Ca. XI.
xrli ſimnibua cōpepat̓ xt paciſſici ſalomōism cognoſcat regina plane: cuiꝰ regnū ē indiuierſis ⁊ diſtātibus populis in vnū corpꝰaGRE. niſenꝰ: Sicut aūt illa regina eratſum: deiij. ⁊ lōge diſtās: ſic in prīcipio nigra erat ecvena centiū: ⁊ multū diſtabat a veri dei noticia. Arripacificus chriſtꝰ emicuit: tūc cecutiētibꝰ iudeiscredūt gētiles offerūtqꝫ chriſto pietatis aromata:muine noticie ⁊ gēmas: obedientiā .ſ. p̄ceptoFFO. Uel qꝛ auſter laudat̉ ī ſcriptura: ſicutviuificās. Aīa igit̉ regnās ī auſtro .i. ī ſpiriuerſatiōe. venit audire ſapīam ſalomonis repacifici dn̄i dei noſtri .i. ī contēplationē erigit̉:ad quā nullꝰ ꝑuenit: niſi regnet in bona v̓ita. Poiit aūt cōſequēter exemplū de niniuitis dicēs: Uirite ſurgēt ī iudicio cū generatiōe hac: ⁊ cōdēnbūt illaij CHRl. Condēnatiōis iudiciū ex ſimihus vel diſſimilibꝰ fit. ex ſimilibꝰ quidē ſicut ī ꝑapola de decē virginibꝰ: ex diſſimilibꝰ aūt ſicut cumiite condēnant eos qui erāt tēpore chriſti: vtſc fit condēnatio clarior. Nā illi quideꝫ barbari:hi vero iudei: hi refecti ꝓpheticis documentis: illiacceperāt auditu diuinū. illuc iuit ſeruus: hūcille euerſionē p̄dicabat: iſte regnū celoꝝ annūnotū ē ergo cuilibet: ꝙ iudeos decebat potiusedere: accidit autē cōtrariū. vn̄ ſubdit: Quia penigerūt ī p̄dicatione ione: ⁊ ecce pluſqͣꝫ ionasIAMB Scd̓m myſteriū autē: ex duobꝰ cōſtatia: vt aūt peccare neſciat: ꝙ .ſ. ꝑtinet ad auſtriaut peccare deſinat: quod .ſ. ꝑtinet ad ninias penitētiā agētes. Pnīa enī delictū abolet: ſapiētia cauet. IAVG. de cō. euā. Hoc aūt lucas naroco quidē quo mattheꝰ: ſed aliquāto diſpaluis autē nō videat ſuꝑfluo q̄ri: quo illadn̄s dixerit? cū hoc diſcere debeamꝰ: ꝑ euāgeū excellētiſſimā auctoritatē nō eſſe mendaciū.ped qͥſqꝫ nō hoc ordīe cuiuſqͣꝫ ſermonē digeſſerit:ille a quo ꝓceſſit cū ꝓceſſit: cuꝫ ipſius ordinisinterſit ad rem: ſiue ita ſit ſiue ita.Nemo lucernā accēdit ⁊ ī abſcōdito ponit neqꝫ ſub modio ſꝫ ſupracādelabrū: ut ꝗ ingrediunt̉ lumē uideāt. Lucerna corꝑis tui ē oculꝰ tuus. Si oculus tuuſ fuerit ſimplex:totū corpꝰ tuū lucidū erit: ſi aūt nequā fuerit: etiā corpꝰ tuū tenebroſūerit. Uide ergo ne lumē quod in teeſt tenebre ſint. Si ergo corpꝰ tuuꝫtotū lucidū fuerit nō habēs aliquāartē tenebrarū: erit lucidū totum.Et ſic̄ lucerna fulgoris illuīabit te.CRII. Dicebāt iudei dn̄m exercere miracula: n̄ꝓpter fidē: ſed ꝓpter applauſus videntiuꝫ. Reproiat ggit̉ preſentē calūniā: inducēs exemplū lucernecū dicit: Nemo lucernā accēdit: ⁊ in abſcōdito ponit: neqꝫ ſub modio: ſed ſupra candelabrū. vt qui inpediunt̉ lumē videāt¶ BEDA. De ſeipſo dominꝰ
hic loquit̉: on̄dens ⁊ſi ſupra dixerit nullū generationi nequā: niſi ſignū ione dandū: nequaqꝫ tamenlucis ſue claritatē fidelibꝰ occultandā. Ipſe quidēlucernā accēdit: que teſtā hūane nature flāma ſuediuinitatis īpleuit: quā ꝓfecto lucernā nec credentibus abſcōdere: nec modio ſupponere: hͦ ē ſub mēſura legis īcludere: vel ītra vniꝰ iudee gētis termīoſvoluit cohibere. Sed ſupra cādelabrū poſuit .i. ecclefiā: qꝛ in noſtris frōtibus fidē ſue īcarnatōis affixit:vt qͥ eccleſiā fideliter īgredi voluerīt: lumē veritatispalā queāt intueri. Deniqꝫ p̄cipit ne oꝑa tantūmō:ſed ⁊ cogitatiōes: ⁊ ip̄as etiā cordis ītentiōes mundare ⁊ caſtigare meminerīt. nā ſequit̉: Lucerna corporis tui. AMB. Uel lucerna fides ē: iuxta quodſcriptū ē: Lucerna pedibꝰ meis verbū tuū dn̄e. verbū enī dei fides noſtra ē. lucerna autē lucere nō poteſt: niſi aliūde lumē acceꝑit: vn̄ ⁊ virtꝰ noſtre mentis ⁊ ſenſus accēdit̉: vt mna q̄ perierat poſſit reperiri. Nemo ergo fidē ſub lege cōſtituat: lex enī intramenſurā ē: vltra menſurā gr̄a: lex obumbrat. gratiaclarificat. ¶THEO. Uel aliter: qꝛ iudei vidētes miracula accuſabāt ex eorū mētis malicia: ꝓpter hocdicit dn̄s: ꝙ accipiētes lucernā a deo: ītellectū .ſ. exemulatiōe obſcurati miracula ⁊ bn̄ficia nō cognoſcebāt: ſed ad hoc ītellectū a deo ſuſcepimꝰ: vt ſupracādelabrū poneremꝰ: vt etiā alij qͥ īgrediunt̉ lumenvideāt. Sapiēs quidē iā īgreſſus ē. qͥ vero addiſcit:adhuc ambulat: qͣſi phariſeis dicat: Oportet vos vtiītellectu ad miraculorū noticiam: ⁊ alijs declarare:qm̄ que videtis ſūt oꝑa nō beelrebub ſed filij dei. vn̄ẜm hūc ītellectū ſubdit: Lucerna corꝑis tui ē oculꝰtuꝰ ¶ ORI. Oculū qͥppe appellat ꝓprie ītellectumnoſtrū: tota aūt animā quāuis nō corporeā hic tropologice vocat corpꝰ: illuſtrat̉ enī ab ītellectu anima tota. ¶THEO. Sicut aūt corꝑis oculꝰ ſi lucidꝰfuerit: corpꝰ lucidū erit: ſi vero tenebroſus ⁊ corpusſimiliter tenebroſum: ſic comꝑatur ītellectꝰ ad animam. vn̄ ſubdit̉: Si oculꝰ tuꝰ fuerit ſimplex: totumcorpꝰ tuū lucidū erit: fi aūt nequā totū corpꝰ tuumtenebroſum erit̉. ORI. Intellectꝰ enī a ſuo prīcipio ī ſolo ſimplicitātis ſtudio ē: nullā cōtinentemduplicitatē ⁊ dolū ⁊ diuiſionē in ſe/ CHRV. Siergo ītellectū corruperimꝰ qͥ pōt ſoluere paſſiones:totā leſimꝰ animā: patimurqꝫ dirā caliginē: ꝑuerſione excecati ītellectꝰ. vn̄ ſubdit: Uide ergo ne lumēqd̓ ī te ē: tenebre ſint. Nō ſenſibiles dicit tenebras:ſed intrīſecā habētes originē: ⁊ quas nobiſcū paſſiꝫdeferimꝰ: extincto nobis oculo aīe: de cuiꝰ luminisvirtute ſubdit dicēs: Si ergo corpꝰ tuū totū lucidūfuerit: nō habēs aliquā partē tenebrarū erit lucidūtotū. ⁊ ſic lucerna fulgorꝭ illumīabit tē ORI. Ideſt ſi corpꝰ tuū ſenſibile factū ē luminoſum illuſtrato corꝑe a lucerna: adeo vt nō ampliꝰ īte ſit mēbrūtenebroſum: multomagis te nō peccāte: in tantumfiet lucidū totū tuū corpus ſpiritale: vt cōꝑent̉ ſplēdores eius illuſtrāti lucerne: dū lux q̄ erat ī corpore: q̄ cōſueuerat eē caligo. dirigit̉ quocūqꝫ preceꝑitītellectꝰ. GRE. nazan. Uel aliter: Eccleſie lucerna⁊ oculꝰ ē prelatꝰ. neceſſe ē ergo vt ſicut oculo puroſe habēte corpꝰ dirigit̉: īpuro vero exiſtēte deuiat:ſic ⁊ in p̄lato qualitercūqꝫ ſe habeat: oportet parit̓naufragiū pati eccleſiam vel ſaluari. ¶ GRE. xxviij.
O