Druckschrift 
Supplementum Summae Pisanellae
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

gaudemꝰ. 2. q. i. multi. hāc doctrināponūt etiā doc. ī. c.. de cōſti. Peccatidcirco iudeꝰ ẜm legē dīnā ſeu ẜm le naͣle. papa pōt diſpeſare ſeu licētiā dare. Et tenet ſcūs Tho. theologi. oēs canōiſte nemīe penitꝰ diſcrepāte. qͦs allegaui ī dubio conſilijmei. etiā ẜm legē ſuā ꝓhibēt̉ fenerari gētilibꝰ. Deūt. 28º caº. vbi Moyſes reuocauit pͥmā p̄miſſionē. IndeDauid fuit duduꝫ pꝰ Moyſen. quiaMoyſes fuit pͥmꝰ dux gub̓nauit populū iſrl̓. Dauid v̓o fuit ſecūdus rex.Sꝫ fuerūt duces iudices iſrl̓. pꝰ eareges. ut noſce̓ pōt ꝗcūqꝫ legeit bibliāEt tn̄ Dauid ī ſuo ps. īcipit. Dn̄e ꝗſhabitabit ī ta b̓naculo tuo. gnaͣlit̓ dic̄.nemine excipiēdo. Qui pecuniā ſuaꝫ dedit ad vſurā ⁊cͣ. Dn̄s aūt noſterieſus xp̄us verꝰ deꝰ verꝰ ꝯuocatisturbis iudeoꝝ ait. Mutuū date nihilinde ſꝑantes. Ludꝭ. caº. Et noͣ quiaxp̄us loq̄bat̉ iudeis eis p̄cipiebat utmutuaret pecuniā abſqꝫ fenore. Sꝫ interrogo te. Et Moyſes xp̄s p̄cipit iudeis. cuiꝰ p̄ceptū ſi p̄cepta eſſent ꝯͣriadeberēt iudei ẜuare: Certe dei. ꝗa maior verior ē incōꝑabilit̓ oībꝰ creaturꝭbtīs. tn̄ ē qͣrietas. Tene xp̄ianeceptū euāgelicū. vbi deꝰ tūc iudeisſentibꝰ xp̄ianis futuris int̓dixit gnaͣlit̓ ſine aliqͣ diſtīctiōe exerce̓ fenus.Ergo papa pōt lnīam dare ul̓ diſpēſare. ut dicūt Inno doc.. all̓ati. ꝗbꝰꝯiūge Spec. totū ꝯͣ tuā ītētione allegatū. Et bn̄ dixit apoſtilla frīs Michaelis ad tuū cōſiliū dīc iudeꝰ peccat mortalit̓ fenerādo xp̄iano. inuenit oppoſitū. Et ē. ꝗa vſura ēhibita gnaͣlit̓. reꝑiūt̉ iudei īcluſi īhibitiōe. ut ī. c. pꝰ miſerabilē. Vn̄ tibiincūbit ꝓbare iudeis ſit licitū fene-iarari. qd̓ ꝓbare poterꝭ. Et ſubiūgit inſua apoſtilla. agētes ꝯſentiētes pari pena plectūt̉ allegat apl̓m ad Ro.pͦcaº. ī fi. vbi dīc apl̓us. Qm̄ qui taliaagūt digni ſūt morte. ſolū aūt faciūt ſꝫ etiā ꝯſentiūt faciētibꝰ. Et ſubdit ſi veniūt ad baptiſma non pn̄tſaluari niſi vſuras reſtituāt. Et tenglo. in. c. iudei. de ꝯſe. diſ. 4. In̄ pone iudeꝰ fenerauerit gētili. certe dꝫbaptizari niſi vſuras reſtituat. Et ēīdubitatū apud canōiſtas qͣꝫ apudtheologos. Et inqͣꝫtū loꝗt̉ de cōſenſuui du tn̄dibn̄ dīc. ꝗa nulla ē licitū conſentireIſi liēde ciunsmalo. Ide ꝓbat̉. 23. q. 4. ita plane. cuꝫIit qd̓eriā deladuobꝰ. c. ſe. dicūt ꝗs malis ſociat̉qn̄ ꝯmittit malū ul̓ qn̄ cōmittētibꝰ fauet. Et ſi malū pōt corrigiul̓ illi obuiari. illa duo ſꝑ retēta ſeruat hoīeꝫ incorruptū .s. ut nec malū faciat nec approbet. In̄ diſpēſatio pōt fieri ut iuid nosdeꝰ cōducat̉ ad fenerandū. ꝗa dat̉cōſenſus malo. Et plene declaraui īcōſilio meo ī dubio. Et tollit̉ illud qd̓ dicꝭ .s. poſito ex ꝑte iudeifenerātꝭ ꝯmittat pctm̄. tn̄ eccl̓ia dꝫ pctō curare. Vide qͣꝫ clauſos hēasoculos. pōt ꝗs ꝯſentire malo ſinepctō ut dicūt iura pallegata. eſto eccleſia debeat curare ſalute iudeoꝝtn̄ dꝫ ꝯſentire peccēt. nec pōt dare lnī̄am peccādi. De ē optimꝰ tex.24. q. 2. legat̉. Hinc eſt qd̓ dr̄. ꝗs dꝫpotiꝰ oīa mala pati qͣꝫ malo ꝯſētite. utī. c. ſacrꝭ. qd̓ metꝰ. ī. c. ita ne. 32. q.5. Et ego plene examīaui ī p̄fato ꝫº dubio ꝯſilij mei. replico. ad nihilrn̄des nec ī tuis additiōibꝰ nec in tuoꝯſilio. Sꝫ pōt papa dare licētiā iudeis fenerādi qn det eis licētiā peccādi quā deꝰ pōt dare. ut dīc p̄fatūc. legat̉. Ad. 40. diſ. c. i. vbi dr̄ deꝰ