de excoīcato excoīcatiōe maiori. Nametiā illi ī articulo ncc̄itatis nō ē ꝯfitendū. Con. Hoſti. ⁊ Tho. Itē eo. liº ti. 24q. 7. notur. ꝙ ab heretid. ſciſmatid ul̓excoīcatꝭ. nullū ſacr̄m dꝫ recipi. niſi baptiſmus ī nccītate mortꝭ. catholico deticiēte. B. Et noͣ h̓ ꝙ ſi etiā ꝑ ꝓpriū ſacerdotē ꝯmittit̉. nō ꝓpter hͦ oꝫ ꝙ ꝯmittat̉ tali ꝗ alias hēat iuriſdictione ſuꝑppl̓m. Sufficit .n̄. ꝙ hēat iuriſdictioneip̄e q̄ ſacerdoti ꝯmittit. Itē noͣ ẜm Thoyqn alicui ſacerdoti cōmittit̉ ꝑ ſuꝑiore ꝙ poſſit audire alienos prochianos.nō fit piudiciū ꝓpͥo ſacerdoti. eo ꝙ iuriſdictōis ptās ne ꝯmiſſa alicui ī fauorē ſuū. ſꝫ ī vtilitatē pleb̓. ⁊ ad honoremdei. Et iō ſi ſuꝑioribꝰ p̄latꝭ videat̉ expedire ad ſalutē pleb̓ ⁊ ad honorē dei. ꝙalijs ꝯmitrāt. ī nullo fit piudiciū īferioribꝰ p̄latis. nec tenet̉ ſubditꝰ iteꝝ petere lnīaꝫ a ꝓpͥo ſacerdote. lꝫ Ber. ī qͣdāglo. dicat ſic. A s. ī. c. oīs. d̓ pe. ⁊ re. Bq̄ glo. poſtea per Clementē qͣrtū tanqͣꝫoīo falſa dānata fuit ī qͦdā puilegio īdulto p̄dicatoribꝰ ⁊ mīoribꝰ. qd̓ īcipitQuidā temē̓. ⁊ fuit determīatū ī eo ꝙilli ꝗbꝰ a ſuꝑioribꝰ ꝯmittit̉ pn̄t audireetiā prochialibꝰ ſacerdotibꝰ ꝯͣdicētibꝰ⁊ īuitis. Et hͦ etiā tenet Io. an. exͣ d̓ pe.ſi ep̄s. li 6º. A. Satis con. p̄dictis Pe.ut ī ſū. con. li 3º. ti. 34. q. 46. B. Et cōfeſſus ſacerdoti hn̄ti ꝯmiſſionē a ſuꝑiori. ut dictū ē nō tenet̉ cōfiteri ꝓpo ſacerdoti illa pctā q̄ iā confeſſus ē. cū dimiſſa ſint. Sꝫ ꝓpt̓ ſtatutū eccl̓ie de ꝯfeſſione faciēda ꝓpͥo ſacerdoti ſel̓ ī annodꝫ eo mō ſe hr̄e. ſicut ille ꝗ hꝫ ſolū venialia ⁊ illa cōfiteri. ut ꝗdā dicūt. ul̓ ꝓfiteri ſe a pctō mortali īmune. ut ī exͣuagāti Ioh̓. 22. qͥ īcipit. Ias electiōisA. ibi dr̄. ꝙ ꝯfeſſi religioſi ſeu ſacerdotibꝰ ꝗbꝰ fuerit fcā a ſuꝑiore ꝯmiſſio nōmagꝭ tenent̉ iteꝝ eadē pct̄a ꝯfiteri qͣꝫ ſialias illi cōfeſſi fuiſſent ꝓpͥo ſacerdotiEt ī hͦ apꝑbata fuit ſnīa Io. an. hͦ affirmantis. ⁊ reꝓbata opīo ꝟb. ⁊ alioꝝ ꝯͣriū tenentiū. ut not ī directoria li pͥ.ti. 15. §. 77º. Quia tn̄ ꝓpͥus ſacerdos tenec̄ de eo redde̓ rōnem ⁊ ei ſacra miniſtrare. tenet̉ alt̓i cōfeſſus ſaltē ſel̓ ī ānoon̄dere ſe ꝓpͥo ſacerdoti ⁊ declarare ſeꝯfeſſū. ut pꝫ ex noͣtis ẜm Pe. ī ſū. con.ocā. q. 46. Et puto ꝙ ſufficiat notificare cuicūqꝫ ꝓpͥo ſiue ꝑrochiali. ſiue ep̄oſiue alteri. ꝗa ī. c. oīs. exͣ. de pe. nō fit diſtīctio de iſtis ꝓprijs ſacerdotibꝰ. B¶ Vtꝝ ī aliqͦ caſu poſſit ꝗs cōfiteri alt̓iꝓpͥo ſacerdoti. ℟º ẜm Cho. 14º. diſ. i7Si ſubditꝰ ſcit ſacerdotē ꝓpriū hē̓ticūeē. aut ſollicitātē ad malū. aut fragilē.ꝗa ad pctm̄ qḋ ꝗs ei cōfitet̉ ē ꝓnꝰ. uelſi ꝓbabilit̓ eſtimat̉ reuelator ꝯfeſſiōisuel ſi pctm̄ de qͦ ꝗͣs cōfiteri dꝫ ꝯͣ illū ſitꝯmiſſū. ī his caſibꝰ ⁊ ſil̓ibꝰ ī ꝗbꝰ ꝓbabiliter timet penitēs ex cōfeſſiōe faciēdapiculū ſibi uel ſacerdoti īmine̓. debetrecurre̓ ad ſuꝑiorē ul̓ ad ip̄m ſacerdotē. ⁊ pete̓ lnīam alt̓i ꝯfitēdi. quā ſi hrenō poſſit. idē ē iudiciū qd̓ de illo ꝗ nōhꝫ copia ſacerdotꝭ. In̄ magꝭ dꝫ elige laico ꝯfiteri. Nec ī hͦ trāſgredit̉ mādatūeccl̓ie. ꝗa p̄cepta iurꝭ nō ſe extēdūt ultra caritatē. nec etiā fit īiuria ſacerdoti. ꝗa pͥuilegiū meret̉ amitte̓ ꝗ cōceſſaſibi abutit ptāte. A. exͣ d̓ regꝭ. licet. GCon. Al. Inno. ⁊ w. Et coīter adduntꝙ ſi nll̓o mō pōt hr̄e aliū ſacerdotē. ⁊nccītas īmineat ꝯfiteat̉ pctm̄ ī genereſine eo d̓ quo poſſet malū ꝓuenire. AIdē ī ſū. cō. li 3º. ti. 34. q. 39. ī pͥncipioB. Hoſti. qͦqꝫ magis explicat. ⁊ ponitocto caſus ī ꝗbꝰ pōt ꝗs audire ꝯfeſſiōꝫalt̓iꝰ ꝑrochialis. pͦ qn̄ ꝓprius ſacerdosoīo ē īdiſcretus. de pe. diſ. 6. placuit.Nā qui vult cōfiteri debet q̄rere ſacerdotē q̄ ſciat ſolue̓ ⁊ ligare. de pe. diſ. 6.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten