volūtarie aſſūptus ꝓ pctīs cū ꝓpoſitoꝯfitēdi ⁊ ſatiſfaciēdi. Nā ſicut ī maͣlibus aliꝗd cōteri dr̄ qn̄ toͣlit̓ ī mīmasꝑtes redigit̉. ita cor hoīs cōteri dr̄ qn̄affectus pctī ẜm oēm ſui ꝑtē ī eo totaliter cōfrigit̉ ⁊ ꝑfecte a peccato reſilit.Et ꝗa tal̓ reſilitio dolor ꝗdē ē. iō ꝯtritio ꝑ dolore tāqͣꝫ ꝑ ꝓpriū genꝰ diffinit̉Addit̉ aūt volūtarie aſſūptꝰ. tanqͣꝫ differētia ponēs ī gne̓ morali. Et addit̉ ꝓpctīs. tanqͣꝫ ma ſpecificās loco vltimedrīe. Hec ē gͦ diffinitio cōpetens cōtritioni inqͣꝫtū ē actꝰ v̓tutis. Sed ut ē psſacr̄i pnīe ſic oꝫ ꝙ addat̉ aliꝗd ꝑ reſpectū ad alias ꝑtes ⁊ iō addit̉. cū ꝓpoſitocōfitēdi ⁊ ſatiſfaciēdi. Con. Tho. ibidēA. Idē ī ſū. con. liº 3º. ti. 34. q. 17. B¶ Que drīa ē int̓ ꝯtritionē ⁊ attritionē℟º ẜm Tho. ī 4º. diſ. 17. Sicut ī coꝑalibꝰattrita eē dicūt̉ q̄ aliqͦ mō ſūt cōminuta lꝫ nō ꝑfecte. Cōtrita v̓o qn̄ oēs ꝑtesſil̓ ⁊ ꝑfecte trite ſūt. ſic ī ſpūalibꝰ attritio ſignificat quādā diſplicentiā d̓ peccatis. ſꝫ nō ꝑfectā. Cōtritio aūt ꝑfectādiſplicentiā. A. Idē ī ſū. con. eo. ti. q.18. Et iſta ꝑfcā diſplicentia īportat ſūmū dolore ⁊ ex toto corde. In̄ ⁊ Ray.in ti. de pe. §. 18º. ſeꝗtur qͣlis dꝫ eē. ait ꝙcōtritio dr̄ qͣſi ſil̓ ⁊ ex toto tritio. quiatotū cor ad lr̄am qͣſi terit̉ ⁊ ſcīdit pͥnimia anguſtia ⁊ dolore. ira ⁊ īdignatōeq̄ ꝯcepit ꝯͣ ip̄a pct̄ā. Vn̄ dn̄s ꝑ ꝓph̓amIoel̓. 2º. Scidite corda vr̄a ⁊ nō veſtimenta vr̄a. Itē pͥs. 50. Sacrificiū deoſpūs ꝯtribulatꝰ. cor cōtritū ⁊ hūiliatūdeus nō deſpicies ⁊cͣ. Pūge igit̉ ⁊ ꝑcute cor tuū ſi nccē fuerit. ſpinis clauis ⁊lanicea ⁊ alijs ꝗbꝰ ip̄e xp̄us fuit ꝓ te pūctus ī cruce. hͨ ille. Tāto .n. ꝗͣs dole̓ dꝫquāto eſt gͣuēdo pctī. Grauedo etiamvniꝰ pctī mortal̓ tm̄. ē ſūma ⁊ īfinita.cū ſit ꝯͣſūmū ⁊ īfinitū deū. ar. ī Inſti.de īiurijs. §. atrox. ⁊ exͣ de ſen. exco. cūilloꝝ. §. nos tn̄. In̄ ⁊ vnū ſolū excludit a ſūmo ⁊ īfinito bono ⁊ mittit adīfinitū malum. de pe. diſ. §. frēs. Et ſicetiā ꝓpter vnū ſolū pctm̄ mortale debe̓t ꝗs ſūme ⁊ īfinite dole̓. ꝓpter qḋ̓ ſifūdet lachrymas ad eqͣlitate aque maris ꝯdigne dole̓ nō poſſet. Debet gͦ ꝗsrecogͦſce ꝙ non poſſet etiā ꝓ vno pctōquātū debe̓t dole̓. ⁊ ſi nō pōt qḋ debetſperet ī mīa dei faciēdo qḋ pōt .i. ex toto corde dolēdo. Et tāto magꝭ quātoplura ⁊ gͣuiora cōmiſit pctā. Ioel̓. 2º.Cōuertimini ad me in toto corde vr̄o⁊cͣ ⁊ de pe. diſ. i. quem penitet. B¶ Vpꝝ reqͥrat̉ cōtritio de qͦlibet pctōmortali. ℟º ẜm Pe. ī 4º. diſ. 17. Quia īoī pctō mortali ē actualis auerſio volūtatis a deo ad pctm̄. Et ꝯͣria ꝯͣrijs cūrant̉. Oportet ꝙ ī oī remiſſiōe peccatimortal̓ ſit actual̓ auerſio a pctō ad deūq̄ ꝗdē cōtritio appellat̉. De pctīs tn̄ oblitis ſufficit cōtritio general̓ cū conatuad recordandū ⁊ dolendū. Nec ſolū d̓pctō oblito dꝫ ꝗͣs ī gene̓ dole̓. ſꝫ etiā deobliuiōe eiuſdē q̄ ex negligētia ꝯtīgitA. Hoc vltimū dictū d̓ dolore obliuionis fuit Tho. ꝗͥ con. p̄dictis ſil̓ cū Ray.ut ī ſū. con. eo. ti. q. 19. B¶ Vtꝝ ſpālis contritio de qͦlibet pctōreqͥrat. ℟º ẜm Tho. ī4º. diſ. 17. ꝙ qͣꝫtūad pͥncipiū cōtritiōis .s. cū ꝗs de pctīsſuis cogitet ⁊ dolet. ⁊ ſi nō dolore contritiōis ſaltē dolore attritiōis. ſic oꝫ ꝙſit ſpālis de ſingul̓ pctīs q̄ ꝗs ī memoria hꝫ. Sꝫ qͣꝫtū ad terminū q. s. ē doloriā gr̄a īformatus ſufficit ꝙ ſit vna coīscōtritio d̓oībꝰ. Tūc .n. motꝰ agit ī virtute oīuꝫ diſpoſitionū p̄cedentiū. AIdē ī ſū. con. eo. ti. q. 20. ⁊ ut ibi pꝫcirca hͦ clarius loꝗt̉ Pe. ſic dicēs. Deꝰ nōreqͥrit ab hoīe īpoſſibile ſed poſſibile.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten