Druckschrift 
Supplementum Summae Pisanellae
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

deū. ſꝫ tm̄ ad eccl̓iaꝫ militātē. additVl. Potiꝰ diſpēſans ī eadē dānatiōe īuoluit̉ eo diſpēſat. Aduertēdūeciā lꝫ ep̄s ul̓ aliꝰ ſuꝑior ꝯferat ul̓firmet bn̄ficiū alicui ītelligit̉ diſpēſare niſi exp̄ſſe diſpēſet ẜm glo. ī dicto. c. lrās. de cōceſſ. p̄ben. Et idē dicitPoſti. ut nōt ibi dn̄s An. de Bu. Adbn̄ facit cle. ſi ſūmus. de ſen. exco. Qd̓puto verū qn̄ ex ignorātia iurꝭ uel facti. uel ex alia p̄cludit̉ libera voluntas ſuꝑioris. al̓ ꝯceſſio ſꝑ ītelligit̉ facta oībꝰ his ſine ꝗbꝰ poſſet ſortiri effectū. ff. iuriſ.. iudi. l. 2. exͣ offidele. preterea. G Quicūqꝫ recipit dignitatē uel ꝑſonatū ſeu officiū ul̓ bn̄ficiū cui aīaꝝ cura ſit annexa ſi an̄ obtinebat ſil̓e ſitpͥuatus pͥmo poſtqͣꝫ poſſeſſionē habuitde ſecūdo. uel ſtetit minꝰ herettenet̉ abſqꝫ mora dimitte ī manꝰ ordinarij ī cuiꝰ eꝑatu fueit. alioqn̄ oēs tales etiā ſecūdo ip̄o iure ſūt priuati. ſolū ad ſacros ordīes. ſꝫ etiā ad qd̓cūqꝫ aliud bn̄ficium fiūt īhabiles. Etoīa talia vacat̉a bn̄ficia ſedi apl̓ice reſeruāt̉. Et ſi aliꝰ diſponat de eis valet. Ioh̓es papa. 22ꝰ. ī exͣuagāti īcipit. Execrabil̓. A. Con. Albricꝰ addit. ī dcā exͣuagāti ſuis declarationibꝰ pleniſſime hr̄ bn̄ficijs p̄ntſil̓ teneri ſine diſpenſatione. B Qn̄ ꝓdeſt diſpenſatio ſuꝑ pl̓alitate bn̄ficioꝝ: ℟º. ꝓdeſt qn̄ impetrās ſubſtituit aliqd̓ quātūcunqꝫ modicū bn̄ficiū. Qn̄ etiā ꝯcedit̉ ut quisduo bn̄ficia curā aīaꝝ hn̄tia poſſit ſil̓hr̄e ītelligit̉ de duobꝰ pͥmis bn̄ficijs pꝰꝯceſſione. A. Que .s. habuerīt impetrās. ut ī. c. pōt. de. ī. G. ſidat̉ ꝓuideri alicui bn̄ficio obſtāte heat aliud. hoc ē diſpenſatū uthēat ābo ſil̓. exͣ de p̄ben. pōt. libº 6.Itē ſi papa motu ꝓpͥo alicui aliqd̓ bn̄ficiū obtinēti ꝯferat aliud h̓itatione de priori. ꝓpt̓ īualida ē gr̄a.dūmō expͥmat̉ ī lr̄a motu ꝓpriocedit. Secꝰ ſi ad petitionē alteriꝰ gr̄amfacit. extra de p̄ben. ſi motu. liº 7. Gf̄ficiū vacās nulli ꝓmitti pōtnec in gnaͣli. ut ꝓmittēdo potueritꝓuidere. ul̓ facultas ſe obtulerit autſub qͣuis forma v̓boꝝ. al̓ ꝓmiſſiōesdicte nec valēt nec obligat. exͣ de ꝯceſſ.p̄ben. deteſtādo. libͦ. Quibꝰ clericis debeat ordinatorēta de neceſſarijs qͣꝫ bn̄ficio ꝓuideri?℟º. Romana eccl̓ia ꝯſueuit coge̓ ordinatorē ad ꝓuidendū ꝯſtitutꝭ ī ſacris. exͣ de p̄ben. ep̄s.. c. ſcd̓m. ACon. Albricꝰ. B. Et noͣ hic ſi aliꝗsep̄s ꝯmittit exͣneo ep̄o. ut vice eiꝰ ī ſuadioceſi teneat ordinatiōes ip̄e ꝓmouit ad ſacros ordīes aliquē hn̄tē titulū. ipſe ordinauit tenet̉ ei nccīauide̓. donec p uel aliū de bn̄ficio fitꝓuiſū. Secꝰ ſi ei ꝯmiſit ordinare certasꝑſonaſ int̓ qͣs fuit aliꝗs ſine titulo.ī caſu ep̄s cōmiſit tenet̉ talit̓ ordīato. A .s. ad nccia mīſtrāda. donec perip̄m bn̄ficiatꝰ fuerit. ut ī. c. ſi epūs.i. B. Sil̓r ip̄e tenet̉ talit̓ ordīato qn̄cōmittit alicui ut poſſit a quo uolueritep̄o ſacros ordīes ꝓmoueri. Hec oīa dephen. ſi ep̄s li. A. Dcā ncc̄ioꝝ ꝓuiſio tūc dꝫ fieri qn̄ ordīatꝰ ſine tituloſua uel pr̄na hereditate pōt ſuſtētari. p̄ben. ep̄s.. c. tuis. B Vtꝝ ordīatꝰ ad titulū pr̄imonij ſuipoſſit illud vende̓ uel donare. ℟º ẜmBer. exͣ de p̄ben. c. tuis. lꝫ Vīcētiꝰ dixerit. tn̄ ẜm Tācre. verius credoſic. bn̄ficio eccl̓iaſtico renūciarepōt. A. Con. Albricꝰ idē in ſū. con.