝑe qͦ debitor ꝑuenerit ad pīguiorē fortunā nō poſſit creditor ꝓbare debitū ꝓpt̓ mortē vl̓ abn̄tiā teſtiū. ⁊iō dꝫ pͦ liꝗdari debitū ⁊ poſtmōꝫ cedat bonis ſivult. ⁊ ex hͦ argue ꝙ exceptō īpotētie nō dr̄t proceſſū iudicis nec ꝯdēnatōeꝫ. ſꝫ dūtaxat exactōeꝫqd̓ pleniꝰ dixi ī. d. c. oliꝫ. ⁊ ſētit gl. h̓ ꝙ iſte clericꝰceſſit vl̓ cede̓ volebat bonis. ⁊ gl. vltīa h̓ clariꝰ ſētit. Et ēt doc. h̓ ⁊ ꝓdeſt hͨ ceſſio vt nō detineat̉ īcarceribꝰ. vt. l. i. C. ꝗ bōis cede̓ pn̄t. ſꝫ ꝑ iſtā ceſſionē oīa bōa pn̄t ſibi auferri ita vt dubitet̉ nūꝗdpāni d̓ dorſo ſibi auferāt̉. ⁊ cōit̓ tenet̉ ꝙ nō qꝛ n̄⁊ diuidit̉ in duas ꝑtes. nā pͦ ponit querelā impe xͣ auferunt̉ dānatꝭ ad vltimū ſupplicium. l. diuus.ff. de cu. reoꝝ. ſꝫ ī clerico hͦ nullo iure ꝓbat̉ īmopotiꝰ ꝓbat̉ oppoſitū. nā ſi iſte ceſſiſſet bōis n̄ fuiſſꝫ excōicatꝰ. Itē hͦ narraſſꝫ papa ad magꝭ grauādū ꝓceſſū iudicꝭ. Itē ſi papa ītēdiſſꝫ h̓ ꝙ iſtedebe̓t cede̓ quēadmōꝫ mādauit vt pͥꝰ r̄ciꝑet̉ cautō ita mādaſſꝫ vt pͥꝰ admitte̓t̉ ceſſio bonoꝝ. c. adaudiētiā. de deci. Itē fac̄ tex. c. ꝑueīt. sͣ. de fideiuſ. nā ibi. clericꝰ nō ceſſit bonis ſꝫ ſolū r̄dditusfuerūt aſſignati creditoribꝰ detinēdi vſqꝫ ad ſatiſfactōeꝫ debitoꝝ. ad idē tex. c. oliꝫ. p̄all̓. vbi expectatꝰ fuit ille ep̄s donec poſſꝫ ſolue̓. nullū gͦ iuſē qd̓ clericꝭ īpōat nec̄itatē bonis cedēdi. īmo potius iura p̄all̓. vidēt̉ ꝓbar̄ oppoſitū vide gl. noͣ.ī. c. ſtudeat. l. di. q̄ dic̄ a clerico d̓bitore nō eē oīaextorquēda. ſꝫ debēt relīꝗ vn̄ viue̓ poſſit qd̓ noͣ.ꝑpetuo. nā videmꝰ ꝙ mileſ ſecl̓i n̄ cogit̉ cede̓ bonis. nec conuenitur niſi inqͣꝫtuꝫ facere poſſit deducto eo ne egeat. l. miles. ff. de re iudi. vn̄ idem⁊ fortius dicēdū ē in milite dei qd̓ voluit glo. indicta. l. miles. ⁊ ibi Bar. nā videmꝰ etiam ꝙ multe perſone ſunt pͥuilegiate ne cōueniantur vltraqͣꝫ face̓ pn̄t vt maritꝰ ſocrus patronus ⁊ ſimilesl. ſunt qui. cum duabus ſequē. ff. de re iudi. fortius hoc dicendum eſt in clerico. vide tex. xxiij.bōe. viij. in. c. reprehēſibile. ⁊ in. c. xp̄ianis. xi. q.pͥma. ¶ In glo. que eſt in verbo non valentemque ē t̓tia in fi. noͣ fi. glo. in eo ꝙ diſcutit. nūquidexcommunicatio lata contra notorie valentemſoluere teneat vel ſit nulla ⁊ poteſt generalit̓ induci ad qōnem. nunquid notoria iniuſticia reddat excommunicationem nullam et arguit glo.