ab eccīa tꝙͣ veraverba ſunt ſcoti in 33 et ſancttho vbi pͥꝰ clariꝰ ſic d. ī iiij articulo p̄lato ꝯnͣfidē p̄dicāti non eſt aſſenciendum qͥa in hoc d̓ſcordat a prima regula nec ꝑ ignorantiam ſubditus excuſatur a toto; quia habitus fidei facitinclinacōem ad contrariū cū vnctio neceſſario doceat de omnibꝰ q̄ pertinēt ad ſalutē Ioh̓⁊ Vn̄ ſi hō nō ſit ninis facil̓ ad credendū omniſpiritui qn̄ aliqͥd inſolitū predicat̉ nō aſſentiet. ſed aliunde requiret vel deo ſe ꝯmittꝫ in eiꝰſecreta non ſe ſupra ſuum modum īgerēdo Sꝫquereret aliquis homo ſimplex qͥ ignorat differēcias plue̓s pccōrū morliū vel articulos fideiq̄ ſūt littea̓cōribꝰ nota. per quid cauebit iſteſimplex pccā q̄ ignorat eſſe moelia. a̓ ꝑfidiā ꝙͣignorat Rn̄det̉ ſanctꝰ thoͣs ꝙ tal̓ a̓ ē extra caritatē a̓ ī caritate̓. ſi pͥmū ⁊ ē fidel̓ tūc fidei̓ habitꝰ eū a ꝑfidia p̄ẜuare poteſt? Si vero eſt īfidelis nō miꝝ ſi cecꝰ offendit et vulnea̓t̉ āpliꝰqͥa ignorās ignorabit̉ Si vero ē fidel̓ ⁊ ī caritatē tūc ꝑ hītū caritatis ⁊ ꝑ alios hītꝰ oīm v̓tutū moraliū et theologicaliū īfuſoꝝ īclīat̉ ꝑ īhabitātē ſpm̄ ſanctum vt caueat peccata morlia q̄a vnctio ſcꝫ ſpūs ſancti docet de omnibusvt habes ſupra. Si eciā eſſet fidel̓ extra caritatē exiſtens tūc qͥa habitibꝰ gͣtuitis caritatis
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten