cōmodatā uel aliꝗd aliud ad reſtitutiōeꝫ dicti p̄cij tenet̉. ꝗa turpit̓ accepitff. de odi. ob turpē cām. l. fi. Quo adſecūdū caſū ſciendū ꝙ triplex eſt ſpesobligationis. vedelicꝫ naturalis tm̄. ciuilis tm̄. ⁊ naͣlis ⁊ ciuilis ſimul. Naͣliseſt q̄ ex ipſa nia coīs eſt oībꝰ hoībꝰ. puta ꝙ ꝗs obligetur ex ꝓmiſſiōe. Nā niltam ꝯgruū humane fidei qͣꝫ ꝯuēta ſeruare. ff. de pac. l. i. in pͥnº. Ciuilis ē quenō a naͣ ſed ab hoībꝰ ad moralē vitaꝫinuēta eſt. puta ut ꝗs obliget̉ poſt bienniū ex cyrographo a ſe facto lꝫ nihilaccepit. Naturalis ⁊ ciuilis qn̄ in vnoactu vtreqꝫ ꝯcurrūt. ut in ſtipulatiōeNam ibi eſt naͣlis q̄ ꝯſiſtit in cōſenſupartiū ⁊ ꝯuentiōe. Ineſt ⁊ ciuilis reſpectu ſolēnitatꝭ a ciuili iure introducte.Et de his obligatiōibꝰ ⁊ viribꝰ eaꝝ hr̄in Iſſti. de obliga. ⁊ ibi in pͥnº. ꝑ glo.Aut gͦ quis ē obligatꝰ naͣli tm̄. aut ciuili tm̄. aut vtraqꝫ.¶ Si naturali tm̄ ꝗs obligatiōe tenet̉ex omiſſione tenet̉. ⁊ debet illud dareſeu facere ad qd̓ obligat̉. ſicut ē quoddebetur ſeruo ſcd̓m Inno. in. c. ꝗa pleriqꝫ. exͣ de īmu. eccle. vbi multa de hacma ponit. Hoc enī cāu nō pōt hr̄e ſeruus quo ad ſe niſi naturalē. ꝗa qd̓ attinet ad ius ciuile ſeruꝰ ꝓ nihilo reputatur. ff. de re. iurꝭ. l. qd̓ attinet. Itē debꝫhͦ dn̄s ſeruo. puta ꝗa ꝓmiſit ſibi. Naꝫſi dn̄s nō ꝑmiſiſſet uel al̓ debuiſſet. nōdeberet̉ ſeruo ſed ipſi dn̄o. cū oīa acꝗſita ꝑ ſeruū acꝗrāt̉ ipſi dn̄o. in Inſti.ꝑquas ꝑſo. nobis acꝗ. §. pͥ. Et ex hocdicto Inno. pōt colligi ꝙ q̇ ad forū penitētiale potiꝰ attēdimꝰ naͣlem eꝗtatēqͣꝫ iuris hūani ſeu ciuilis ſubtilitatemEt ideo qn̄ ꝗs nudis v̓bis ꝓmittit aliquid dare uel facere licꝫ de iure ciuilinō obliget̉. ff. d̓ pac. l. iurꝭ gentiū. §. ſꝫnulla. ⁊. C. eo. l. legē. tn̄ qͦ ad forū penitētiale tenet̉ implere ꝓmiſſū. quia qͦad obſeruantiā int̓ ſimplicē loq̄lam ⁊iuramentū nō facit deꝰ differētia. 22.q. 5. iuramēti. Et facit exͣ de pac. c. pͦ.Sed ut meliꝰ ītelligat̉ qn̄ naͣlis eꝗtasin foro pnīe ꝑ̄ualeat ciuili iuri diſtinguendū ē. ꝙ aut ius ciuile non obſtatnaturali. ut in caſu ꝓpoſito. Licz eniꝫnon adhibeat ius ciuile vinculū ſuuꝫint̓ obligationeꝫ ſerui ⁊ dn̄i ut ſeruuspoſſit a dn̄o petere tn̄ non obſtat naͣliVnde ſi dn̄s ſoluat ſeruo iaꝫ libero facto nō pōt repete̓. ff. de cōdi. inde. l. ſiqd̓ dn̄s. Et tūc p̄ualet equitas naturalis ut p̄tactū eſt. Aut ius ciuile obſtatnaturali. Et ſi quidem ex cā. preualetius ciuile. Et pͥncipes p̄n̄t ex cauſa cōtra ius naͣle ſtatue̓. ut notat Inno. ī dicto. c. ꝗa pleriqꝫ. circa mediuꝫ magneglo. v̓. Secꝰ aūt in alijs. ⁊ ponit exemplū in p̄ſcriptionibꝰ. Et hoc veꝝ niſiius ciuile ꝯtrariet̉ etiā iuri dīno. quiatunc licꝫ cauſa iuris ciuilis eſſet ſufficiens qͦ ad gubernatiōeꝫ tꝑaliū. tn̄ ex eoꝙ obſtaret eterne ſaluti p̄ualet ius naͣle quod concordat cū diuino. quia generalit̓ oī ꝯſtitutiōi ⁊ cōſuetudini derogandū ē q̄ abſqꝫ pctō mortali nō poteſt obſeruari. ex de p̄ſcrip. §. fi. Propterea lꝫ ius ciuilen̄ reqͥrat bonā fidēī p̄ſcriptiōibꝰ niſi ī pͥncipio. tn̄ ius canonicū ⁊ diuinū reqͥrit ꝑ totū tēpus.dcō. c. fi. Sine cā aūt n̄ pōt ius ciuile ꝯͣnaͣle. ī Inſti. d̓ iure na. gē. ⁊ ci. §. ſꝫ naͣlia. Et iō nec hō nec hūana cōſtitutiopoſſet ſtatue̓ ꝙyꝗs poſſet tolle̓ alienuꝫaut nō redde̓. aut non ſeruare licitasꝯuētiōes. niſi ex iuſta cā ⁊ vrgēti. q̄ n̄veniret ꝯͣ ius diuinū ⁊ detrimentumſalutis. puta ſi fieret ad puniendū delictū alicuius. uel propter vtilitatem
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten